Delta Dunării, uriașa zonă umedă întinsă la vărsarea fluviului în mare, este un loc renumit și recunoscut internațional ca o extraordinară valoare naturală.
A te înălța și a o privi de sus, a vedea imensitatea stufului străbătut de sclipitoare artere de ape curgătoare, reticule de gârle, canale și brațe de fluviu, mărginite de aliniamente naturale de sălcii… a vedea oglinda lacurilor și ghiolurilor cu ale lor insule neumblate, a admira sărăturile, lagunele și grindurile… cordoanele litorale de nisip, depunerile de sedimente submarine vizibile prin apa translucidă… ce poate să fie mai interesant pentru un naturalist?
Fantastic de frumoase cârduri de pelicani stau liniștite ici-colo ca mărgele albe, pe maluri de ape sau plutind în larg; îi privesc prin luneta măritore a teleobiectivului, încât le deslușesc formele și culorile… cât de splendide sunt aceste păsări? Stoluri de călifari și pescaruși alunecă ca niște săgeți strălucitoare peste lucii de ape, lebede înoată singuratice… ca puncte albe.
Dunărea albastră, fluviul nostru “cel mai european”, colectează apele de pe o mare parte a continentului, din timpuri preistorice pe când nici nu existau oameni și granițe, imaginare contururi pe hartă.
Danubius erodează munți și dealuri și transportă suspensii pe care le depune în uriașe depozite de sedimente în zona de vărsare a fluviului în Pontul Euxin. Oare câte delte efemere a mai construit, în peisaje ale unui trecut aflat mult dincolo de interesul populației umane manelizate?
Simplu: depuneri de sedimente… Așa se formează și actuala Deltă a Dunării, ‘pământ’ tânăr, adică mâluri și nisipuri aduse de apele danubiene. Se consideră că anual Dunărea aduce 67 milioane de tone de aluviuni ce dezvoltă acest relief de acumulare, plat și întins, cu tendințe naturale de creștere. Când vezi pe sub tine acest peisaj al sedimentelor acoperite de mlaștini și zone lacustre, de firave cursuri, când chiar și brațele răsfirate ale fluviului nu par mare scofală în imensitatea stufărișului… Sistemul lagunar Razelm-Sinoe… ape înmlăștinite cât vezi cu ochii…
Gura Portiței – între apele lagunei și mare
Meandre ale brațului Sfântu Gheorghe
Arbori uscați la margine de apă – locul unei colonii de cuibărire a cormoranilor
Insulele Sacalin, o subțire și întreruptă fâșie de uscat constituit din sedimente ajunse în mare la sud de vărasarea brațului sudic Sfântu Gheorghe, reprezintă un început de deltă secundară.
Prezența umană este rar vizibilă de aici de sus: câte un vas urmează traseul sinuos (sau “îndreptat”) al căruiva braț al Dunării, o barcă de pescari pe careva lagună, uneori pe grinduri apar grămezi de stuf tăiat, câte-un drum peste nisipuri pe care o căruță/ cal/ om par și chiar sunt niște nesemnificative glume ale existentului. Domină însă imensitatea stufărișurilor și apelor sălbatice umblate de păsări, un paradis pentru vietățile de baltă și mlaștină.
Histria prin ale sale ziduri milenare grecești și romane, ca primă așezare cu caracter urban de pe teritoriul numit azi România, ne aduce aminte de veșnicele transformări ale peisajului: cândva lângă ea trecea linia litoralului… acum este pe mal de lagună… departe de mare… mult timp ascunsă sub nisipuri… iar acum scoasă la lumină prin săpături iscoditoare. Văd la margine de cetate locul unde aveam obiceiul să ne întâlnim la inelare de păsări în taberele organizate de distinsul Peter Weber… ce vremuri, ce oameni.
Când privești de sus peisajul acesta al imensităților deltaice, probabil cea mai reprezentativă zonă umedă de pe continentul european, îți poți închipui cam câte catralioane de libelule și broaște, sturioni și țestoase de baltă, vidre și păsări limicole sunt dependente de existența acestui paradis aflat la limita dintre terestru și acvatic. Desigur sunt foarte multe libelule și relativ puține vidre, mulți lăcari și relativ puțini pelicani… chiar și așa cu miile, unele animale emblematice, altele ne-băgate în seamă de om, probabil și multe specii de organisme mărunte necunoscute pentru știință, unele specii permanent prezente în deltă iar altele migratoare, dar toate fac parte din ecosistemul acesta și mai mult decât atât, din biosfera de a cărei funcționalitate sunt dependente… și a cărei funcționalitate depinde de ele.
Delta Dunarii este protejată în mod oficial, fiind declarată Rezervație a Biosferei în rețeaua Omul și Biosfera sub egida UNESCO.
Zonă de sărătură la margine de ape lagunare
Cu toate acestea, Delta aceasta splendidă și din păcate vulnerabila, deși arie protejată are multe probleme, de la agresiune umană locală, incinte îndiguite, suprapescuit și braconaj, dezvoltare de infrastructură, vânătoare șamd… până la unele având cauze îndepărtate. Barajele de pe râuri, inclusiv cel de la Porțile de Fier pe Dunăre, rețin sedimente și astfel reduc alimentarea cu “materie primă” a dezvoltării deltaice.
Sedimente în mare – zona Sacalin-Zătoane
Bătrânii mari consumatori de medicamente sau alți oameni (spre exemplu fete/ femei consumând anticoncepționale) din Germania ori Austria, Ungaria sau România sau de oriunde din bazinul Dunării, consumând atâtea medicamente, elimină compuși de degradare a acestora, iar acele substanțe biologic active ajung în cantități uriașe în apa fluviului, într-o mixtură a cărei efecte nu pot fi calculate… ci pot fi doar bănuite: puțin vizibile dar extrem de perfide, astfel de interferențe în ecosisteme ating chiar fundamentele existenței biologice.
Agricultura ‘performantă’ din lumea vestului, cu fertilizatorii ei în cantitate uriașă, ajunge să afecteze și ea apele deltaice și costiere, producând eutrofizare, iar pesticidele agricole se acumulează și au efecte dramatice asupra sănătății organismelor… și până la urmă periclitează viabilitatea celor aflate spre vârfurile piramidelor trofice. La asemenea agresiune umană, este incredibil că Natura mai are capacitatea “să facă față”, să reziste, și mai avem încă o deltă plină de viață.
Delta Dunării reprezintă probabil cel mai natural și mai sălbatic loc de pe la noi, unde populația umană stabilită în timpuri recente pe grinduri dintre mlaștini, răsfirată în mici localități, se ocupă tradițional de pescuit, mai nou de recoltarea stufului, dar din fericire nu a avut capacitatea să transforme radical peisajul natural, cu excepția incintelor îndiguite “redate agriculturii”, a unor “rectificări de meandre” șamd. Cu toate acestea, procesele ecosistemice deltaice se derulează în esență la un mod apropiat de cel natural, cu ape mari și mici, sedimente depuse sau erodate, stuful care acoperă orice loc care îi este favorabil.
Este rezonabil să fotografiezi/ filmezi din avion de tip Cesna? Ca orice variantă, evident că are aspecte pozitive și negative. În comparație cu balonul cu aer cald… acest avion mic urmează traiectoria pe care o indici pilotului, plus că zboară destul de repede pentru a acoperi în timp scurt distanțe mai consistente, poți survola deci un teritoriu mai întins.
Mlaștină, stuf, apă și păsări albe
Dar pe lângă partea frumoasă, mai apar și aspecte negative legate de turbulențele care provoacă smucituri destul de violente, încât pentru filmare întră în discuție eventual camere cu superangular fixate pe avion… iar pentru fotografiere… din cauza aripiilor și a barelor de rigidizare ale acestora/ a trenurilor de aterizare și a roților, nu prea ai deschidere pentru un superangular, ci eventual obiectiv normal sau un teleobiectiv mediu…
Stufărișuri, nisipuri litorale, mare
La cât de mari sunt vibrațiile avionului, pentru imagini clare trebuie să expui scurt… iar asta înseamnă că pentru a avea și o claritate-în-profunzime bună, trebuie sa cam crești sensibilitatea… ceea ce poate produce probleme de calitate în privința granulației, chiar și la cele mai performante aparate actuale.
Întrepătrunderi de mlaștini, ape curgătoare, ape stătătoare
Din cauza vitezei de deplasare, dacă zbori pe la 200-300 m altitudine, peisajul cam fuge pe sub tine, așa că nu prea ai timp de a incadra ceva așa cum ai dori, să faci compoziție, ci mai mult rafale de bracketing absorb o cantitate mare de informație, care o vei putea analiza ulterior… în liniște.
Dealtfel, ușa deschisă a avionului face ca urletul motorului să se combine la perfecție cu turbulența aerului prin care treci cu o viteză de 160-200 km la oră… adică un vânt care mișcă aparatura, bâțâie totul chiar dacă încerci să păstrezi aparatul fix, stabil…. să nu mai zic că acest taifun din interiorul aparatului de zbor se suprapune peste mișcările imprevizibile ale acestuia din cauza turbulențelor din exterior pe care le străbate, așa că trebuie să ai ceva viteză să prinzi în cadru ceva interesant și să și faci imaginea, pe cât posibil în mai multe serii de expunere… că altfel vei avea surpriza că nu prea ai produs ceva rezonabil… doar ai stat neasigurat la ușa unui avion răpciugos care huruie și se zbate prin aer (dacă îți pui centura de siguranță, nu mai poți fi în poziția de fotografiere…).
Ai nevoie astfel de un aparat cu autofocus rapid… că dacă ar fi să încerci să focalizezi manual, se pierde multă vreme… și ocazii… unice. Oricum, multe ocazii devin ratate, esențial este să mai rămână și altele care să ajungă să ofere o șansă de reușită…. și dorința de a mai face un zbor de fotografiere din Cesna, data viitoare bazat pe mai multă experiență.
Se uită Mark la imagini și îmi zice „Parcă nu par a fi din România, atât sunt de frumoase”. El este printre puținii copii norocoși care au văzut splendorile deltei de aproape: a fost cu barca pe la colonii de păsări și a văzut de aproape țestoase… șamd, dar până și lui îi este inoculată ideea puternic mediatizată că pe la noi totul este distrus și totul este plin de mizerie… o zonă în care nu mai există valoare… un loc unde nu merită să îți trăiești viața. Oare chiar așa să fie?
© dr. Peter Lengyel
PS. “Toată Delta e un ținut pe care nu-l poți numi nici uscat nici apă, ci între amândouă, un ținut amfibiu (…) Suprafața grindurilor e mult mai puțin întinsă decât a apelor. Afară de grindurile Letea și Caraorman, mai întinse, pe care se află – nu se prea știe prin ce minune – păduri bătrâne cu tot felul de copaci și cu vegetație asemănătoare munților Dobrogei, celelalte nu sunt decât niște limbi înguste de nisip care însoțesc gârlele sau se înșiră paralel cu țărmul mării, despărțite prin întinderi de lacuri cu fundul sub nivelul mării. (…) Nu rareori se întâmplă la o schimbare de vânt să vezi prefaceri de decor surprinzătoare. Unele gârle se astupă, ca să se desfunde altele, forma lacurilor se schimbă, bucăți din țărmuri se desprind și pornesc sub formă de insule plutitoare, purtând pe ele cârduri de păsări și chiar animale mai mari, (…) mistreți, care devin navigatori fără voie. (…) E adevărat că omul se vede rar. Câte o lotcă de pescar alunecând pe cotiturile unei gârle, pe un grind uscat, sub umbra sălciilor, o colibă de trestii (…) Se pare că nu există în Europa un colț mai cercetat de păsări ca Delta Dunării. (…) Un nor de viețuitoare care fâlfâie necontenit deasupra desișurilor de trestii, care se abat pe apele tulburi, înnegresc coroanele sălciilor și se înșiră în linii geometrice pe cer. Învățații aleargă de la capătul Europei, ca să studieze acest sobor al păsărilor (…)” G. Vâlsan, Dobrogea, extrase din cuvântarea ținută la Turda, 15 martie 1925, publicată în Buletinul S.R.G., Tom LIV, București 1935.
PS2. Cred că merită amintite cuvintele lui George Vâlsan, care punctează câteva dintre caracteristicile esențiale ale fluviului: “Dunărea trece prin munți, dar mai ales prin câmpii de lut galben. Și din munți, și din câmpii cară cu dânsa cantități enorme de mâl, care îi dau culoarea gălbuie și îi tulbură apele atât, încât la gură, la 1 m3 se află 330 g tulbureală. Pe fiecare secundă, Dunărea varsă prin gurile sale în medie 10.000 m3 de apă, deci 3.300 kg de mâl. Acest mâl se depune în cantități mari și înainte de vărsare. Pentru aceasta ajunge o mică piedică sau o schimbare de curent. (…) Nu există fluviu în Europa care să țină mai puțin seamă de lanțurile de munți. De patru sau chiar de cinci ori își face loc printre masive, unind o serie de câmpii interioare care, fără cursul acestei ape, nu ar avea nici o legătură. (…) Dunărea e firul geografic care ne leagă de multe țări. (…) Porțile-de-Fier. Aceste “porți” sunt cel mai grandios defileu al Europei, dar și cel mai periculos, prin stâncile presărate în patul fluviului.” Dunărea, extrase dintr-o conferință a lui G. Vâlsan din 1921, lucrare publicată de N. Popp în în Buletinul S.R.G., Tom LIV, București,1935.
absolutely wonderful place! we must take care of this lovely, but fragile planet. congratulations for the services, innovations and care
hugs from pantanal
brazilian wetlands
(michèle sato)
ApreciazăApreciază
Csodálatos fotók, gratulálok, és köszönöm, hogy közzétetted!
ApreciazăApreciază
Frumos, felicitari!
ApreciazăApreciază
Vous etes trop modeste, Monsieur le Docteur ! Les photos sont tout a fait admirables, et le commentaires tres utiles et au sujet. (Ca fait beau, n’est-ce pas, quattre commentaires en quattre langues…)
ApreciazăApreciază
Imaginile sint superbe. Stiam o portiune din Delta, la varsarea fluviului in mare, dar, ceea ce vad in fotografiile tale pare desprins dintr-o alta realitate…mult mai frumoasa!
Multzumesc,
Florica Dura
PS. Am preluat cu link ziar!
http://ziarul-bn.ro/survolind-delta-dunarii
ApreciazăApreciază
شكرا على هذه الصور الهائلة
ApreciazăApreciază
Great photoghraphy, thanks for sharing!
ApreciazăApreciază
Să plantăm blocuri, șosele, uzine și fabrici. Să asfaltăm și să simțim mirosul scos din țevile de eșapament, pentru dezvoltarea turismului ! Se opune cineva ?
ApreciazăApreciază
iar mai recent, se doreste legalizarea vanatorii!!! oare cat ne mai suporta natura…
ApreciazăApreciază
beauty is simply fantastic thank you
hugs from BXL
ApreciazăApreciază
thank you for sharing these photos!
ApreciazăApreciază
Wonderful pictures.Congratulations.
Thank you.
ApreciazăApreciază
Excellent…an English translation of the text would be appreciated.
ApreciazăApreciază
What an amazing piece of nature..It must be protected forever!
ApreciazăApreciază
Foarte frumoase poze ,pacat ca noi oamenii de rind nu avem acces la frumusetile deltei . Avem o tara frumoasa si bogata,pacat ca nu ne mai apartine. Poate nepotii si stranepotii nostrii vor reusii sa o redobindeasca, sa o redea poporului acesta care a sperat in revolutie si a esuat precum sedimentele la gurile dunarii. Speranta noastra este PAMINTUL TINAR.
ApreciazăApreciază
Foarte frumos!!!
ApreciazăApreciază
O frumoasa lectie de geografie
ApreciazăApreciază
Spaţii de apă dulce ori sărată, cer, pământ, mlaştini şi păsări, multe păsări! O frumuseţe pe care doar natura o poate alcătui!
ApreciazăApreciază
What an amazing nature..
Thanks for sharing!
P.S.
English translation of the text would be appreciated.
ApreciazăApreciază
well, you’re very right but we live in google world, so you can do this if really interested…
http://translate.google.com/translate?js=n&prev=_t&hl=fr&ie=UTF-8&layout=2&eotf=1&sl=ro&tl=en&u=http%3A%2F%2Fpeterlengyel.wordpress.com%2F2011%2F07%2F20%2Fsurvoland-delta-dunarii%2F&act=url
ApreciazăApreciază
ba merita sa traiesti,dar nu sub conducerea asta,de 20 de ani incoace,totul este pus sub egida jafului,nu pastrarii si conservarii,banu conteaza cel mai mult la ei,restul e trecator,sa dea Dumnezeu,ca praful sa se aleaga de averiile acumulate,prin distrugerea tarii acestea.
Felicitari !foarte frumoase fotografii,am fost in delta de 3 ori,si pot spune ca din avion se vede altfel.
ApreciazăApreciază
Pingback: A Duna-delta, repülőből » Think Outside The Box
Aici cuvintele ar fi in plus…Multumesc,multumesc.
ApreciazăApreciază
Pur si simplu superbe fotografii! In 1990, cand nimeni nu mai mergea in Delta, am ajuns si eu la Sulina. Am stat cu cortul, pe plaja. Mai era inca un cort, al unui olandez, in rest nimeni! Am vazut o parte din delta atunci. Pe restul, in cei 6 ani care au urmat. Pentru ca, dupa ce am vazut Delta o data, nu am mai vrut sa merg in vacante altundeva. De altfel, asa e Delta: ori iti place la nebunie, ori, mai sunt si din aceasta categorie, deloc. Pe de alta parte, sunt de acord cu Cipi. Jaful poate ucide Delta.
ApreciazăApreciază
Pingback: FOTO Survolând Delta Dunării
ai un blog exceptional..de ce nu adaugi addtoany button ca sa putem sa dam mai departe pe facebook, twitter, blogger…superb
ApreciazăApreciază
Buna idee, merci. Este aplicata deja… 🙂 … de acum 🙂
ApreciazăApreciază
no comment
ApreciazăApreciază
Dear Sir/Madam,
I am writing on behalf of the Business Support Centre for Small and Medium-size Enterprises. I would like to ask you to submit some of your photos from alternative tourist attractions in the Danube region of Romania.
In the moment, we are trying to create a new tourism catalogue dedicated to alternative tourism attractions in the Danube regions of Bulgaria and Romania. The catalogue is aimed at Bulgarian, Romanian tourists and also at Western tourists. It will be used at tourism fairs on a local and international level. More details can be found here:
http://www.bsc.ruse.bg/index.php?menuoption=tourismen
We need to include all Municipalities which fall into the Danube region of Romania. This is the map showing which Municipalities are included:
http://cbcromaniabulgaria.eu/
Therefore, we would kindly like to ask you, for 1-2 high resolution pictures which you have taken in the Romanian Danube region. We have seen some stunningly beautiful photos from your website and we would be glad to use only some of them with your authorization.
We are looking for pictures from alternative tourism attractions within these specific Danube Municipalities of Romania. We are seeking for high quality photos from:
-ecotourism (including fishing and gaming tourism)
-rural tourism
-adventure tourism (river rafting, caving, trekking)
-thematic tourism which includes historical monuments, cathedrals, fortresses, natural sanctuaries, culinary tourism (Romanian traditional dishes), wine tourism, dances
However, we need the copyright for the photos. If you send me some pictures, we will put your name, e-mail and web address on the back page of the tourism catalogue which is a very good advertisement also for you because all Bulgarian, Romanian and Western tourists will see and use it!
Our deadline for gathering pictures is August 14th 2011, Sunday! We expect that you would offer only 1-2 pictures to us for free. In this way you will receive a free advertisement from the tourism catalogue as it will have a list with all photographers at the end with their contacts and websites. The catalogue is going to be handed out for free to tourists so there is no commercial goal in it. Be aware that this is a catalogue of 250 pages so it is very prestigious to be included in it as aphotographer!
Thank you in advance for your reply and willingness to help the overall tourism industry of Bulgaria and Romania!
Kind regards,
Devora Fileva
Business Support Centre for Small and Medium-size Enterprises
7000 Ruse, Bulgaria
14 Kresna Street
Telephone: +359 82 834 108
Fax: +359 82 821 472
E-mail: [ mailto:d.fileva@smebg.net ]d.fileva@smebg.net
[ http://bsc.smebg.net/ ]http://bsc.smebg.net/
[ http://enterprise-europe-network.smebg.net/ ]http://enterprise-europe-network.smebg.net/
ApreciazăApreciază
Dear Devora Fileva,
You can take a few pictures from the blog for the publication you are preparing. Please tell me which are the pictures you would like to use.
Best regards,
Peter
ApreciazăApreciază
Excelente imagini! Multumesc
ApreciazăApreciază
Minunat!
ApreciazăApreciază
excelente fotografii/imagini! o sansa pentru a cuprinde in dimensiuni reale grindurile, cârdurile de pelicani, frumusetea locurilor…Fragilitatea acestui areal de o frumusete incredibila trebuie cunoscuta si protejata cu orice pret. multumim
ApreciazăApreciază
Buna, va contactez din partea unei reviste de publicitate BUSINESS INFO GUIDE, un ghid de afaceri din Bucuresti ce este distribuit in mod gratuit in peste 700 de locatii publice, as dorisa stiu daca am acceptul sa folosesc poza de pe blog a Deltei pentru un articol din revista noastra.
ApreciazăApreciază
Aveti acceptul sa folositi 1 sau 2 imagini, cu mentionarea sursei, incluzand datele de contact ale blogului.
ApreciazăApreciază
Pingback: | TOTB.ro - Think Outside the Box
Kedves Péter. szeretném elkérni a Histria romjait ábrázoló képet egy blogbejegyzéshez ide: dunaiszigetek.blogspot.com.
ApreciazăApreciază
OK
ApreciazăApreciază
immagini spettacolari di località bellissime!
ApreciazăApreciază
Foarte faine imagini expeditie si experienta
ApreciazăApreciază
magnifice shot-uri, imagini superbe si multa informatie geografica. Felicitari!
ApreciazăApreciază
mutumesc pentru aceasta minunata dupa amiaza,am calatorit privind aceste minunatii ale naturii.
ApreciazăApreciază
splendid
ApreciazăApreciază
Extraordinar artist, scrijeleste catifelat retina si arcuieste viziuni astrale …
ApreciazăApreciază
Foarte frumos! Felicitari!
ApreciazăApreciază
Superb!!
ApreciazăApreciază
vreau si eu
ApreciazăApreciază
un taram mirific, de basm…in care lipsesc doar printii si printesele dar in schimb au ramas balaurii!!!!! o poveste cu un sfarsit tragic!..
ApreciazăApreciază
Fără cuvinte.
ApreciazăApreciază
Frumos:
Evolution of Chilia lobes of the Danube delta: Reorganization of deltaic processes under cultural pressures
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2213305414000368
ApreciazăApreciază
Geniale pozele ….
ApreciazăApreciază