Situl Natura 2000 Lacul Bugeac – Dobrogea

În extremitatea de sud-vest a Dobrogei de la noi, lacul Bugeac (Gârliţa) este un liman fluviatil care prezintă un mare luciu de apă, de circa 1.400 hectare, cu o adâncime maximă care ajunge la doar 1,7 m; lacul este mărginit de versanți cu râpe de loess şi gresii sarmatice, versanţi care ajung şi la 30 m înălţime, rupturi în peisajul dobrogean arid și vălurit… iar către Dunăre, este delimitat de grindul fluviatil. La marginea lacului, pe unele zone există şi nişte zone stâncoase calcaroase cu depozite fosilifere şi chiar grote; puţinele izvoare de suprafaţă sunt prezente către coada lacului. Există promontorii care intră spre lac, și largi golfuri între ele, precum și stufărișuri destul de extinse, mai cu seamă în partea lacului care este apropiată de Dunăre.

O descriere succintă şi bine documentată este cea din cartea Lacurile din România, Ed. Academiei R. S. România, București 1971, Petre Gâștescu, unde la pg. 163 scrie: “În zona de legătură se găseau două bălţi temporare – Babuş şi Ciulinoasa -, prima desecată, a doua transformată în bazine piscicole pentru reproducere şi iernare. Lacul are legătură cu Dunărea printr-un prival pe care s-a construit un stăvilar care reglementează schimbul de ape. De asemenea, pe grindul fluviatil s-a construit un dig împotriva inundaţiilor. Vegetaţia acvatică se dezvoltă la margine, în special pe ţărmul dinspre coada lacului, pe o zonă care atinge uneori 100-200 m lăţime. Între vegetaţia de stuf şi faleză se interpune o zonă supusă variaţiilor de nivel. (…) Bazinul de recepţie, constituit din două râuri mai importante cu caracter intermitent (Gârliţa şi Almalău), aduce, în urma ploilor torenţiale, cantităţi impresionante de apă care provoacă inundaţii catastrofale. (…) în vara anului 1963, în urma unor ploi torenţiale în bazinul râului Gârliţa, acesta a adus în câteva ore o cantitate de aproape 8 milioane metri cubi de apă, distrugând circa 20 de case din satul Gârliţa şi ridicând nivelul apei cu 0,5 m. Sedimentele lacustre constituite din mâluri fine ajung la 5 m grosime pe fundul lacului.” Un dig transversal separă luciul de apă în două suprafețe distincte. Există aici exploataţii piscicole care administrează lacul în interesul producției de pește/ acvaculturii.

Lacul Bugeac a fost declarat arie protejată prin HG 2151 din 2004; dintre plantele rare, se cunoaşte existenţa speciei Samolus valerandi. Vegetaţia xerofilă este reprezentată de stepe cu colilie (Stipa capillata), Poa angustifolia, Sedum hillebrandtii şamd. În zonele cu stufăriş/ păpuriş sunt prezente Phragmites australis, Schoenoplectus tabernaemontani, Thypha angustifolia. Lacul Bugeac este desemnat sit Natura 2000, atât SCI (pe baza Directivei Habitate) cât şi SPA (pe baza Directivei Păsări). Situl Natura 2000 ROSCI0149 Pădurea Esechioi – Lacul Bugeac, (în Formularul Standard numele sitului este greşit, Eseschioi), extins pe 2.966 hectare între 0 şi 141 m, cu o medie altitudinală de 21 m, cuprinde întregul lac Bugeac, până la Dunăre şi include şi pădurea Esechioi, aflată la sud-vestul lacului, situl ajungând până la graniţa cu Bulgaria; printre altele, protejează specii de peşti menţionaţi în Formularul Standard: avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), porcuşor de nisip (Gobio albipinnatus), şi cu semnul întrebării: sabiţa (Pelecus cultratus), boarţa (Rodeus sericeus amarus).

Situl Natura 2000 ROSPA0053 Lacul Bugeac aflat în regiunea biogeografică stepică, are suprafața de 1.392 hectare, cuprinse între 0 și 99 m altitudine, cu o medie de 11 m altitudine. Culmea este că în situl SPA este cuprinsă doar partea sudică a lacului, iar partea din nord este în afara protecţiei. Conform Formularului Standard, 82% din sit este acoperit de râuri şi lacuri, 5% mlaştini, 2% pajişti naturale şi stepe, 3% păşuni, 2% vii şi livezi şi 6% teren arabil.

În Formularul Standard al sitului SPA se arată cuibărirea a 12 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 10-40 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 24-35 p. rață roșie (Aythya nyroca), 12-14 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 60-80 p. chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 4 perechi de barză albă (Ciconia ciconia), 1 pereche de șerpar (Circaetus gallicus), 8-9 perechi de vânturel de seară (Falco vesperinus), 3-20 p. ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 24-40 p. piciorongi (Himantopus himantopus), 40-60 perechi de stârc pitic (Ixobrychus minutus), 8 perechi ciocântors (Recurvirostra avosetta), peste 2 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 1-2 p. șorecar mare (Buteo rufinus), 5-9 p. călifar roșu (Tadorna ferruginea), 1 p. buhă mare (Bubo bubo), 20-30 p. silvie porumbacă (Silvia nisoria), 3-4 p. erete de stuf (Circus aeruginosus). În perioada de iarnă, situl este utilizat de 120-130 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 70 de egrete mari (Egretta alba), 631-700 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), 23-68 exemplare de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 5-30 exemplare de pelican creț (Pelecanus crispus).

În perioada de pasaj, apar pe aici: 120 exemplare de stârc roșu (Ardea purpurea), 163 exemplare de rață roșie (Aythya nyroca), 230 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 160 prundărași de sărătură (Charadrius alexandrinus), 2.000 chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 200 chirighițe negre (Chlidonias niger), 200-500 berze albe (Ciconia ciconia), 42 berze negre (Ciconia nigra), 90 egrete mari (Egretta alba), 200-400 ciovlică ruginie (Glareola pratincola), 4-6 codalbi (Haliaeetus albicilla), 340 exemplare de piciorong (Himantopus himantopus), 400-600 pescăruși cu cap negru (Larus melanocephalus), 400 pescăruși mici (Larus minutus), 120-400 stârci de noapte (Nycticorax nycticorax), 8 exemplare de uligan pescar (Pandion haliaetus), 630-700 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 800-900 cormorani mici (Phlacrocorax pygmeus), 67 exemplare de notatiță cu cioc lat (Phalaropus lobatus), 1.200 bătăuși (Philomachus pugnax), 310-360 lopătari (Platalea leucorodia), 240-370 exemplare de țigănuș (Plegadis falcinellus), 121 exemplare de ciocîntors (Recurvirostra avosetta), 400 chire mici (Sterna albifrons), 1.000 chire de baltă (Sterna hirundo), 430 exemplare de fluierar de mlaștină (Tringa glareola), 45-96 exemplare de călifar roșu (Tadorna ferruginea), 250-300 stârci galbeni (Ardeola ralloides), 400-500 egrete mici (Egretta garzetta), 70-223 pelicani creți (Pelecanus crispus).

Și în acest caz, dacă am compara Formularele Standard în privința efectivelor date la Lacul Dunăreni, cele de la Lacul Oltina, cele de la Lacul Bugeac, am constata că la zeci de specii de păsări sunt date efective identice chiar și la numere exacte, ceea ce arată că a fost utilizat un mecanism de copy-paste… în așa măsură încât par excepții speciile la care există diferențe între efectivele din aceste 3 situri. Graba cu care a fost făcută documentaţia, presiunea timpului asupra oamenilor – când totul trebuia să fie făcut în timp scurt, fără resursele necesare, cu o finanţare vagă asigurată de stat… a dus la o situaţie evident jenantă, mai cu seamă când aceste fundamente ale protecţiei sunt publicate în Monitorul Oficial şi raportate la Uniunea Europeană (nu de parcă cei de la Brussel ar fi mai puţin jalnici).

Formularul Standard pentru Bugeac mai menționează alte specii de păsări cuibăritoare: 120 perechi de rață mare (Anas platyrhynchos), 20 perechi de rață cârâitoare (Anas querquedula), 12 perechi de gâscă de vară (Anser anser), 20 p. stârc cenușiu (Ardea cinerea), 80 p. rață cu cap castaniu (Aythya ferina), 8 perechi de lebădă de vară (Cygnus olor), 10 perechi de corcodel mare (Podiceps cristatus), 8 p. corcodel cu gât roșu (Podiceps grisegena), 34 p. de corcodel cu gât negru (Podiceps nigricollis), 30 p. de corcodel mic (Tachybaptus ruficolis). Mai trebuie să menţionez oare cât de mare este suprapunerea cu datele de la celelalte situri?

În perioada de iarnă mai sunt prezente 120 de lebede de vară (Cygnus olor). În perioada de pasaj, situl este vizitat de 60 de fluierari de munte (Actitis hypoleucos), 340 exemplare de rață sulițar (Anas acuta), 90 rațe lingurar (Anas clypeata), 1.100 rațe mici (Anas crecca), 120 rațe fluierătoare (Anas penelope), 4.400 rațe mari (Anas platyrhynchos), 478 rațe cârâitoare (Anas querquedula), 360 rațe pestrițe (Anas stepera), 4.000 gârlițe mari (Anser albifrons), 311 gâște de vară (Anser anser), 250 exemplare de stârc cenușiu (Ardea cinerea), 1.200 rațe cu cap castaniu (Aythya ferina), 8 raţe moţate (Aythya fuligula), 56 nisipari (Calidris alba), 1.400 fugaci de ţărm (Calidris alpina), 332 fugaci mici (Calidris minuta), 21 fugaci pitici (Calidris temminckii), 240 prundărași gulerați mici (Charadrius dubius), 121 exemplare de prundăraş gulerat mare (Charadrius hiaticula), 30 chirighiţe cu aripi albe (Chlidonias leucopeterus), 200 lebede de vară (Cygnus olor), 90 becaţine comune (Gallinago gallinago), 600 pescăruși pontici (Larus cachinnans), 180 pescăruși suri (Larus canus), 2 exemplare de pescăruș negricios (Larus fuscus), 2.000 pescăruși râzători (Larus ridibundus), 43 exemplare de prundaş de nămol (Limicola falcinellus), 12 rațe cu ciuf (Netta rufina), 120 exemplare de culic mare (Numenius arquata), 300 cormorani mari (Phalacrocorax carbo), 700 exemplare de ploier argintiu (Pluvialis squatarola), 82 călifari albi (Tadorna tadorna), 2.000 fluierari cu picioare roşii (Tringa totanus), 200 fluierari cu picioare verzi (Tringa nebularia), 90 fluierari de zăvoi (Tringa ochropus), 120 fluierari de lac (Tringa stagnatilis), 440 fluierari negri (Tringa erythropus), 2.100 nagâți (Vanellus vanellus), 2.000 lăstuni de mal (Riparia riparia), 400-600 sitari de mal (Limosa limosa) șamd.

Compararea datelor despre efectivele de păsări prezentate în Formularele Standard a 3 situri diferite (Dunăreni, Bugeac, Oltina) prezintă un grad de similaritate atât de mare încât devine evident că nu sunt cele rezultate din cercetare serioasă a terenului, şi nici măcar nu au fost incluse mici variaţii „de ochii lumii”, încât copy-paste să nu fie atât de evident. Deşi există aceste probleme cu acurateţea datelor, mai ales în privinţa aspectelor cantitative extrem de asemănătoare şi identice la cele mai multe specii, totuşi aceste date sunt destul de apropiate de cele credibile… Te poţi întreba, cine a stat la aceste mari suprafeţe de ape, să urmărească migraţia, valurile de trecere a diferitelor stoluri de păsări, încât să poată defini câţi lăstuni de mal trec pe la Bugeac în timpul migraţiei? Cine a determinat variatele limicole care au oprit să se hrănească pe careva întindere de nămol? Câte zile de teren ale oamenilor capabili de a determina speciile în natură – erau necesare pentru a monitoriza efectivele sutelor de specii de păsări în aceste peisaje, unde până şi accesul în zonă prezintă dificultăţi şi multe arii sunt greu de observat… cât carburant, cazare, cât timp şi cât efort era necesar pentru a putea creiona o imagine adecvată asupra realităţilor naturalistice din aceste arii protejate/ situri Natura 2000. În principiu ar trebui să existe o monitorizare a biodiversităţii, adică o urmărire a schimbărilor, dar realitatea este că nici măcar evaluarea iniţială „baseline survey” nu este făcută pentru cvasitotalitatea siturilor Natura 2000 din ţara asta – cel puţin nu la nivel profesionist; te poţi întreba, cine monitorizează acele specii de peşti de interes comunitar din lacul Bugeac, şi poţi doar să zâmbeşti… Urmează în schimb raportarea către Uniunea Europeană, trimiterea unor date… cele mai bune disponibile. Ca şi în Formularele Standard, de atât a fost capabilă comunitatea de la noi, atâta importanţă a putut să ofere subiectului biodiversităţii: nişte miopi îngâmfaţi cu aere de superioritate, care nu au vizitat măcar odată acele locuri, au compilat cu copy-paste nişte tabele din cele mai bune date disponibile, realizând documentaţii ştiinţifice pentru desemnarea siturilor Natura 2000, documente care verificate de factorii decizionali au fost apoi tipărite în Monitorul Oficial al României. Amuzant?

DSC_0288

DSC_0265

DSC_0247

DSC_0217

DSC_0163 DSC_0183 DSC_0188

DSC_0193 DSC_0208

DSC_0148 DSC_0158

DSC_0298 DSC_0303

DSC_0123 DSC_0133 DSC_0138 DSC_0143

DSC_0012 DSC_0024 DSC_0043 DSC_0063 DSC_0094

_DSC7358 _DSC7366 _DSC7371 _DSC7378 _DSC7380

DSC_0738 DSC_0743 DSC_9992 DSC_9998

_DSC7734

_DSC7871

Călifari roșii (Tadorna ferruginea)

_DSC7872 _DSC7874 _DSC7875 _DSC7876 _DSC7878 _DSC7879

_DSC7881 _DSC7884 _DSC7891 _DSC7896 _DSC7901 _DSC7906

_DSC7770 _DSC7774 _DSC7775 _DSC7776 _DSC7779 _DSC7780

_DSC7391 _DSC7430 _DSC7460 _DSC7465 _DSC7474 _DSC7475 _DSC7480

DSC_0503

DSC_0434 DSC_0383 DSC_0393

DSC_0332 DSC_0337 DSC_0439 DSC_0454 DSC_0514

_DSC7424 _DSC7426 _DSC7784

Stârci cenușii (Ardea cinerea)

_DSC7829

Rață mică (Anas crecca)

_DSC7831

_DSC7416 _DSC7421 _DSC7886Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)

_DSC7851Fluierar de zăvoi (Tringa ochropus)

_DSC7515

Cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus)

_DSC7565 _DSC7614 _DSC7615 _DSC7685 _DSC7720

_DSC7505

_DSC7490

DSC_0468 DSC_0473 DSC_0478 DSC_0494

_DSC7824

Șorecar comun (Buteo buteo)

_DSC7825

DSC_0342 DSC_0349 DSC_0359 DSC_0364 DSC_0374

_DSC7800

Cucuvea (Athene noctua)

_DSC7815

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Situl Natura 2000 Lacul Bugeac – Dobrogea

  1. Sonia Calitz spune:

    Wow, these pictures are beautiful – I always look forward to the pictures on your blog. What a beautiful counrty you have.

  2. peterlengyel spune:

    Each part of this Planet is beautiful, but we need to have the mental capacity to see the splendors of the places🙂

  3. Nu am mai vazut demult ceva asa de frumos. Imaginile sunt de-a dreptul fabuloase!

  4. rogrm spune:

    Mă bucur că am ajuns la blogul d-vs unde postările cu rezervațiile de la Eschioi, lacul Oltina și lacul Bugeac mi-au adus momente plăcute și interesante: peisajele minunate, fauna locurilor, locuri cu potențial ce trebuie valorificat, îngrijit și pus în valoare. Vă mulțumesc pentru aceste momente și informații și vă doresc o seară de duminică cât mai plăcută !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s