Snagov – lacul și pădurea

Lacul Snagov și Pădurea Snagov sunt situate la circa 30-40 km nord de București. O seară de fotografiere cândva în septembrie 2012. A rezultat un folder cu 386 de poze. Evident, nu au fost văzute niciodată, până acum în iunie 2017. Bănuiesc că pot să existe câteva care să merite să devină vizibile pe net; poate 50 de imagini care pot să dea o impresie.

DSC_6325DSC_6331DSC_6333DSC_6336DSC_6342

Lacul Snagov este un liman fluviatil de formă foarte alungită, șerpuită – sinuoasă, cu mici golfuri, o fâșie întinsă pe circa 16 km lungime – cu orientare generală nord-est – sud-vest. În afara lagunelor Razelm – Sinoe, a lacurilor din Deltă, plus Techirghiol și alte câteva mari lacuri dobrogene, lacul Snagov este unul dintre cele mai întinse lacuri naturale din țară (adică, aici nu se includ lacurile de baraj); date despre suprafața lacului sunt variate, arătând o arie de 575-720 de hectare; adâncimea maximă a apei ajunge la 9 metri – ceea ce face ca Snagovul să fie cel mai adânc lac din Câmpia Dunării de Jos. Ca geneză, există și idei că ar reprezenta o rămășiță a Mării Sarmatice (care ocupa o enormă suprafață în urmă cu 2 milioane de ani), din care au persistat Marea Neagră, lacul Balaton și… lacul Snagov. Altă idee este că acest lac este un liman fluviatil, adică un curs de apă care are un baraj natural sub formă de grind; dacă te uiți la hartă și vezi forma luciului de apă, ai tentația să zici că nu seamănă nici cu Marea Neagră și nici cu Lacul Balaton, deloc; și că este perfect asemănător cu un curs de apă care are un baraj la capăt.

 

Pe o insulă dinspre extremitatea nord-estică a lacului se află mănăstirea Snagov, a cărei biserică în stil bizantin a fost ridicată în 1517 – 1521 și pictată cu fresce peste aproape un secol; o parte a istoricilor consideră că Vlad Țepeș a fost înmormântat la această biserică. Mănăstirea a avut rol cultural, aici a funcționat o tiparniță, dar apoi a devenit închisoare.

DSC_6305DSC_6320

Dintre plantele acvatice autohtone, de menționat săgeata apei (Sagittaria latifolia) și nufărul alb (Nymphaea alba); la marginea apei există stufărișuri (Phragmites communis) și papură (Typha sp). În apele lacului este prezentă scoica Dreyssena polymorpha. Ihtiofauna lacului cuprinde 16 specii, atât specii de pești autohtoni cât și specii introduse; dintre speciile care trăiesc în mod natural aici, se pot menționa: carasul, linul, țiparul, obletele, roșioara, plătica, știuca, șalăul, somnul, bibanul șamd. Dintre amfibieni, broasca mare de lac și brotăcelul sunt bine reprezentate. Dintre reptile, de amintit șarpele de apă, țestoasa de baltă. Dintre mamifere, de menționat vidra și câteva specii de lilieci.

DSC_5988DSC_5998

Un lac de 620 de hectare (575-720 hectare), dintre care 100 de hectare sunt zona protejată. Lotusul indian (Nelumbo nucifera) a ajuns să acopere o parte din apa lacului; nuferii autohtoni, atât cel alb cât și cel galben nu au cum să facă față concurenței pentru habitate favorabile… presiunii din partea speciei invazive. Cum te raportezi la situație dacă o plantă este frumoasă, spectaculoasă chiar, dar este o specie alohtonă invazivă? În aria naturală protejată… acțiunea rațională a biologului preocupat de conservarea diversității biologice ar trebui să fie eradicarea speciei respective… care în mod natural nu avea ce să caute aici.

DSC_5962DSC_5977DSC_6002DSC_6007DSC_6012DSC_6015DSC_6025DSC_6028

DSC_6055DSC_6060DSC_6067DSC_6070DSC_6073DSC_6075DSC_6077DSC_6082DSC_6087DSC_6107DSC_6122DSC_6127DSC_6147DSC_6155DSC_6160DSC_6163DSC_6165DSC_6170

Pădurea Snagov (1470 de hectare) este o rămășiță din Codrii Vlăsiei – care acopereau mari suprafețe din Câmpia Dunării, înainte ca zonele silvatice să ajungă fragmentate, rând pe rând defrișate. Pădurea este constituită din specii de stejari (Quercus robur, Quercus cerris), frasin (Fraxinus sp.), tei (Tilia cordata) șamd, arborii ajungând la circa 30 metri înălțime. Dintre arbuști, aici există alunul (Corylus avellana), socul (Sambucus nigra), lemnul câinesc (Ligustrum vulgare), cătina albă (Hippophaë rhamnoides L) șamd. Dintre plantele ierboase, se poate menționa crinul de pădure (Lilium martagon), lăcrămioara (Convallaria majalis), brândușă de toamnă (Colchicum autumnale). Circa 10 hectare din Pădurea Snagov sunt rezervație. Zona este un refugiu pentru căprioare, cerbi, pisici sălbatice și alte specii care au nevoie de pădure… specii care în puține arii își găsesc condiții de existență în câmpia lipsită de păduri.

DSC_6032DSC_6048DSC_6051DSC_6052

Zona Snagov are peisaje lacustre și silvatice cu o estetică aparte, landșaft care a atras și o parte a șmecherilor Bucureștiului. Vile construite prin localitățile de la malul apei, la Izvorani, Snagov șamd… lângă ele ancorate bărci dotate cu motoare de mare putere –  exemple reprezentative ale vieții de bogătaș; terenuri de tenis, piscine, terase, baruri, restaurante de lux șamd. Există și debarcadere ponosite, vezi oameni cu caiace, variate ambarcațiuni de pescuit sportiv sau șalupe bine motorizate. Deci, diversitate. Biologică.

DSC_6178DSC_6180DSC_6211DSC_6216DSC_6221DSC_6225DSC_6227DSC_6231DSC_6232DSC_6250DSC_6267DSC_6272DSC_6277DSC_6291

© dr. Peter Lengyel

 

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Snagov – lacul și pădurea

  1. Constantin Turmac via FB zice:

    București – Ilfov nu e eligibila POIM …
    Apoi, Apele Romane (care au responsabilități – Directiva Ape) nu mai aloca bani pentru tăierea – extragerea plantelor submerse (așa cum făceau între 1952-1996). Si chiar dacă recent si-au luat motocoasa specială, nu sunt bani de motorina. Si deși am insistat in scris si aprobat anul trecut ceva tăieri, ulterior nu au mai ramas bani.
    * dar sunt alte nevoi mai prioritare decat cele circa 10ha din totalul de 790 ha. Lucram la ele (ca voluntari…) si așa cum am mai realizat multe … poate mai reușim cate ceva.

  2. Daniel Calin via FB zice:

    …da , ale cui mai sunt ….400 ) …metru patrat…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s