Două Decenii prin peisajele Dobrogean-Deltaice

Idee dintre Marile Proiecte: 33 prezentări cu zone protejate din Dobrogea și Delta Dunării, (circa) 3.892 imagini postate pe blog până acum… plus texte care să contureze subiectele. Zbor peste Dobrogea și Deltă, peisaje minunate, imagini cu plante, insecte, miriapode, pești, păsări, mamifere, reptile, amfibii, oameni, detalii cu fosile… Dacă le privesc, par destul de impresionante, poate mai ales deoarece se leagă amintiri de ele… Care este trecutul acestora, ce e cu ele acum și, inevitabil, întrebarea: există oare un viitor pentru acest subiect? Pe de o parte mai am o cantitate apreciabilă de imagine realizată până acum, care ar putea să fie utilizată… și poate vor exista ocazii de a completa seria, prin fotografierea targetată a unor subiecte pe care le doresc, oarecum. Eventual, e posibil să apară cândva o carte cu Dobrogea și Delta?

Image39x

Image65x

Privește, au trecut două decenii de ture dobrogene, călătorii de naturalism-științific, expediții de fotografiere, cu bune și rele, cu prietenii și iubiri. Care a fost contextul, care a fost atmosfera acestor etape din trecut? Valurile mării, praful loessului dobrogean, bărci, pontoane… oameni și locuri. Nopți petrecute la focul de tabără înconjurat de corturi și plase ornitologice, unde stăteam cu monștrii-sacrii ai acelor vremuri apuse-demult… dezbătând transcontinentale povești bio-ecologice despre migrație, procese ecosistemice șamd. Ziua scoteam câteva sute de păsări din plase, uneori chiar și peste o mie… care urmau să fie inelate și eliberate… multe specii interesante de la zona de interferență a Dobrogei cu Delta. Prindeam câte un șarpe în ideea de fotografiere macro a detaliilor capului… Iar grohăitul pelicanilor… care se ridică de pe apă în număr mare… și forfota în aer a acestor masive păsări albicioase… poate reprezenta o amintire care să te facă să mai continui existența până și în momente când acest subiect are ceva semn de întrebare. Eram împreună – acele persoane care prin felul de a fi erau suflete înrudite, cu Natura; mă interesa ceea ce ziceau, gândeau, sperau. De fapt, erau idei și speranțe comune, ale noastre. Au fost momente de neuitat petrecute împreună; ne înțelegeam, ne simțeam bine pe cât se poate. Mai persistă câte o amintire prin peisaje, erau pe aici cândva… ceva fată cu un băiat care se iubeau sau aveau impresia; adică, ceva destul de uman. Mașina de teren gonește prin peisajul întunecat… o melodie de Edda (Veled vagyok – Sunt cu tine), amintirea rock-ului din tinerețe… zice ceva despre câteva lumini din depărtare și goana pe șosele… câteva mâini care ne ajută.. dintre multele mii… aparența noastră dură și fricile noastre, eșecuri destule și reușite, sângele moștenit care mă împinge să fac ceea ce fac… trebuie să învățăm să respirăm… să facem pași, să nu vedem umbrele, doar să ne continuăm drumul… “iar dacă nu mă voi întoarce de pe careva drum, tu vei simți că sunt în continuare cu tine”. Adecvată melodia asta pentru toată relația cu stepele, Dobrogea, pelicanii și Delta, lacurile și mlaștinile nesfârșite, pulsarea în noapte a apelor mării.

Image694

Image266

Image268

Faptul că Delta Dunării este un paradis acvatic de relevanță europeană și globală, este destul de cunoscut și recunoscut. Valorile naturalistice dobrogene sunt importante mai ales pentru biologii de pe la noi, care au în aceste locuri ocazia să ia legătura directă cu biodiversitatea stepelor și silvostepelor. Zonele costiere pontice sunt și ele de interes mai ales pentru noi. Cum se poate oare creiona o imagine cât de cât coerentă asupra acestui peisaj și cum poate să fie creat suportul public pentru protejarea valorilor naturalistice de pe aici? Bună întrebare, pare că răspunsurile nu se prea arată. Oricum doar pas cu pas, gradual… se poate spera creșterea performanțelor, clădind pe experiențele anterioare, atât pe cele reușite cât și pe eșecurile care par inevitabile.

888

1314

1321

1331

1336

Image156

Image157

Dacă vezi cele câteva mii de imagini de aici, îți poți face o impresie asupra realităților naturalistice ale zonei. Trebuie să recompui mental un uriaș puzzle dinamic, în care își au locul variate elemente, specii, populații, metapopulații, habitate, ecosisteme, procese naturale, interferențe antropice șamd. Fiecare nouă ieșire în teren și fiecare discuție cu alții dintre cei interesați de subiect, fiecare lucrare științifică citită și înțeleasă, mai adaugă ceva informație, care completează o viziune asupra acestei entități dobrogean-deltaice. Se poate naște așadar o sinteză unică și coerentă, care să prezinte la un mod inteligibil & atractiv ceea ce din punct de vedere naturalistic se petrece în acest spațiu al interferențelor.

Image671

Image669
Image668

Teren și din nou teren. Te bagi printre scaieți și tufărișuri țepoase, constați cât de fin și omniprezent este praful stepelor dobrogene dezvoltate pe loessuri, te deplasezi pe culmile calcaroase cu câmpuri de lapiezuri, adulmeci aroma de cimbrișor și variate alte plante a stepelor ponto-sarmatice, străbați păduri de stejari termofili și remarci orhidee fragile, suave, colorate… interesant. De la croitori la lăcuste, cicade, libelule și leii-furnicilor, fluturi de zi de variate specii… până la minunatul și uriașul ochi de păun de noapte (Saturnia pyri)… mii și mii de specii de insecte… diversitatea entomologică dobrogeană este extraordinară. Când dai cu sapa o lovitură sau ridici un buștean sau o piatră… vezi cum se refugiază către întuneric o mare scolopendră (Scolopendra cingulata). Crabi în zone costiere, meduze prin mare… plaje pline de cochilii de melci Rapana și variate valve de specii de scoici (bivalve)… Amintiri cu scrumbii de Dunăre, știuci și crapi, sturioni, pisici de mare, calcani, căluți de mare… mirosul algelor aflate în putrefacție pe linia unde acum se termină Marea.

Vezi pe sub tufe țestoasele de uscat dobrogene (Testudo graeca) cum se acuplează, cum fac dragoste, masculul își deschide gura de fericire, sau de plăcere. Un gușter vărgat (Lacerta trilineata dobrogica), o șopârliță de frunzar (Ablepharus kitaibelii) sunt subiecte naturalistice care atrag atenția… la fel o viperă de stepă (Vipera ursinii) ori o viperă cu corn (Vipera ammodytes montandoni). Acest peisaj este un paradis herpetologic mai ales al reptilelor – prin Dobrogea, iar prin numărul broaștelor verzi din Deltă, un fel de Eden al acestora.

De la pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus) la călifarul roșu (Casarca ferruginea), la limicole/ păsări de mal… variate și la fel de diverse păsări de baltă, de la rațe sălbatice din variate specii, la taxoni de pescăruși, chire, chirighițe, gâște sălbatice, egrete, stârci și pelicani… O atenție deosebită merită acordată păsărilor răpitoare din Dobrogea, de la majestuoși codalbi (Haliaeetus albicilla), acvile țipătoare mici (Aquila pomarina), specii de hereți (Circus sp.), vânturel de seară (Falco vespertinus), șoim călător (Falco peregrinus), șoim dunărean (Falco cherrug) șamd. Este evident că atât pentru Deltă cât pentru Dobrogea, din punct de vedere ornitologic, listele de specii sunt exuberante.

Ai ocazia să constați prezența variatelor specii de mamifere, de la mistreții (Sus scrofa) care se refugiază în desiș, la orbetele (Spalax leucodon) din stepele dobrogene, la șacalii (Canis aureus) care urlă pe timp de noapte… iar uneori îi zărești vânând și pe timp de zi…. Poți avea impresii la fața locului despre aerul cu miros înțepător de guano, din adâncul unor peșteri dobrogene locuite de lilieci, poți face câte o imagine cu careva liliac cu potcoavă (Rhinolophus sp.).

Image845

Image848

Image849

Image846

Ideea de cunoaștere a Dobrogei și Deltei… și prezentarea ei prin imagine, a început să fie materializată de mine în urmă cu peste 20 de ani și continuă și azi. Când a fost începutul, nu se poate defini exact, dar îmi amintesc de o zi prin zona Hagieni, unde m-am dus cu autostopul și un aparat Zenith, să văd țestoasele și lianele și păsările… lăsându-i pe toți ceilalți la distracție și plajă pe litoral. Orice ocazie de a vizita zona a fost utilizată și pentru a înțelege câte ceva din realitățile naturalistice: chiar dacă ne plimbam noaptea prin ploaia caldă de vară, eram atent și la marii pescăruși (la care majoritatea celor cu drept de vot le zic “albatroși”) care se rotau pe lângă zonele mai iluminate. Dacă vedeam pe drum un șarpe ucis de mașini, trebuia neapărat să oprim să vedem ce este acela.

dsc_3112

La limita dintre Dobrogea și Delta Dunării

dsc_3638

Ro – Str. Principală 227

dsc_3620dsc_3101dsc_3107dsc_3106dsc_3596

Sentimentul când ieși dintre lagune și ajungi pe autostradă…

De la primele ieșiri dobrogean-deltaice, de descoperire a caracteristicilor generale, până la “prospecțiuni” care să meargă către aspecte mai de detaliu, am luat parte sau am organizat o serie lungă de incursiuni naturalistice. După două decenii de peregrinări dobrogene și deltaice, se adună o experiență și un material fotografic destul de consistent, adică peste 20.000 de imagini demne de a fi păstrate. Nu se știe câte diapozitive “au căzut” la selecție și câte imagini digitale au fost șterse fără nici o reținere. Au rămas cele care au ceva de zis, au o atmosferă interesantă, o lumină plăcută, prezintă un loc atractiv sau anumite caracteristici semnificative ale peisajului, ale florei și faunei acestor locuri. Există deci “foldere” cu diverse arii geografice sau subiecte, dar la ce sunt ele bune dacă stau undeva pe un calculator? Ar fi bine ca imaginile și ideile asociate lor să devină mai “publice”, în sensul să poată fi văzute/ citite de nenumărați oameni care vizitează acest blog… poate. Evident, există redundanță în acea masă de imagini, iar “esența” se poate extrage prin selectare, triere… ceea ce necesită timp, dispoziție. Imaginile, oricât de bune ar fie le, trebuie completate cu texte explicative coerente, destul de interesante încât să merite citite de oameni, destul de bine documentate încât să nu fie penibile la o analiză de “specialitate”, ceea ce din nou necesită documentare, energie, timp (poate și talent?). Deci, nu este o chestiune simplă. Să vezi care sunt acele poze care pot intra la modul concret în discuție, de cât text este nevoie pentru a contura “esența” acelor procese ecosistemice… Există deci destule aspecte problematice, care ajută să amâni orice implicare. “Strategia” cât de cât rezonabilă este însă să începi totuși să structurezi acel material (poate o viitoare carte). Pentru început a fost abordat un loc mărunt și care a fost vizitat de puține ori, încât aici aveai de ales dintre puține imagini și deja apărea senzația că ai făcut un prim pas… mărunt. Apoi au urmat alte și alte prezentări, mai ample, iar cele vechi au fost completate cu imagini din noile ieșiri… așa încât se dezvoltă o bază din ce în ce mai consolidată.

Image271

Image272

Image276

Pe blogul care este dezvoltat în ultimii aproape 4 ani, există până acum postate 33 prezentări cu zone protejate din Dobrogea și Delta Dunării, în acestea fiind incluse (circa) 3.892 imagini. Reiese de aici că o prezentare are în medie 120 de imagini, dar diferențele sunt foarte mari, de la unele care au doar cu ceva peste 10 imagini la una care are peste 700… (adică ceva destul de aberant). Inițial au fost realizate imagini pe diapozitive, apoi ele au fost scanate, apoi a fost creat blogul, dezvoltat, incluzând și imagini digitale mai recente… pas cu pas a devenit ceva care să prezinte la un mod vizual ceea ce mai este prin zonă din punct de vedere naturalistic. Oamenii se lasă ușor de astfel de îndeletniciri… văzând cât de dificil este să creezi imagini relevante despre Natură și să formulezi fraze inteligibile despre ce se întâmplă în teren, paragrafe coerente, articole care să poată fi citite de un om inteligent dar nu neapărat “de specialitate”. Este de înțeles că există puține texte integratoare, susținute de imagini bune, care să prezinte valorile naturalistice de pe la noi. Așa se ajunge la impresia greșită că Natura este mai atractivă în alte zone, pe alte continente, oricum undeva departe, iar la noi deja este totul distrus, plin de gunoaie și nu mai merită să îți oferi existența, viața, puterea de muncă de azi și de mâine… pentru a proteja, a salva de la degradare, a da o șansă existenței viului. Poate că mișcarea de mediu din România ar avea mai mari șanse de succes dacă ar arăta și aspectele pozitive legate de Natură, incredibila minunăție a fiecărei zile petrecute prin peisajele noastre… iar oamenii aceia mulți ar conștientiza că viața noastră ar fi nu doar mai săracă ci chiar imposibilă fără ecosisteme funcționale, fără acele plante sălbatice și animale neștiute… dar care își duc existența exact ca și noi.

Image190

Image181

Image182

Image183

Image185

Ceea ce se vede online este doar produsul finit (finalizat până la momentul în cauză). Pentru a ajunge la aceste prezentări accesibile online, este nevoie de management, planificare a călătoriei, asigurarea suportului financiar al deplasării, cazării, hranei, este necesară mentenanță la echipamente de variate feluri… asigurare, consumabile, comunicare, este nevoie de documentare, evaluarea și acceptarea de riscuri, adaptare la realitate, crearea de imagini brute, selectarea acestora, crearea de texte, promovarea lor… ca să amintesc doar aspectele mai mari și absolut necesare. Cei care au participat la câteva zile din astfel de campanii au fost în general destul de surprinși de duritatea situației, de gradul de oboseală la care se ajunge în timp scurt. Incursiunile dobrogene înseamnă mult praf și pietre, căldură toridă, uneori interferențe ciudate cu variate alte ființe umane sau cvasiumane. Există și varianta de a lăsa totul de izbeliște, ceea ce este o opțiune mult mai ușoară și uneori ajunge să fie singura: când nu mai există altă opțiune, sau pentru moment nu există nici o opțiune realistă și lipsită de caracteristici aberante. Te poți întreba, când se termină acest proiect? Răspunsul este: niciodată. Întrebarea corectă poate să fie… cât de adânc se poate pătrunde în observarea realităților naturalistice dobrogean-deltaice, în dinamica lor actuală, în contextul dezastrului natural produs de agresivitatea umană care se derulează azi prin aceste peisaje, cum pot să fie observate și prezentate acele minunății naturale care mai există în acest loc atât de aparte?

Persistă prin Dobrogea și prin Deltă multe specii de plante, nevertebrate, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere, peisaje și oameni care ar merita să ajungă să aibă o imagine… poate ar deveni mai cunoscute, mai recunoscute, mai protejate, poate ar trezi și interesul pentru cunoaștere în sufletul unora care sunt tineri și dau un search pe google căutând ceva-orice… și ajung să vadă ceea ce nu se așteptau că vor avea pe monitor. Constați de la an la an cum se diminuează valoarea naturală a acestui peisaj, cum apar pădurile de eoliene și cum ultimele stepe sunt tăiate de drumuri, cum arii protejate sunt plantate cu salcâm, pin negru și alte asemenea imbecilități-silviculturale. Constați prezența mormanelor de cartușe trase în păsările din “aria protejată de interes comunitar în care se derulează un proiect finanțat de Uniunea Europeană… cu multe milioane de euro”. În măsura în care trendul actual va continua, praful se alege din biodiversitatea stepică dobrogeană. Și constată și cei care se uită la imaginile de pe blog.

Image167

Image168

Implicarea necesară pentru a crea acest material a fost destul de consistentă. De la pozarea unor măgari dobrogeni până la fotografierea unor specii rare ale faunei și florei, până la imaginația despre un viitor pentru acest proiect, calea este lungă și sinuoasă. Detalierea poate continua, se pot spera reușite noi… se pot spera. Există multe idei, ce ar mai trebui făcut, când și unde ar merita de analizat realitatea din teren… Cu cine ar trebui realizate niște interviuri despre natura zonei, ce întrebări ar putea să fie puse… Ar mai exista interes, dorință de a aloca timp, energie. Dar există și factori limitativi. A persista în încercarea de a mai progresa în explorarea/ cunoașterea/ înțelegerea și prezentarea mai bună a acestei zone în spațiul public, chiar și în condiții în care condițiile sunt adverse, chiar și când nu există suport pentru acest fel de acțiune… te poți întreba cât poate oare să continue?

Image417

Image176

Image177

Desigur, mai apar când și când niște proiecte-finanțate, niște oportunități mai mult sau mai puțin consistente, mai poate exista câte o înțelegere de susținere reciprocă cu careva ONG local sau careva entitate administrativă a căreiva arii protejate… o practică universitară, dar lucrurile nu merg așa cum ai putea spera la un mod optimist. Prea mult balast administrativ, prea puțină flexibilitate și adecvare la realitatea fenomenelor naturale… Ai impresia cu multe proiecte UE că se screme un întreg munte sau și mai mulți pentru a da naștere la o șopârlă contorsionată care moare din prima. Am auzit cândva un story ce poate părea emblematic. Era un proiect în implementare, un Life parcă (nu rețin, dar nici nu contează locația), ceva cu o specie de pasăre răpitoare, o acvilă (sau ceva șoim?)… O “iexpertă” parcă de pe la varza din Brussels, a venit în vizită la locul de implementare a proiectului, undeva în Estul Europei. Ea vedea mai greu, și nu prea percepea păsările care se roteau, sau altele. Ca să fie ajutată să repereze o acvilă, îi zice careva că o pasăre se rotește deasupra vacilor de pe pășune (pe care le putea vedea, probabil). La care ea zice: Nici nu știam că pasărea asta prinde și vaci. O vacă se uita la cer, dar nu percepea nici o pasăre. Parcă dihania non-intelectuală a conștientizat cam la ce pericol este expusă… dacă iese pe teren.

Image416

Image474

Prin peisajul dobrogean-deltaic au fost derulate în ultimele două decenii “proiecte de biodiversitate” care au totalizat probabil cel puțin câteva zeci bune de milioane de euro… mai probabil câteva sute de milioane de euro. Mare parte a acestor proiecte au în general componentă semnificativă de conștientizare publică, educație ecologică șamd. Unde sunt efectele lor? Ce a rămas după ele? Dacă cei eventual capabili intelectual fac rapoarte la proiecte, tone de maculatură, ori își pierd vremea cu scrierea unor noi proiecte de finanțare – dintre care o mică parte ajung finanțate, în care obligatoriu fac promisiuni despre abordările politically correct (multe dintre liniile de finanțare sugerează-obligatoriu implicarea minorităților sexuale, a unor comunități etnice nomade, a handicapaților etc.), și se ajunge la situații din ce în ce mai aberante. În proiect, este descris cum dacă acesta va ajunge eventual finanțat (probabilitate cca. 2%), ei vor scrie un studiu genial, o analiză despre subiect, cândva în luna 12 sau 24 din proiect. Amuzant este când vezi că de la proiecte pe termen scurt, de 2-3 ani (în care activitatea de facto este mult redusă deoarece există nenumărate – chiar nenumărate!!!- probleme birocratice-procedurale…), se pretind a fi atinse și demonstrate mari schimbări pozitive în starea ecosistemelor sau populațiilor unor specii, ceea ce arată cât de aberante sunt aceste scheme până și din punct de vedere conceptual. Erau proiecte și până acum, și veneau gârlă experți din vest, să vadă și ei cum e pe aici, să se mai documenteze, să facă 2 poze cu săpuniera și să zică două banalități-savante, și apoi – sub formă de diurnă & costuri de expertiză – să ia înapoi mare parte a banilor cu care era „ajutată zona”. Câte un astfel de expert olandez-zburător (high) putea explica cum nu îi place praful acesta dobrogean, adică ăsta din stepă, că nu are nici un efect. Ar putea să fie frumos să ai ceva optimism, dar pentru asta ar mai trebui și niște motive. În schimb, dacă vezi cam cum merg lucrurile, cum pleacă din sistem aproape orice ființă cu capacitate intelectuală măcar rezonabilă, poți presupune că peste câțiva ani vor veni ceva pițipoance de pe la ministerul „mediului” sau ceva botoxate-de-Brussel, să vadă dacă e bine cu biodiversitatea prin Dobrogea, și se vor uita în teancurile de hârtii multe și enorm de multe, toate ștampilate la modul standard, și vor vedea că este perfect. După aceea, vor ieși la plajă, la un club de fitze, iar seara la o plimbare pe centura ocolitoare, care a fost trasă pe locul căreiva ultime stepe. Eventual, vizita în teren pentru a vedea plantele de stepă va fi programată în prima săptămână din ianuarie, că atunci este timp în agendă, sau proiectul trebuie încheiat.

DSC_7774

DSC_7751

DSC_7756

DSC_7761

DSC_7766

Dar, fiecare cu treaba lui. Multe speranțe deșarte, multe situații cu încrederea înșelată, și uneori câte o materializare a căreiva dintre idei… o reușită, o victorie de detaliu; renașterea de oricâte ori a interesului, a noilor energii și a implicării, a zborului către Dobrogea și Deltă, a goanei pe șosele sau pe drumuri desfundate, către locuri deja văzute sau către unghere nemaivăzute… pe acest context se bazează progresul acestui proiect de durată. După două decenii ale acestui proiect dobrogean-deltaic la un mod oarecum de pionierat, cu greutățile și satisfacțiile de variate feluri, se poate presupune optimist că ar mai putea exista alte două decenii de continuare a acestuia, la un mod mai performant. Pentru a continua aceste acțiuni de prezentare a realităților naturalistice dobrogean-deltaice, se pot depune cereri de finanțare (proiecte), dar acestea sunt de multe ori atât de hiperbirocratice, atât de pline de mizerii, încât te întrebi dacă are sens să te zbați cu ele și să își consumi viața cu atâtea formulare, anexe, și paranexe încât când ești gata cu ele, deja nu mai ai nimic de zis. Există și varianta teoretică de a obține sponsorizări, dar la situația în care se află majoritatea celor care dețin puterea decizională în variate firme, nu te poți aștepta ca ei să aibă prea mare afinitate pentru Natură, Știință, Cultură… ei fiind în majoritatea cazurilor niște jalnici maneliști din punct de vedere intelectual. Pot să existe și excepții de la regulă… și… și de ei depinde viitorul acestui proiect. Există aici o viziune despre ce se poate realiza la modul concret, și poate că va exista înțelegerea necesității dezvoltării acestei analize-prezentări a realităților naturalistice dobrogene. Viitorul acestei inițiative, depinde în bună parte și de modul în care se va găsi suport pentru el. Pentru a putea dezvolta în continuare acest subiect, este nevoie de asigurarea finanțării. Adică, oricât de multă bunăvoință ar exista, dacă nu este disponibil și suportul financiar pentru aceste ieșiri în teren, care să permită eficiență și eficacitate… atunci se poate presupune că se instalează o stagnare… Cei care eventual au dorința și capacitatea de a susține acest demers – din punct de vedere financiar, au ocazia să mă contacteze la adresa: lengyelpeter@yahoo.com. Realist vorbind, nu prea cred că va exista susținere directă pentru așa ceva. Banii sunt necesari pentru box, fotbal, botoxate. Oricum, nu contează, este bine.

dsc_1942dsc_1951dsc_1960dsc_1969dsc_1975dsc_1987dsc_1997dsc_2006

© dr. Peter Lengyel

PS1. Cum o să fie în 2014? În culori de primăvară, peisajul balcanic dobrogean atrage sufletul către descoperire şi contemplare. Vei putea vedea turme de oi cu marginali păstori care nu au ajuns în Parlamentul European, străbătând păşuni încă îngălbenite, vei vedea cum apar şi primele tufe şi arbori îmbrăcaţi în floare; păduri de luncă ale Dunării vor da semne de înverzire. Pelicani sosesc în grupuri răzleţe, nenumărate limicole pe la margini de bălţi, “o lume a păsăretului” în plină mişcare. Potârnichi îndrăgostite se vor plimba printre smârcuri. Popândăi şi şerpi ies din hibernare şi se încălzesc la soare. Raţe domesticite împreună cu cele sălbatice plutesc indiferente pe apa de la marginea satului, o atmosferă a amalgamului musulmano-creştin a trecutului prezent încă viu, a bisericilor paleocreştine şi a moscheilor zugrăvite cu var. Măgari pasc în liniştea de veşnică duminică care parțial persistă în stilul care era…, dar o parte din locul acesta este deja transformat în marea mizerie a prezentului. E frumos pe aici.

PS2. Voi mai include aici 100-200 de imagini generale despre zonă, dar până atunci se pot vedea cele 33 prezentări de până acum:

Zbor peste Dobrogea – 73 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/07/23/zbor-peste-dobrogea/

Survolând Delta Dunării – 39 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/07/20/survoland-delta-dunarii/

Rezervația Biosferei Delta Dunării – 730 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/12/rezervatia-biosferei-delta-dunarii/

Capul Doloșman – 72 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/29/capul-dolosman/

Grindul Lupilor – 382 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/09/grindul-lupilor/

Histria – 214 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/07/histria/

Grindul Chituc – 147 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/04/grindul-chituc/

Situl Natura 2000 Beștepe – Mahmudia – 32 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/20/situl-natura-2000-bestepe-mahmudia/

Zona costieră Dobrogean-Deltaică – 120 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/01/17/zona-costiera-dobrogean-deltaica/

Rezervația Allah Bair – 42 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/08/26/rezervatia-allah-bair-dobrogea/

Dunele marine de la Agigea – 42 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/01/dunele-marine-de-la-agigea/

Lacul Techirghiol – 228 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/11/03/lacul-techirghiol/

Limanu – 50 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/15/limanu-dobrogea/

Vama Veche – 2 Mai – 60 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/10/vama-veche-2-mai/

Pădurea Hagieni -103 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-hagieni-dobrogea/

Pădurea Dumbrăveni – 29 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/14/padurea-dumbraveni-dobrogea/

Canaraua Fetii – 63 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/10/13/canaraua-fetii-dobrogea/

Rezervația Pădurea Esechioi – 23 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/16/rezervatia-padurea-esechioi-dobrogea/

Situl Natura 2000 Lacul Bugeac – 100 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/04/situl-natura-2000-lacul-bugeac-dobrogea/

Situl Natura 2000 Lacul Oltina – 99 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/01/situl-natura-2000-lacul-oltina-dobrogea/

Situl Natura 2000 Lacul Dunăreni – 22 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/15/situl-natura-2000-lacul-dunareni-dobrogea/

Canaralele de la Hârșova – 39 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/30/canaralele-de-la-harsova/

Situl Natura 2000 Fântânița Murfatlar – 21 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/26/situl-natura-2000-fantanita-murfatlar/

Pădurea Babadag – 84 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/12/26/padurea-babadag-dobrogea/

Cheile Dobrogei – 157 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/12/30/cheile-dobrogei/

Situl Natura 2000 Beibugeac – 17 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/14/situl-natura-2000-lacul-beibugeac-dobrogea/

Pădurea Niculițel – Valea Teilor – 24 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/01/05/padurea-niculitel-valea-teilor/

Situl Natura 2000 Brațul Măcin – 185 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/12/12/situl-natura-2000-bratul-macin/

Parcul Național Munții Măcinului – 392 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/12/12/parcul-national-muntii-macinului/

Gâște sălbatice în Dobrogea – 129 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/01/12/gaste-salbatice-in-dobrogea/

Codalbi și șacali în Dobrogea – 69 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/02/22/codalbi-si-sacali-in-dobrogea/

Lebede de iarnă în Dobrogea – 105 imagini
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/02/27/lebede-de-iarna-in-dobrogea/

Stepa Dobrogeană – 350 imagini (care sunt incluse și în alte postări)
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/08/26/stepa-dobrogeana/

Acest articol a fost publicat în Dobrogea si Delta Dunarii, Marile Proiecte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Două Decenii prin peisajele Dobrogean-Deltaice

  1. Nu am ce comenta. Este nevoie de bani. Emotiile costa.

  2. Pingback: Marketeer.ro – digital marketing pioneer » Ponturile lunii ianuarie – editia 03

  3. peterlengyel spune:

    Aberatia zilei: Dorel a restaurat cu 16 milioane de euro o cetate antica, pana a scos-o definitiv de pe lista UNESCO

    Cetatea Capidava din judetul Constanta, fost centru fortificat geto-dac si apoi castru roman, a fost gresit restaurata, astfel incat la ora actuala nu mai corespunde criteriilor de autenticitate si integritate definite de UNESCO.

    Aberatia zilei: Dorel a restaurat cu 16 milioane de euro o cetate antica, pana a scos-o definitiv de pe lista UNESCO

    Cetatea Capidava din judetul Constanta, fost centru fortificat geto-dac si apoi castru roman, a fost gresit restaurata, astfel incat la ora actuala nu mai corespunde criteriilor de autenticitate si integritate definite de UNESCO.

    http://www.ziare.com/social/administratia/aberatia-zilei-dorel-a-restaurat-cu-16-milioane-de-euro-o-cetate-antica-pana-a-scos-o-definitiv-de-pe-lista-unesco-1438881

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s