Orice, dar nu caricaturi

Auzi de la diferiți pămpălăi că acești caricaturiști au întrecut măsura. Adică, tăntălăii aveau măsura, ei știau până unde ține ea în mijlocul Parisului… și au văzut că această măsură a fost întrecută de umoriști. Erau chiar prea de râs. Caricaturiștii nu sunt buni. Și-au depășit atribuțiunile, ale căror limite au fost trase imaginar dar strict de tăntălăii care sunt “lideri de opinie” prin retardatele societăți medievale ale estului European. Dealtfel, acești tăntălăi susțin nelimitat libertatea de exprimare, dar până la o anumită limită. Tăntălăii nu au probleme cu decapitarea concretă a oamenilor vii – care ajung să nu mai aibă cap din cauza radicalismului islamist. Ei nu au probleme nici cu violurile în grup, cu vânzarea fetelor în piață, cu executarea în masă a celor care nu convin unor șleahte de mahomedani religioși din Statul Islamic. Nu contează nici bombardamentele NATO, dronele americane care ucid oamenii cu telecomandă. Totul este perfect. Până la caricaturi. Cu acestea chiar că a fost întrecută măsura. Era momentul ca desenatorii să fie mitraliați.

Orice se poate face cu ei… dar caricaturile sunt interzise. Cu musulmanii trebuie să te comporți finuț. Pentru a le arăta cum stă treaba cu democrația și drepturile omului, este bine să pui embargo pe medicamente (1990-2003) cum a fost pe vremea lui Saddam Hussein, indiferent de câți irakieni o să moară; se estimează că au încremenit din această cauză circa 500.000 de copii irakieni; plus femei, bărbați care nu mai aveau medicamentele de care le depindea viața. Știu, nu este nici un fel de genocid că aceștia nu erau creștini, nici europeni, nici americani… oricum sunt prea mulți. Să fie invadați pe motivul unor presupuse și inexistente arme de distrugere în masă. Puteau să fie bombardați până îi ucideau pe toți. Să le facă orașele una cu deșertul. Se poate intra peste arăboi, la ei acasă, cu lansatoarele de flăcări, să le nimicești familia… așa civilizat, democratic… gen secolul 21. Se pot împușca de aproape la ei în curte, că acolo este teatru de operațiuni. Să fie oricâte milioane de victime colaterale, fetițe, băieței, femei, bărbați uciși de americani & NATO din greșeală.

Decenii la rând, modul în care au fost abordate relațiile dintre americani… plus aghiotanții lor europeni pe de o parte și lumea arabă pe de altă parte… a fost ceva jalnic; nu este vorba de un element greșit sau de zece… ci per total se poate vedea eșecul strategiilor aplicate; iar arabii nu uită atrocitățile făcute în numele democrației de soldații veniți din America & Europa; nici tu nu ai uita; liderii lor pot să îi racoleze pe cei marginali, pe cretinii care oricum nu mai au ce pierde, cetățeni europeni sau americani de rangul 14, rupți la pantaloni și puțin măcinați de foame, cei care colcăie prin periferiile insalubre ale unor mari orașe ale vestului european sau prin SUA… și pot să îi îndoctrineze religios, să îi manipuleze, să îi întărâte, să îi pună să facă atentate de variate feluri, inclusiv sinucigașe. Oricâte. Oriunde. Nu mai contează. Toate acestea au rezultat și din impardonabilele greșeli strategice făcute de liderii politici ai SUA și ai vestului european.

Să fie înarmate diferite grupări, cu armament modern creat de puterile vestului. Puteau să fie favorizați unii, ajutați, antrenați, așa cum era cândva Bin Laden mare prieten al americanilor, apoi ucis ca un ultim jeg. Sau Saddam, ascuns prin găuri. Poți trimite trupe de comando să asasinezi liderii acestor țări și să instalezi în locul lor niște mizerabili pe care să îi controlezi cum vrei, să poți să le exploatezi resursele de țiței spre exemplu. Așa, democratic, liberal, capitalist-american. Vezi ce frumos au instalat democrația prin Irak, cu tancurile și bombardamentele de nu a rămas piatră pe piatră… apoi au plecat acasă. Iar mai recent este Bashar al Assad strâns cu ușa inclusiv prin înarmarea masivă a celor care au devenit cancerul numit Statul Islamic. Milioane de tone de napalm puteau să arunce pe arabi deștepții americani, așa cum au făcut prin Vietnam; sau puteau să arunce câteva bombe nucleare, cum au făcut în Japonia. Puteți să îi prindeți pe unii, eventual dintre cei care nu au nici un fel de vină sau implicare în toată mizeria, și să îi torturați câțiva ani în cuștile din Guantanamo, apoi să le dați drumul. Toate acestea nu sunt nici o problemă… dar nu caricaturile… că îi jignești. Nu mai aveți pic de respect. Ce bine era totul, până nu erau desenele. De fapt, era perfect. Ce păcat, acești caricaturiști nu au măcar puțin bun-simț, își permit ei să deseneze, așa, la liber, fără să ceară aprobare de la “liderii de opinie” ai tăntălăilor din estul european. Pentru numele lui Allah cel mare, vă rog să nu mai desenați… că îi radicalizați.

© dr. Peter Lengyel

PS. Când trimiți din Franța avioane de vânătoare Mirage să îi reguleze pe arabi (îți poți imagina ușor cam ce lasă acestea în urma unui raid)… și ai în țară 5-6 milioane de musulmani… te poți întreba cum vor reacționa aceștia. Poate careva are o zi mai proastă, și îi vin idei. Ce mai are de pierdut? A face rost de ceva care să fie împachetat într-un colet și să facă o plimbare… încât să ajungă în mijlocul unui mare grup de demonstranți, nu este atât de dificil din punct de vedere tehnic. Dar efectul? Bombastic. Repede se poate întâmpla să nu mai fie pe aici ceva de stil Paris ci ceva de gen Beirut sau Ierusalim. Când faci asemenea analize, îți dai seama ce mult îți dorești să nu ai dreptate… și să se găsească variante mai rezonabile.

nu da share că strici totul

Acest articol a fost publicat în Religie si Societate. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Orice, dar nu caricaturi

  1. peterlengyel zice:

    Preafericitul & BOR vor contribui si ei la sustinerea revistei? Un sobor de preoti, ceva fum? Deja au anuntat sutanistii ca vor veni cu trafaletul si cu o galeata de aghiasma sa dezinfecteze dupa islamisti?

    http://totb.ro/guvernul-francez-doneaza-un-milion-de-euro-pentru-ca-charlie-hebdo-sa-mearga-mai-departe/

    „Domnule, dacă-i clonai pe Louis de Funes, Bourvil și Fernandel, îi imbracai și echipai anti-tero și îi puneai să urce dâmbul ăla, exact, dar exact așa ieșea! Mai întâi, normal, am râs cu lacrimi, după aia mi-am zis: bocancii! Da, bocancii erau cu talpă lisă, fără profil și de aici lipsa de aderență, prăbușirile și retragerile „strategice” urmate, iar, de hei-rupuri ascensionale și ilare.”

    Cu Louis de Funes, Bourvil și Fernandel la vânătoare de jihadiști

    :::::::::::::

    Ion Creanga, povestitorul al carui opera este predata la scoala elementara a scris si el texte destul de tari… si te poti intreba, trebuia oare mitraliat la momentul acela?

    vad ce scrie Dan Alexe pe FB:

    „Suceste popa cutia, o învârte si nu stiu cum face c-o deschide. Inăuntru, ce să vadă? Coscogemite pula mare, învelită în bumbac stropit cu aromate…
    Si cum se mira el fluerând, pula face zmârc! în curul popei… Popa atunci începe a răcni si zice: — „Doamne, izbăveste-mă de vrăjmaș! Nu lăsa pre robul tău de batjocora diavolului!
    Se roagă popa, răcneste popa, cârneste popa, dar nu-i nădejde de scăpare, c-o dat peste pulă mare…”

    Dacă nu scria Creangă pe ea, dacă compuneam eu asta azi, îmi ridicam toată lumea în cap, mã scuipa norodul in efigie, BOR obținea legea blasfemiei și aș fi fost biciuit în curtea mitropoliei de cãtre CTP rânjind virtuos…
    In mare sclifoseală și fățărnicie și apucături de hoașcă ipocrită ai alunecat, măi nație seacă.

    ::::::::::::

    „(…) Caragialét is meg akarták kövezni a vígjátékai miatt, és a Molière-t vegzáló egyházról Bulgakov is írt. (…) Duchamp vécékagylója, Manet Olympiája, Pasolini Salòja — határok, kedves döbbent barátaim. Mert a művészet nem szalvéta és nyakkendők és halcsont, hanem szabadság, kaland, a rémült öröm, hogy nem tudod, mit fogsz találni; ha tudod, már nem is művészet, már nem is semmi. Mi lenne, ha megvonnánk egy karikaturista jogát a rossz karikatúrákhoz? Vagy ha minden rossz karikatúra szerzőjét meggyilkolnánk? Hamar a végére járnánk a műfajnak, annyi szent.”

    http://jodemenysegfoka.blog.hu/2015/01/11/szellemi_merenylet

    „A felvilágosodás nem a semmiből jött, több száz év tapasztalata gyűlt egybe addigra arról, hogy a gyakorlatban milyen következményekkel járhat, ha bármilyen szeretetvallás tanait vagy érzékenységét kötelező tisztelnünk. Háborúkkal, terrorral, pusztítással és gyilkosságokkal. (…) A keresztény kultúrkörben ez a felvilágosodási folyamat – nem kevés harc és vér árán – lezajlott, és a való élet milliószorosan bizonyította, hogy milyen jól történt így.”

    „Másfelől ha tényleg az a helyzet, hogy széles tömegek tényleg felháborodnak és rendszerváltó hangulatba kerülnek olyan dolgoktól, amik a civilizált nyugati világban természetesek – egyenjogú nők, világi állam, szabadon beszélgető nem házas nők és férfiak, emberek ábrázolása rajzokon, szabad gúnyolódás bármin –, akkor nem a vérrel kivívott szabadságunkból kell feladni, hanem őket kell rávenni a változásra. Nyilván nem tűzzel-vassal kell ezt kikényszeríteni, de az is tuti, hogy a szabadságunk bármilyen fokú korlátozása öngyilkos ostobaság lenne.”

    http://cink.hu/miert-nem-szabad-tisztelni-senki-vallasi-erzekenyseget-1678488858

    Apreciază

Lasă un comentariu