Sibiu în imagini vechi

Sibiu, circa 1915. Târg de bivoli. Orașele care acum par destul de elitiste, nu demult erau centre comerciale regionale bine ancorate în realitatea agro-pastorală. Dacă vezi bivolii aduși la târg, stilul destul de elaborat al hainelor celor din imagine – probabil oameni preocupați de bivoli… constați că a existat o lume interesantă despre care nu mai știm aproape nimic. Și pe cei mai mulți nici nu poate să îi intereseze deloc trecutul Transilvaniei.  

 

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Aiud în imagini vechi

Aiud, 1903. Imaginea impresionează prin modul ordonat în care arată micul orășel. Se constată existența unor clădiri administrative/ publice de dimensiuni impunătoare în comparație cu standardele globale din epoca respectivă, biserici în zona centrală, înconjurate de zone rezidențiale cu casele de locuit. Pare că a existat un management OK în zonă. 

Aiud, 1906. O clădire impresionantă prin formele arhitecturale, ornamente și dimensiune este clădirea adminstrativă a comitatului Alsó Fehér Vármegye. Un fel de prefectură. Dacă compari clădirile din urmă cu peste un secol cu cele construite mai recent, în vremurile comunismului securistoid și postcomunismului jalnic, vei constata că este foarte mare diferența.

Aiud, 1907. Piața Centrală cu biserica reformată. Se văd în imagine ceva bastioane, lângă biserică; celke două bastioane au aspecte totalmente diferite, dar aveau evident rol similar. Atmosfera în aceste imagini vechi este una mai pură decât realitatea de azi; mai minimalistă, mai simplă, dar cu aer mai respirabil, cu spațiu mai larg în care să poți duce o viață mai umană. Sau asta e doar impresia.

Aiud, 1909. Primăria. Clădirea, oamenii în port urban, caleștile, toată atmosfera urbană decentă pentru un oraș mic. Cam așa a fost cândva.

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Iarna la Baia Mare

În general nu prea am ocazii de a face fotografiere prin Baia Mare. Ceea ce e destul de ciudat. Deși ajung frecvent prin orașul acesta, aproape totdeauna e în grabă, cu treburi administrative, sau în trecere în călătorii la plecare sau la întoarcere. Să ai starea să faci fotografiere mai OK, să te poți plimba lejer măcar în zona Centrului Vechi, fără griji de alte feluri, fără ca cineva să stea să te aștepte… păi asta e foarte rar. Să existe și condiții de lumină care să fie decente… plus timp și chef de poze, foarte improbabil.

Aceste imagini de iarnă au rezultat din scurta plimbare în careva zi de ianuarie 2022. Turnul Ștefan, biserica catolică, biserica reformată, câteva aspecte cu clădiri din zonă, mai ales din piața centrală și cam atât. Bine, teoretic exista varianta ca ele să fie mult mai bune, dar asta s-a putut. Data viitoare eventual o să fie altele cu ceva mai interesante, sau nu. Cam acesta este nivelul de hazard din care rezultă imagini fotografice care pot să conteze.     

© dr. Peter Lengyel 

PS: Mai există pe blog o postare cu imagini din Baia Mare:

Publicat în Maramures | Lasă un comentariu

Dej în imagini vechi

Dej, 1902. Clădirea liceului/ gimnaziului. Destul de impresionantă clădire pentru vremurile acelea. Pe atunci învățământul era o prioritate reală și existau investiții majore de fonduri pentru a ridica nivelul educației.  

Dej, Sinagoga Nouă, 1907. Privind această imagine ai o senzație ciudată. Pe de o parte admirația față de arhitectura clădirii, frumusețea unei Transilvanii din trecut. Pe de altă parte nu poți evita gândul: cam care a fost soarta evreilor care au ridicat sinagoga. O traumă incredibilă în Europa civilizată.

Dej, 1913. Biserica reformată. Turnul înalt și zvelt dă impresia că ai vedea ceva biserică de prin țările germanice. Piața de lângă biserică se vede că avea un loc unde erau trase trăsuri în așteptarea clienților. Destul de plăcută atmosfera din imagine.

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Plutăritul din Transilvania în imagini vechi

Plutărit pe Crișul Negru/ Fekete-Körös, circa 1915. Avem aici o imagine destul de interesantă, în care putem vedea o plută aflată în deplasare, precum și unele trase la mal. Dintre cele trase la mal, una este desfăcută, o grămadă de trunchiuri separate. Fiecare plută are 4-5 persoane care se ocupau cu navigația/ manevrarea structurii. Din câte pare, malul apei era consolidat cu fruștei/ crengi, probabil pentru a avea stabilitate mai mare la momentul ancorării unei plute.

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Oradea în imagini vechi

Oradea, 1905, Teatrul Szigligeti Ede. Dacă mă uit la imaginea asta, constat pe de o parte frumusețea clădirii teatrului, pe de altă parte mașinile care probabil pentru vremea respectivă erau semn al luxului și bunăstării financiare. Bine, dacă ai avea acum mașini de genul celor din imagine, tot semn de lux și bunăstare ar putea să fie.

Oradea, 1906, Teatrul Szigligeti. Impresia generală pe care o dă imaginea este plăcută. Se pot remarca detalii ale ornamentelor arhitecturale de pe exteriorul clădirii; basoreliefuri, statui, felinare/ stâlpi de iluminare/ lampadare. Dacă mărești fotografia, se pot observa și fețele oamenilor din prim plan, precum și îmbrăcămintea lor, pălăriile, gențile șamd. O imagine urbană, pe baza portului e probabil că toți erau orășeni, nici unul nu era țăran.

Oradea, 1916, gara feroviară. Clădire frumoasă, îngrijită, locomotiva cu aburi. Fără cabluri peste tot, aproape imaculată, minimalistă și atractivă. Imaginea asta dă impresia de liniște și pace, curățenie, siguranță, lumină, progres și alte câteva senzații pozitive. Evident, totul este subiectiv când te uiți la imagini din trecut, poate așa a fost cum îți imaginezi, poate nu, nu vom afla niciodată. Dar, orișicum, e interesant să privești imagini autentice despre ce a fost pe aici, cândva.

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Deva în imagini vechi

Deva. O imagine veche, în care pe stradă vezi căruțe trase de cai sau de vite. Aspecte arhitecturale estetice, atmosferă plăcută. În depărtare se vede Cetatea Devei. Așa a fost cândva. Din păcate, ulterior Deva a devenit un oraș destul de anost, dominat de betoane comuniste.

Deva, 1916. Teatrul Orășenesc. Privind imagini vechi din variatele orașe ale Transilvaniei, constați că exista o lume bună – cel puțin așa pare pe baza aspectelor urbanistice, arhitecturale, ale instituțiilor de cultură șamd. Ulterior, foarte multe dintre aceste orașe au devenit niște așezări uniformizate, pline de blocuri comuniste standard, cu străzi lipsite de personalitate. Ici-colo se mai păstrează câteva elemente mai valoroase, năpădite de kitschuri, banalitate și dureri de toate felurile.

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Roșia Montană în imagini vechi

Roșia Montană, 1903. Lacul Mare. Dacă vizitezi locurile astea, vei vedea că și acum persistă mai multe lacuri, cu origine antropică. Sunt niște ochiuri de apă formate în spatele unor diguri/ baraje; apa colectată era necesară pentru derularea unora dintre procedurile de spălare a aurului, de extagere a părții utile din minereurile scoase la suprafață. Foarte variate acțiuni și multe eforturi erau necesare până aveai câteva grame de aur, mai ales că puteai utiliza doar metode rudimentare, destul de primitive. Sau puteai să stai la umbră, să nu faci nimic.

Roșia Montană, 1905. De ce sunt interesante aceste vederi/ cărți poștale/ fotografii vechi de peste un secol? Pentru că prin intermediul lor putem să ne facem o impresie cât de cât realistă asupra realităților mai emblematice ale variatelor locuri. Avem ocazia să ne imaginăm cam cum era viața umană, care erau realitățile economice și sociale din variate zone. Un demers de conectare cu trecutul, de cunoaștere și reinterpretare a ceea ce a fost în urmă cu peste un secol, punând în perspectivă ceea ce este acum și imaginând cam ce ar putea să fie în continuare.

Roșia Montană 1906. Mori de apă cu structuri de spargere/ măcinare a minereurilor aurifere. De remarcat în această imagine cum pe acest mic pârâiaș existau una lângă alta 3 roți ale morilor de apă – cu mecanismele aferente de triturare prin care se pregătea fizic minereul, în vederea extracției aurului. Asta printre casele de locuit, pe vremea când localitatea era în plin avânt economic, oamenii locului erau bine situați financiar, deși munceau greu pentru lux și bunăstare. Vremuri demult apuse. Acum dacă vizitezi localitatea o să vezi mai ales ruine și sărăcie cât încape.

Roșia Montană, 1907. Interesante sunt casele formate din nivelul de bază – utilizat probabil mai ales ca depozit – construit din piatră, pe care se află nivelul de locuire, din lemn. Construcțiile, atât casele cât anexe necesare triturării/ spălării aurului sunt acoperite cu șindrilă. Îți poți imagina cam câte mori pentru minereuri erau în localitate, dacă în imaginea asta se văd 4 roți de moară, 3 în prim-plan și una mai în depărtare, la marginea dreaptă a fotografiei. La spălatul aurului se văd mai ales femei.

Roșia Montană, 1908. În poza asta se vede cât de aprope erau casele de intrările galeriilor de mină. Activitățile miniere de extracție grosieră a minereului erau derulate în imediata vecinătate a localității, iar activitățile de concasare mecanică și de extragere a aurului din minereuri se derulau în interiorul localității.

Fotografia asta din 1908 are ceva idilic în ea. Aproape că dă senzația de Vestul Sălbatic din America, deși e aici în Apuseni. Stilul acela vechi, de muncă fizică pentru obținerea de venituri, de aur care are valoare, implicarea directă în spălare manuală, greutățile vieții, dar și aspectul reușitei, îmbrăcămintea bună, ieșirea cumva la suprafață… șansa de a avea câteva zile mai fericite.

Roșia Montană, 1915, moară pentru măcinarea minereurilor aurifere. Interesant e că în prim-plan vezi două femei, iar în partea dreaptă a imaginii alte 3 femei și un singur bărbat. Ai deduce de aici că femeile se ocupau de munci de astea pe la suprafață – mai soft, iar bărbații intrau în galerii de unde să extragă minereu – o muncă mult mai dură, mai riscantă, mai la limită…

© dr. Peter Lengyel 

Publicat în Muntii Apuseni, Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Arad în imagini vechi

Arad, 1902. Palatul Administrației Financiare. Clădire monumentală și estetică, bulevard larg cu spațiu destul pentru circulație, arbori ornamentali care încă nu sunt prea mari astfel că permit vizibilitate asupra atracțiilor arhitecturale. În imagine se văd și câțiva oameni călare.

Arad, 1902, Liceu/ gimnaziu. Interesant este că stilul construcțiilor ridicate în această perioadă de înflorire este atât de asemănător în tot felul de locuri din Transilvania, Ungaria și Imperiul Austro-Ungar.

Arad 1909. Poate că e doar o senzație subiectivă, fără nici o bază în realitate… dar totuși, privind imagini vechi cu acest oraș, Arad, ca și cu multe altele din Transilvania, ai impresia că în urmă cu un secol ele erau mult mai frumoase, mai aranjate, mai estetice decât sunt ele acum. Cumva localitățile astea dau impresia că viața era mai umană, străzile mai liniștite, mai lipsite de stres, lipsite de hiper-aglomerație și de goana aberantă pentru a exista.

Arad, gara feroviară, 1914. Pe de o parte clădirea arată destul de impresionant, mai ales dacă iei în calcul că așa a arătat ea cu peste un secol în urmă. Apoi, să vezi cum oamenii utilizau caleașca, iar este un element idilic, aporoape înduioșător. Ceea ce azi este doar plimbare de lux, de relaxare, ocazie de a face poze pentru facebook, la vremea aceea era stilul normal pentru oameni – cu excepția celor care erau foarte săraci.

Arad, 1916. Când vezi imaginile astea vechi, ai ocazia să te transpui în lumea trecutului din urmă cu peste un secol. Încerci să percepi variate aspecte ale realității, de parcă te-ai plimba pe străzile astea, ai vedea clădiri și oameni, ai încerca să simți atmosfera locurilor, să îți faci o impresie despre lumea care a existat cândva.

© dr. Peter Lengyel

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | Lasă un comentariu

Timișoara în imagini vechi

Timișoara, 1905. Sinagoga din zona industrială. O imagine cu o atmosferă idilică, de poveste, cu lumini plăcute, construcții cu o arhitectură extraordinar de frumoasă; nu doar sinagoga ci și vecinătățile ei, tot ansamblul, dau impresia că era un loc bun de a exista uman.

Timișoara, 1905. Vedem aici cum arăta o piață săptămânală. Se adunau oamenii pentru a vinde și cumpăra tot felul de produse aduse din toate direcțiile. Căruțele, tarabele, mulțimea de oameni, destul de frumos.

Timișoara, Teatrul Urban Franz Josef, 1908. În această imagine constatăm că a existat aici o clădire superbă, estetică, luminoasă și europeană. Din păcate, în imagini ulterioare, din anii 1970, se constată că ea a fost degradată la o hidoșenie, la un realism socialist penibil și fad – încât nu mai are nici o atractivitate – cel puțin în comparație cu ce a fost ea în trecut. Păcat pentru ea.

Timișoara, Gara feroviară, circa 1908. Avem aici imaginea unei clădiri din trecutul acestui oraș, din vremurile când arhitectura era un fel de artă. Din câte înțeleg eu, clădirea din imagine era în locul unde acum este Gara de Nord din Timișoara. Construcția actuală este un fel de zero barat din punct de vedere estetic – și am impresia că deloc nu te surprinde situația asta.

Timișoara, interior din gara feroviară, circa 1910. Se văd casele de bilete, sălile de așteptare, restaurante șamd. Merită văzut cum arătau ornamentele murale, candelabrul, obiectele sculptate din lemn șamd. Dacă ai compara cu atmosfera din clădirea similară actuală, ai vedea cam ce mare este diferența în peste 100 de ani care au trecut de atunci.

Timișoara 1909. Biserica Szent György și seminarul, azi clădirile respective nu mai există. Dincolo de intersecție se vede cafeneaua Gresham. Zona prezentată în imagine arăta de nenumărate ori mai european decât situația de azi – anostă și mai lipsită de personalitate.

Timișoara, 1912. Mulțimea adunată la piață, tarabe, mese, coșuri din care se vând produse. Interesant de analizat un pic portul oamenilor, femeile cu baticuri și fuste lungi, bărbații purtând cizme și pălărie. La stânga imaginii pe clădire se menționează că este casa de economii.

Timișoara, 1913. Palatul Lloyd. Impunător palatul acesta, dă senzația de Europa. La fel și faptul că erau tramvaie, deja în perioada aceea, cu peste un secol în urmă.

© dr. Peter Lengyel

Publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania | 2 comentarii