Situl Ramsar Bistreț – Dolj

The English version – below the pictures

Lacul Bistreț în fosta zonă inundabilă a Dunării, în Dolj – Oltenia… un loc despre care nu se prea discută nici măcar în cercurile naturalistice interesate de biodiversitate. Cu toate acestea, aici a existat un paradis acvatic natural, care se păstrează și azi în formă de frântură… și până și așa terfelit de intervențiile umane, este un loc spectaculos, impresionant.

DSC_1172

DSC_1147

DSC_1132

DSC_1072

DSC_1086

DSC_1096

DSC_1067

DSC_1036

DSC_1047

DSC_3006

DSC_0577

DSC_0581

DSC_0597

DSC_0591

DSC_3016

DSC_3021

DSC_2831

DSC_2836

DSC_2877

DSC_2902

DSC_2917

DSC_2967

DSC_2981

DSC_2857

_DSC8608

_DSC8617

_DSC9136

Lișițe (Fulica atra)

_DSC9138

Existau pe aici întinse mlaștini și bălți aflate în zona inundabilă a Dunării (complexul lagunar Bistreț-Cârna-Nasta-Nedeia), zone umede care în mod natural aveau circa 22.000 hectare. În cartea Regiunea inundabilă a Dunării, scrisă de dr. Grigore Antipa, apărută la București în 1910 la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, un volum splendid de 318 pagini și numeroase fotografii, schițe, hărți mici și câteva hărți mari, scrie la pg. 10-12: “Deja în județul Dolj ea începe a se mări: mai întâi avem o mică porțiune între Cetatea-Calafat, apoi vin nisipurile de la Ciuperceni și de aici încolo începe a se întinde balta mai întâi cu o lărgime de vreo 4 km, lățindu-se ceva mai mult pe la Dessa și Rastu. De la Bistreț până la gura Jiului zona de inundație are o suprafață de aproximativ 20.000 h., ea se lărgește mult trecând în unele locuri de 10 km și formând bălțile bogate în pește de la Bistrețu, Cârna-Măceșul și Nedeia (toate la un loc numite Balta Nedeia), care se alimentează din Dunăre din amonte prin Gârla Emirașului (astăzi potmolită) și din aval prin Gârla Nedeia. Această baltă are o suprafață liberă de stuf de 3.539 hectare.” Balta Nedeia are cota de revărsare peste malul Dunării la 4,28 metri, iar nivelul convențional al bălții (1 metru deasupra fundului) la cota 2,74 metri; tabelul de la pg. 26-27 arată numărul de zile la care apele erau revărsate peste nivelul malului (de la 0 zile la 166 zile) respectiv peste nivelul convențional al bălții (de la 0 zile la 232 zile) în anii 1895-1908; este interesant de văzut cum variabilitatea naturală a nivelului inundațiilor face condiții diferite de la an la an în privința extinderii apelor. Tot în această carte este o schiță-hartă despre zona Bistreț precum și un profil transversal al bălților (pg. 42-43).

DSC_0632

DSC_0642

DSC_0647

DSC_0652

DSC_0661

A existat deci o zonă umedă imensă, care a căzut pradă distrugerilor realizate de om. Mare parte a acestor zone umede au fost desecate înainte de 1989, o mică parte de cca 2.030 hectare de luciu de apă persistă în pescăria Dunăreni-Bistreț: incinte mărginite de diguri care au acum un volum de apă de circa 28 milioane metri cubi… ceea ce înseamnă că din punctul de vedere al dimensiunii, avem aici al doilea corp de apă relativ naturală (nu baraje cu lacuri de acumulare), după complexul lagunar Razelm. Bălțile întinse utilizate pentru creșterea peștilor se situează nu departe de cursul Dunării; adâncimea medie a lacului Bistreț este de 1,5 m, iar adâncimea maximă atinge 5 m. Stufărișuri, păpurișuri, zone acoperite de pipirig…, altele cu vegetație plutitoare, avem deci habitate acvatice variate. Există aici 6 bazine care comunică controlat între ele, iar bazinele 1-4 au fost incluse în suprafața sitului Natura 2000. În cazul incintelor cu maluri betonate (dale de beton puse pe dig), marginea de apă nu are cum să fie prea naturală… valurile bat dalele de beton iar limicolele nu au cum să găsească locuri prielnice; în zonele cu diguri de pământ, mai naturale, mai ales în sectoarele unde există plaje nisipoase/ mâloase, apar habitate care atrag un mare număr de păsări de mal. Pescăria care producea cândva crap, caras, știucă șamd, este la ora actuală oarecum abandonată… mai circulă prin zonă Poliția de Frontieră… și oameni săraci ai locurilor.

DSC_0875

DSC_0825

DSC_0857

DSC_0870

DSC_0960

DSC_0966

DSC_0941

DSC_0930

DSC_0745

DSC_0755

DSC_0777

DSC_0722

DSC_0725

DSC_0730

DSC_0670

DSC_0677

DSC_0687

DSC_0690

DSC_0700

DSC_0717

_DSC8419
Vânturel roșu (Falco tinnunculus)… undeva departe sus…

DSC_0895

DSC_0927

DSC_0975

DSC_0980

DSC_0987

Conform Formularului Standard al sitului Natura 2000 ROSPA0010 Bistreț, aria protejată are 1.915,6 hectare, cuprinse altitudinal între 9 și 44 m, teritoriu aflat în regiunea biogeografică continentală. Cuibăresc aici 12 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 16 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 50 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 25-34 p. rață roșie (Aythya nyroca), 20 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 6 p. barză albă (Ciconia ciconia), 12-24 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 11 p. egretă mare (Egretta alba), 75 p. egretă mică (Egretta garzetta), 120-166 p. lopătar (Platalea leucorodia), 34-41 p. țigănuș (Plegadis falcinellus). În perioada de pasaj, situl este utilizat de 4 exemplare de gârliță mică (Anser erythropus), 48 berze negre (Ciconia nigra), 20 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 78-90 picioroange (Himantopus himantopus), 31-59 pelicani creți (Pelecanus crispus), 50-150 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 1.000 cormorani mici (Phlacrocorax pygmeus), 400-450 lopătari (Platalea leucorodia), 180-211 țigănuși (Plegadis falcinellus), 44-77 ciocîntorși (Recurvirostra avosetta) șamd, ceea ce face ca în perioada de migrație să existe pe aici peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

DSC_1022

Pescăruși (Larus cachinnans/ L. michahellis)

_DSC8456

Fluierar de mlaștină (Tringa glareola)

_DSC8466

_DSC8471

_DSC8473

_DSC8474

_DSC8478

_DSC8479

_DSC8482

_DSC8487

Situl Ramsar Bistreț (nr. 2063), desemnat în 2012, se extinde pe o suprafață de 27.482 hectare și include lacul Bistreț, zone fluviale, lagune, ostroave, păduri și terenuri agricole. Este planificată crearea unui sit Ramsar transfrontalier (România-Bulgaria).

_DSC8426

Fugaci pitic (Calidris temminckii)

_DSC8431

_DSC8436

_DSC8438

_DSC8441

_DSC8446

Câteva imagini făcute la inundațiile din vara anului 2006 (când lucram în cadrul unui proiect de cooperare România-Bulgaria focalizat pe ariile protejate de-a lungul Dunării), arată amploarea fenomenului la momentul vizitei mele în zonă. Au căzut numeroase case construite contra Naturii, în zona inundabilă a Dunării, în terenuri desecate temporar, aflate dincolo de niște diguri ridicate de oameni… care nu au rezistat presiunii puhoaielor de ape ale fluviului. După acele inundații au fost variate afirmații politice despre necesitatea renaturării zonelor inundabile ale Dunării, dar rezultatele sunt inexistente… ce te puteai aștepta de la niște politruci păduchioși care vorbeau doar să nu tacă? Oricum, următoarea mare viitură va șterge multe alte artefacte umane, care au fost temporar implantate în acest fost Paradis Acvatic Danubian.

_DSC8492
Fluierar de munte (Actitis hypoleucos)

PS. Următoarea Expediție Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în perioada 2-15 septembrie 2014. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Ramsar. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr.  RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com


Lopătari (Platalea leucorodia) în zbor


Pescăruși râzători (Larus ridibundus), ciori grive (Corvus cornix), ciori de semănătură (Corvus frugilegus), stăncuțe (Corvus monedula)

_DSC9153
Egretă mică (Egretta garzetta)

DSC_1006

_DSC8598
Codobatură galbenă (Motacilla flava)

_DSC8601


Fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia)


Corcodel mare (Podiceps cristatus), juvenil


Pescăruș râzător (Larus ridibundus… sau mai nou Chroicocephalus ridibundus)


Prundăraș gulerat (Charadrius dubius)


Fluierar de munte (Actitis hypoleucos)


Prundăraș gulerat (Charadrius dubius)

_DSC8511

_DSC8522

_DSC8528

_DSC8543

_DSC8583

Chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus)

Bătăuș (Philomachus pugnax)

Cormorani mari (Phalacrocorac carbo)

Stârc pitic (Ixobrychus minutus)

Stârc roșu (Ardea purpurea)

La mare distanță de noi, un stârc roșu prinde un gușter…

_DSC8791
Stârc cenușiu (Ardea cinerea)

_DSC8802

_DSC8803

Plutică (Nymphoides peltata)

_DSC8636
Prigorii (Merops apiaster)

_DSC8671

_DSC8693

_DSC8704

_DSC8716

_DSC8721

_DSC8734

_DSC8756

_DSC8771

_DSC8775
Grauri (Sturnus vulgaris)

_DSC8776

_DSC8783

_DSC8844
Stârci galbeni (Ardeola ralloides)

_DSC8849
_DSC8864

_DSC8866

_DSC8871

_DSC8875
_DSC8828

_DSC8851

_DSC8881

_DSC8893

O serie de imagini făcute în timpul inundațiilor din vara anului 2006

ENGLISH:

Lake Bistreţ is situated in the floodplain of the Danube, in Dolj County – Oltenia… a place not very known even in naturalistic circles interested in biodiversity. There was a natural aquatic paradise partly surviving today… even if it is affected by human interventions, bus still remaining spectacular and impressive.


There were vast swamps and ponds here in the floodplain of the Danube (lagoon complex Bistreț-Cârna-Nasta-Nedeia), the natural wetlands were approximately 22,000 hectares. The book The Danube Floodplain Region, written by Dr. Grigore Antipa, published in Bucharest in 1910 at the Institute of Graphic Arts Carol Göbl, is a splendid volume of 318 pages including numerous photographs, drawings, small maps and some large ones;  at page 10-12 it says: „In Dolj county already it begins to spread: first we have a small portion between Cetatea-Calafat, then come the sands from Ciuperceni and from here the wetland covers a width of about 4 km, being more spread at Dessa and Rastu. From Bistreţ to the mouth of the Jiu river, the floodplain covers an area of ​​about 20,000 hectares, it widens much having in some places 10 km and forming lakes rich in fish at Bistreţu, Cârna-Măceșul and Nedeia, (all together called Nedeia), which feeds from the Danube, upstream from Gârla Emiraşului (today silted) and downstream by Gârla Nedeia. This wetland has an area of ​​3539 hectares of reed free waters.” Nedeia Pond has a level at 4.28 meters above the Danube and the conventional level (1 meter above the bottom) at 2.74 meters; the table on pg. 26-27 shows the number of days in which water was poured over the bank (from 0 days to 166 days) respectively over the conventional pond level (from 0 days to 232 days) in the years 1895-1908; it is interesting to see how natural flood level variability is different from year to year, making different conditions regarding the area covered with waters. In this book is also included a sketch-map of the area and a cross section of the landscape at Bistreţ (pp. 42-43).


There was a huge wetland that was affected by human interventions. Most of these wetlands were drained before 1989, a fraction of approximately 2030 hectares of water surface persists in the Dunăreni-Bistreț fishery: enclosures bounded by levees that now have a water volume of about 28 million cubic meters … which means that in terms of size, we have here the second body of relatively natural waters (no dams with reservoirs) after the Razelm lagoons. Large ponds used for fish farming lies not far from the Danube; average depth of the Bistreţ lake is 1.5 m and the maximum depth has 5 meters. Reeds, areas covered by floating vegetation, we have various aquatic habitats. Here are 6 basins controlled-communicating with each other, and pools no. 1-4 were included in the Natura 2000 site. In case of the banks with concrete slabs placed on the pier, water edge is not going to be natural… waves beat concrete slabs and shore-birds can’t find favorable places; in the areas of soil dams, especially in areas where there are sandy/ muddy beaches, there are habitats that attract large numbers of shore birds. Fishery that once produced carp, pike and so on, is currently somewhat abandoned; in the area the Border Police it has a presence,… and some poor local people.

According to the Standard Form of the ROSPA0010 Bistreţ Natura 2000 site, the protected area is 1915.6 hectares, ranging from 9 to 44 m altitude, land located in the Continental biogeographical region. Here are nesting 12 pairs of kingfisher (Alcedo atthis), 16 p. purple heron (Ardea purpurea), 50 p. squacco heron (Ardeola ralloides), 25-34 p. ferruginous duck (Aythya nyroca), 20 p breat bittern (Botaurus stellaris), 6 p white stork (Ciconia ciconia), 12-24 p marsh harrier (Circus aeruginosus), 11 p great egret (Egretta alba), 75 p little egret (Egretta garzetta), 120 – 166 p spoonbill (Platalea leucorodia), 34-41 p glossy ibis (Plegadis falcinellus). During the migration, the site is used by 4 exemplars of lesser white fronted goose (Anser erythropus), 48 black storks (Ciconia nigra), 20 whooper swans (Cygnus cygnus), 78-90 stilts (Himantopus himantopus), 31-59 dalmatian pelicans (Pelecanus crispus), 50-150 white pelicans (Pelecanus onocrotalus), 1,000 pygmy cormorants (Phlacrocorax pygmeus), 400-450 spoonbills (Platalea leucorodia), 180-211 glossy ibis (Plegadis falcinellus), 44-77 avocet (Recurvirostra avosetta) and so on, in migration being present here more than 20,000 exemplars of waterfowl.


Bistreţ Ramsar Site (no. 2063), included in the Ramsar list in 2012, is covering 27,482 hectares, including Lake Bistreţ, river areas, lagoons, islands, forests and farmlands. It is planned to create a transboundary Ramsar site (Romania and Bulgaria).


Some pictures taken in the period of the floods in the summer of 2006 (when I was working in a Romania-Bulgaria cooperation project focused on protected areas along the Danube), shows the extent of the phenomenon at the time of my visit in the area. The waters destroyed many houses constructed in the floodplain of the Danube, a temporarily drained land, beyond some high dams created by people… The embankments have not resisted the pressure of the flood water of the River Danube. After these floods, there were different political statements about the need to make ecological reconstruction of the Danube floodplain, opening it for the floods, but the results do not exist… What could you expect from some politicians, speaking with no results? However, the next big flood will wipe many other human artifacts that have been temporarily implanted in the Danubian water paradise.


PS. We are planning an „Danube Wetlands Naturalist Expedition” to be undertaken in the period 2-15th of September 2014. It will include among the areas analyzed also this Ramsar site. Scale of the activities will depend on the available resources. Donations, sponsorships, grants to support this initiative can be send to: Green Valley Association based in Sighetu Marmației, account no. RO37BRDE250SV 05663842500 opened at BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei, Romania. For details you can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

We are organizing personalized trips, a Danube Wetland Photo Safari being an unforgettable adventure in the wild Danubian landscapes; those interested to participate, able to finance a 10-14 day bird-watching expedition, can contact me by e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

© dr. Peter Lengyel

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Situl Ramsar Bistreț – Dolj

  1. Mihaela Roman via FB spune:

    Sper ca natura sa-si reintre in drepturi si sa ocupe la loc acele zone agresate de oameni.

  2. Marius Dimian via FB spune:

    Marvelous !

  3. Motiu Sorin via FB spune:

    Foarte frumos Peter Lengyel

  4. Jkrhaman Jewel via FB spune:

    Nice

  5. George Romanca spune:

    Felicitari pentru seria cu starcul pitic; putina lume stie ca poate fi asa de acrobatic; l-am vazut parcurgand distante apreciabile pe deasupra apei mergand din trestie-n trestie, asa cam ca gibonii in padurile ecuatoriale. Frumoasa si poza cu cele trei prigorii care parca’s lucrate in photoshop, dar cum stiu ca nu practici „sportu'” asta e cu atat mai mult de apreciat.
    Interesanta ideea cu zonele inundabile de pe Dunare si poate ar fi interesant ca cineva calauzit de cartea lui Antipa sa faca un fel de inventar a ce-a mai ramas din fostele zone inundabile, dar probabil ca nu va fi posibil; cine va finanta o expeditie de genul asta care va trebui sa acopere 800 si ceva de km? stiu ca s-a facut si vad ca se facesi acum un lobby intens de catre inginerii hidrotehnisti si nu numai, impotriva restaurarii acestor zone. Pacat ca le-a reusit si ca situatia se mentine inca.

  6. Viorel Capatina via FB spune:

    Foarte frumoase fotografiile!

  7. mitricuna paul spune:

    documentar foarte bine despre ce a fost in zona valea dunari

  8. mitricuna paul spune:

    un documentar bine pregatit cu imagini foarte frumoase pasari migratoare care sau facut vazute in zona valea dunari felicitari pt toate informatile folositoare pt cunoasterea trecutului

  9. DoraDorian spune:

    Ceea ce a lasat Dumnezeu, omul sa nu stice….in rest, nu pot sa spun decat ca , natura este fantastica!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s