Tabăra Eco-Foto-Video Snagov 2018

DCIM100MEDIADJI_0087.JPG

 

Mare parte din activitățile din domeniul ecologismului au rezultat din pasiune, din dorință de implicare, din interesul natural al oamenilor de a vedea zonele cele mai interesante, a le cunoaște și a le proteja pe cât posibil. Descoperirea peșterilor, cartarea acestora, studii asupra păsărilor, crearea de imagine despre vietățile sălbatice… expediții, tabere, multe se bazau aproximativ pe acest fundament. În deceniile trecute, activități eco au fost susținute și de granturi, de proiecte finanțate prin diferite surse. Desigur, ideal este să se îmbine finanțarea și pasiunea, doar că nu trăim în lumea ideală (ci una mafiotizată la modul jenant). Dacă aștepți să existe o linie de finanțare care să permită acțiunea respectivă (Tabăra Snagov 2018)… înseamnă că deja a scăzut masiv probabilitatea ca ceva să se întâmple. Adică, este mai acceptabil să te gândești la crearea unui mecanism care să nu depindă de interesele finanțatorilor, de limitările programelor, constrângeri birocratice de toate felurile, ci să se deruleze cumva mai natural, mai eco, din resursele aflate la dispoziția participanților.

 

Prin discuțiile avute cu cel care se ocupă de administrarea ariei protejate Lacul Snagov, Constantin Turmac – de la Fundația Snagov, am agreat să încercăm să facem o tabără eco-foto-video la sfârșitul lunii mai 2018. Ar trebui să ne bazăm pe resursele aflate la dispoziția participanților și organizatorilor. Există o barcă cu care se poate ieși pe lac (ambarcațiune cu motor care poate duce circa 10 persoane), există niște locuri de cazare în condiții destul de rudimentare – pe saltele puse în podul unei case cu acoperiș de stuf/ ori în corturi puse în grădină. Există aparatură foto (camere și obiective performante, filtre, trepiede, blitzuri, softuri de prelucrare de imagine șamd) și aparatură video (camere 4K, trepiede, dronă, softuri de procesare, calculatoare iMac apte să ducă 4K). Fiecare nou participant ar putea să mai adauge câte ceva la cele necesare, de la capcane pentru fluturi de noapte la expertiză în domeniul ihtiologiei, sau chef să facă observații asupra herpetofaunei, sau dorința de a face o serie de imagini cu libelule. De facto, orice nouă idée bună/ echipamente necesare/ muncă de calitate profesională ar ajuta câte ceva pentru a creea un model de succes. Totul trebuie bazat pe resurse aflate la dispoziția noastră, adică a organizatorilor și participanților; dar asta nu exclude a priori orice încercare de a mai adăuga resurse, fie ele de la oameni de afaceri din zonă sau de la finanțatori externi – însă schema trebuie să fie funcțională și fără nici un fel de resurse din exterior.

 

Scopurile unei astfel de tabere ar putea să fie multe, fiecare participant și fiecare organizator având interesele și nevoile lui. Per total este perfect dacă 1. se creează o atmosferă plăcută, în care oamenii să se simtă bine, 2. există o interacțiune bună în care se dezbat idei, se învață tehnici de fotografiere și filmare, se discută despre biodiversitate șamd, 3. rezultă din tabără o serie fascinantă de imagini noi – mult peste cele care au fost făcute vreodată în zona lacului Snagov… Evident că se pot naște noi prietenii, contacte profesionale și non-profesionale, iar dacă evenimentul este reușit, el se poate relua cu altă ocazie, poate la performanțe și mai bune. Este foarte importantă selectarea participanților, adică trebuie să vină oameni care se pot integra bine în acțiuni de acest gen, și pot să aducă o plusvaloare, indiferent de ce natură este ea. Munca organizatorică – de la concept la implementare – este cea care va face diferența între un zero barat și un eveniment care devine un model de succes, un brand – ai putea zice.

 

Din punctul meu de vedere, pentru a avea succes, o astfel de tabără trebuie să fie o combinație bună între 1. activități de cercetare de biodiversitate (observare de specii de păsări sau lilieci, insecte și plante, peisaje și habitate ale zonei), 2. activități de tip photo-safari în care să se încerce fotografierea și/sau filmarea unor cadre care să fie mai mult decât bestiale, apte să apară în publicații/ expoziții șamd, 3. bună-dispoziție a participanților, discuții interesante, mâncare pregătită la foc-deschis, 4. adrenalină (opțional: ture de noapte prin pădure, scufundări dacă o să vină și colegii de la Oceanic Club spre exemplu, de ieșit pe apă cu caiacele șamd).

 

Îmi pot imagina să se prindă pești din specii pe care nu le-am fotografiat niciodată, și în condiții controlate să ajungem să realizăm imagini macro cu fețele exemplarelor, cu ochii, eventual scurte secvențe filmate când din apă vietatea se uită fix în obiectiv. La fel se pot face imagini relevante cu libelule din specii care nu trăiesc prin Carpați, sau păsări de baltă care își au cuiburile prin vegetația de pe mal sau pe frunzele nuferilor din apă. Dacă ai sta pe aici o săptămână sau zece zile, și ai avea chef să faci imagine, ar putea rezulta o serie care să întreacă cu mult orice închipuire – am impresia.

 

În fiecare zi ar putea să fie una sau două prezentări pe teme prestabilite, spre exemplu să vorbească un ihtiolog despre viața peștilor din lacul Snagov, sau un expert în libelule să își prezinte părerile, eventual un om pasionat de botanică să vorbească la subiect, bine documentat, atât de captivant încât până și unul care nu e interesat de plate să asculte cu plăcere și cu admirație… discursul.

 

Îmi pot imagina ca cineva care are acces la o bibliotecă mai serioasă, să facă niște copii despre lucrări științifice care se referă la lacul Snagov, și acestea să fie aduse în tabără. Ar putea să fie răsfoite, să vedem ce au zis cei care în trecut au studiat biodiversitatea acestor locuri; sau cei care au avut niște păreri despre geologie, limnologie sau alte aspecte care pot să ne intereseze. Dacă am avea acele lucrări, ele ar putea să aducă ceva lumină, să nu începem de la zero ci să avem cât de cât niște date credibile despre ce a fost sau ce este în acest lac.

 

Cu un astfel de stil, fără a avea pretenția că vom descoperi ceva nemaipomenit, totuși se conturează o atmosferă fascinantă a explorărilor, o apartenență la tagma celor care au încercat să înțeleagă Lumea prin incursiuni în locurile care din ceva motive par să aibă o oarecare semnificație; se poate forma atmosfera aceea a dezbaterilor sincere pe subiecte eco/ biodiversitate, la modul liber, fără poleială și spoială de aceea jalnică a formelor lipsite de fond – atât de răspândite în ultima vreme; ceva auto-educație-ecologică făcută pentru că asta doresc participanții. Din câte îmi dau seama,  este de dorit ca în această tabără să fie circa 15-20 de persoane. Dacă sunt 5 e prea puțin, iar 50 ar produce o prea mare forfotă – ceva greu de managerizat.

 

Pe lângă persoane-resursă care trebuie contactate direct, abordate din timp, și pe cât posibil convinse să participe la acest eveniment… este de dorit să existe și o anumită deschidere pentru a primi participanți și din exterior, oameni pasionați dar aflați la început de drum, studenți, studente, oameni adulți care au resursele necesare pentru a susține financiar o astfel de activitate.

 

Dacă ești interesat de tabăra eco-foto-video Snagov 2018, trimite un e-mail la adresa: lengyelpeter@yahoo.com și/sau la custode@fundatiasnagov.ro

 

Poate ne vedem în mai pe apele lacului.

 

© dr. Peter Lengyel

 

PS. O serie de imagini din zona Snagov se pot vedea la:

https://peterlengyel.wordpress.com/2017/06/04/snagov-lacul-si-padurea/

Acest articol a fost publicat în Posibile calatorii in viitorul previzibil. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s