Parcul Natural Comana

Parcul Natural Comana se află în Câmpia Română, la circa 30 km sud de București, în direcția Giurgiu. Un peisaj al silvostepelor, cu păduri de stejari, zăvoaie dezvoltate pe lângă cursuri meandrate de ape, păduri de luncă, peisaje lacustre/ bălți, mlaștini și alte zone umede, sărături, zone cu vegetație stepică, pajiști, fânațe, pășuni șamd. Dacă încercăm să ne facem o imagine despre valorile naturale ale zonei, este bine ca pe lângă vizitele din teren, să citim și să sistematizăm variatele date din documente disponibile, de la Formularele Standard ale Siturilor Natura 2000 Comana (SCI și SPA), Planul de Management al Parcului Natural Comana, variate lucrări științifice. A face o analiză ecologică, a alege speciile care oferă caracter reprezentativ acestui peisaj, a le pune în context inteligibil… de la forma unor tabele cu ale lor aspecte pozitive și/sau greșeli… a clarifica unele aspecte controversate sau dubioase, cere ceva timp și energie. O astfel de inițiativă, care să ducă la crearea unei prezentări structurate, coerente și interesante a zonei, are nevoie de ani de zile de muncă. Dar trebuie început de undeva…

În peisajul geografic în care se situează Parcul Natural Comana, apar câmpii tabulare aflate la 85-95 m altitudine, o platformă fragmentată în care sunt adâncite depresiuni și cursuri de ape. Câmpia Română prezintă un substrat cristalin, pe care sunt depuse depozite mezozoice (Triasice, Jurasice și Cretacice) aflate la peste 100 m adâncime, apoi depozite lacustre și fluvio-lacustre Pliocene de argile, nisipuri, pietrișuri, gresii, marne și calcare iar la suprafață există depozite loessoide eoliene fine, de 10-20 m grosime, acumulate în perioada Glaciațiunii Cuaternare. Platforma Burnazului și Câmpia Teleormanului, prezintă la extremitatea sudică o denivelare de 56-58 m la contactul cu Dunărea. Cercetările de geografie fizică în Câmpia Română au baze în activitatea lui Gregoriu Ștefănescu (1836-1911), dezvoltate ulterior de George Vâlsan în lucrarea Câmpia Română (1915), unde sunt prezentate aspecte de geomorfologie, hidrografie șamd. Padinile și crovurile sunt adâncituri de 2-6 metri și diametre de 500-1500 m. Canalele săpate de cursurile de ape au văi largi și adânci, aflate la 42-45 m altitudine (Argeș, Neajlov, Câlniștea, Gurban).

În zona Comana, temperatura medie multianuală este pe la 11 grade C, cu gerul cel mai puternic atingând -31,2 grade C la 24 ianuarie 1942 și arșița cea mai mare de 40,3 grade C, la 29 iulie 1928. Precipitațiile se situează pe la 560 mm/an, cantități mai mari fiind la începutul verii, prin iunie. În acest peisaj există ape temporare, care au curgere activă doar după ploi cu caracter torențial, ape ce se scurg prin văi scurte, cu versanți abrupți, precum și cursuri de ape cu caracter permanent, dar debit puternic variabil atât sezonier (mare parte a apelor se scurg primăvara și la început de vară) cât și în acord cu cantitatea momentană de precipitații.

Râul Neajlov are un bazin hidrografic de 3.660 kmp, cu altitudinea medie de 162 m și debitul de 6,48 mc/s. Cursul Neajlovului este pe un teren aplatizat, astfel că apar numeroase meandre (coeficient de sinuozitate apropiat de limita teoretică maximă), precum și ramificări în brațe care duc la formarea unor zone umede precum balta Comana. Existența acestor zone umede a creat un microclimat mai umed, care a permis existența unei vegetații higrofile în peisajul de câmpie uscată… având efecte benefice inclusiv asupra pădurilor.

Cursul râului Neajlov, străbate Parcul Natural Comana de la vest la est, iar lunca acestuia are o mare însemnătate pentru conservarea diversității biologice, mai cu seamă în zona bălții Comana, o microdeltă situată pe cursul inferior al acestui râu. Balta Comana este afectată de colmatare, din cauza aportului de aluviuni aduse de Neajlov de pe terenurile arabile, precum și din cauza materiei organice formate în cantitate mare, mai cu seamă ajutate de nutrienții din agricultură care fac posibilă eutrofizarea.

Mari suprafețe de pădure au fost defrișate în perioada 1830-1850, pentru a extinde terenul agricol. Defrișarea pădurilor, regularizarea apelor a dus la creșterea vitezei de scurgere a apelor, creșterea agresivității viiturilor precum și la o eroziune puternică și consecința aceștia… colmatarea, ceea ce are efecte asupra hidrografiei la nivel de peisaj. Zonele umede reprezentate de balta/ lacul Comana și alte câteva peisaje lacustre/ mlăștinoase de dimensiune mai redusă (situate la Călugăreni și Mihai Bravu), au fost afectate de intervenții umane orientate către desecarea apelor, activități derulate cu intensitate și în ultimele decenii. Aceste intervenții au avut efecte dramatice în privința reducerii habitatelor necesare pentru speciile care depinde de asemenea medii de viață. Regularizarea și amenajarea Argeșului desfășurată înainte de 1990, apoi a Neajlovului, au avut ca scop creșterea suprafețelor de teren arabil. Nivelul apelor a coborât cu circa 2,5 m în zona de vărsare a Neajlovului în Argeș, ceea ce arată că aceste amenajări hidrotehnice au afectat în fundament distribuția naturală a apelor, având consecințe asupra disponibilității apei în sol, necesare pentu existența ecosistemelor încă natural ale peisajului. În lunca Argeșului, săparea canalului Dunăre-București a dus la coborârea nivelului pânzei freatice cu 5-6 m, iar asta a produs uscarea masivă a pădurilor de plop alb, plop negru și salcie. Intervențiile umane asupra naturii pot fi simbolizate prin desecarea unor suprafețe a bălții Comana, care ulterior au încercat să fie compensate prin reconstrucție ecologică, mai exact ridicarea unui dig/baraj pe cursul Neajlovului, în cadrul poiectului Life Ro 8571 din 2002 Restaurarea bălții Comana.

Aridizarea la nivel de peisaj afectează pădurile, ca urmare a coborârii nivelului apelor freatice… dar această aridizare distruge mai cu seamă peisajele zonelor umede… care rămân lipsite de apele care le dau viață. Variatele tipuri de sol sunt în corelație cu stilul locației (mlaștini, păduri, stepe, sărături), solurile fiind dezvoltate pe suprafețe variate, spre exemplu aluviale unde au fost depuse sedimente de diferite texturi, lutoase, nisipoase, pietrișuri, depozite loessoide șamd, având umiditate diferită, ca și cantitate de humus variabilă.

Parcul Natural Comana a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 38 din 12 ianuarie 2005; înființarea parcului a fost realizată pe baza documentației științifice elaborate de Institutul de Cercetări Biologice/ Academia Română încă din 1954, mai ales cu scopul de a proteja două rezervații, unul pentru ghimpe (Ruscus aculeatus) și altul pentru bujor (Paeonia peregrina romanica), la care a fost adăugată balta Comana, ca rezervație naturală și arie de protecție avifaunistică. Pe teritoriul Parcului Natural Comana, există acum 10 comune care au o populație recenzată la 43.047 locuitori, ceea ce face ca densitatea medie să fie de 65,46 locuitori la kmp; este o populație umană cu tendință de îmbătrânire, cu natalitate scăzută.

Parcul Natural Comana este încadrat în categoria V IUCN, având scopul de conservare a peisajului și recreere, iar rezervațiile incluse în parc, încadrate în categoria IV IUCN, au rol de a proteja habitate și specii. Parcul Natural are 24.963 hectare, din care pădurea – parte a Codrilor Vlăsiei – acoperă 9.613 hectare, balta Comana are 1.180 hectare, la care se adaugă circa 300 de hectare de zone umede mlăștinoase, cu ape temporare și sărături… iar restul terenului este reprezentat de pășuni, terenuri agricole arabile, localități rurale, infrastructură șamd. Mănăstirea Comana, ctitorită de Vlad Țepeș în 1462, a fost reconstruită în secolul 16.  Pădurile mănăstirii Comana au trecut în proprietatea statului la 1864. Pădurile aflate în proprietate privată au fost tăiate în stil crâng, o practică ce duce la degradarea arboretelor. După 1880 au fost realizate “împăduriri”… făcute cu o specie alohtonă… salcâmul, dar au fost plantate și alte specii, precum gârnița, cerul, stejarul brumăriu, stejarul. Mai există și azi exemplare monumentale de stejar și alte specii arborescente, declarate monumente ale naturii.

Rezervația de bujor românesc (Paeonia peregrina romanica) se extinde pe 231,44 hectare și este menționată în legea 5/2000, având codul 2419; este un platou aflat la 90 m altitudine, având depresiuni și văi care coboară la 50-60 m altitudine; bujorul apare la Comana în mai multe arii, dar în zona acestei rezervații este cea mai consistentă prezență a speciei… cu toate că umbrirea produsă de pădure a dus la scăderea densității bujorilor, ceea ce a necesitat intervenții de rărire a arborilor și tăieri în ochiuri, pentru a crea condiții mai favorabile pentru specia căreia rezervația îi este dedicată. Pe lângă bujor, aici mai există brândușă galbenă (Crocus flavus), frăsinel (Dictamnus albus), mărgăritar (Convallaria majalis), precum și Carex montana, Centaurea rutifolia jurineifolia, Inula hirta, Iris variegata, Iris gramineea, Rosa gallica, Scutellaria altissima, Lychnis coronaria, Buglossoides purpurocaeruleum, Salvia pratensis, Asperula taurina leucanthera șamd.

Rezervația de ghimpe (Ruscus aculeatus) are 249,4 hectare; specie sudică, în aceste peisaje ghimpele atinge limita de nord a arealului ei; în această rezervație naturală nu se fac intervenții silviculturale.

Balta Comana are protejate 1.206,4 hectare, din care într-o perioadă din trecutul recent, doar 5% era luciu de apă permanent: pe timpul verilor mai secetoase, debitul apei venite pe cursul Neajlovului scade în așa măsură încât se pierdea contactul dintre acest curs și cuvetele lacustre învecinate… care astfel deveneau izolate, brațe moarte. Proiectul de reconstrucție ecologică a bălții Comana a fost o acțiune care a dus la creșterea suprafeței acoperite de ape și implicit la atragerea unui număr mai mare de păsări de baltă în această zonă. Conform celor scrise de ing. Constantin Ciocan, căruia îi mulțumesc pentru aceste descrieri, mai aflăm următoarele: “Reconstrucția bălții constă, în principal, în refacerea unei părți din luciul de apă, luciu care a existat cu ani în urmă și care a fost mult diminuat după ce, prin lucrările executate în aval a fost modificat echilibrul hidrologic al zonei. Acest efect se adaugă la faptul că modificările climatice au făcut posibil ca volumul evaporației să fie accentuat și uneori să depășească volumul precipitațiilor. Pentru această reconstrucție au fost executate următoarele lucrări: 1. execuția unui dig-baraj care să asigure permanent un volum constant de apă în zonă; lungimea digului este de cca. 1750 m din care 750 m o constituie drumul județean DJ 411; 2. stăvilar care asigură un nivel constant, prevăzut cu golire de fund; 3. scara de pești; 4. descărcător de ape mari, dimensionat pentru un debit de asigurare la probabilitatea de 5% și verificat și la 1%. Prin acest proiect se obține o importantă extindere a luciului de apă – acesta ajungând până la 490 ha și se asigura un nivel constant în lac, la cota 43.60 mMB. Acest luciu se poate menține constant chiar dacă debitul Neajlovului scade la minimul istoric de cca. 1 mc/s. Ca urmare a realizării digului pe Neajlov, în perioadele secetoase din vară luciul de apă ajunge să se mențină pe la 40%. Au fost executate și unele dotări specifice studierii faunei: 4 observatoare ornitologice, un sistem de monitorizare a unor parametri de mediu și a prezenței faunei specifice bălții, precum și un pavilion pentru monitorizare și informare.”

În zonele acvatice și palustre ale bălții Comana există o vegetație diversă de plante submerse (Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum sp. Potamogeton lucens, Potamogeton perfoliatus), natante (Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata, Trapa natans, Stratiotes aloides, Hydrocharis morsus-ranae, Lemna minor). Vegetația higrofilă a mlaștinilor este dominată de stufărișuri și păpurișuri (Phragmites australis, Typha angustifolia, Schoenoplectus lacustris, Glyceria maxima), dar sunt prezente și Mentha aquatica, Polygonum mite, Sparganium erectum, precum și Typha minima. Stufărișurile oferă loc de cuibărire pentru specii de lăcar: lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), lăcar de mlaștină (Acrocephalus palustris), lăcar de stuf (Acrocephalus scirpaceus), lăcar mic (Acrocephalus schoenobaenus). Zonele umede, margini de lacuri ajung în contact direct cu pădurea, aceste zone ecotonale fiind populate cu exemplare ale unor specii arborescente (Fraxinus excelsior, Acer campestre, Ulmus minor) precum și arbuști (Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rubus hirtus).

În timpul migrației, balta Comana atrage un număr semnificativ de păsări de baltă, dar există aici și efective cuibăritoare consistente. Dintre păsările de baltă cuibărește aici egreta mare (Egretta alba), egreta mică (Egretta garzetta), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), stârcul roșu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax), buhaiul de baltă (Botaurus stellaris) șamd. Există variatele specii de rațe care pot fi observate la balta Comana: cuibărește rața lingurar (Anas clypeata), rața mare (Anas platyrhynchos), iar în rest se pot vedea rața sulițar (Anas acuta), rața fluierătoare (Anas penelope), rața mică (Anas crecca), rața cârâitoare (Anas querquedula), rața pestriță (Anas strepera). Au mai fost observate aici: rața cu cap castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rața roșie (Aythya nyroca), rața sunătoare (Bucephala clangula), rața cu ciuf (Netta rufina), călifarul alb (Tadorna tadorna). Dintre ferestrași au fost observate aici ferestrașul mare (Mergus merganser) și ferestrașul moțat (Mergus serrator). Dintre speciile de gâște sălbatice, au fost observate în aceste peisaje: gârlița mare (Anser albifrons), gâsca de vară (Anser anser), gâsca de semănătură (Anser fabalis).

În zonele umede de la Comana au fost observate specii de păsări limicole în mare diversitate: fluierar de munte (Actitis hypoleucos), pietruș (Arenaria interpres), nisipar (Calidris alba), fugaci de țărm (Calidris alpina), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci pitic (Calidris temminckii), prundăraș gulerat mic (Charadrius dubius), prundăraș gulerat mare (Charadrius hiaticula), culic mare (Numenius arquata), becațina comună (Gallinago gallinago), becațină mare (Gallinago media), scoicar (Haematopus ostralegus), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), sitar de mal (Limosa limosa), becațina mică (Lymnocryptes minimus), ploier argintiu (Pluvialis squatarola), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar de zăvoi (Tringa ochropus), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), fluierar cu picioare roșii (Tringa totanus). Au mai fost observate sitarul de pădure (Scolopax rusticola), țigănușul (Plegadis falcinellus) șamd. Lista speciilor de păsări observate la apele de la Comana include specii de chirighițe: chirighița neagră (Chlidonias niger), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), iar chirighița cu obraji albi (Chlidonias hybridus) cuibărește în număr mare. Dintre pescăruși, în zonă au fost observate speciile: pescăruș sur (Larus canus), pescăruș negricios (Larus fuscus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (?) (Larus cachinnans). Cuibărește lebăda cucuiată (Cygnus olor), iar pe timp de iarnă sosesc lebede de iarnă (Cygnus cygnus). În zonele de stuf este prezent pițigoiul de stul (Panurus biarmicus), iar prin arborii din preajma margililor de lac cuibărește pițigoiul pungar sau boicușul (Remiz pendulinus).

Pe lângă rezervațiile menționate, au mai fost delimitate 7 arii cu valoare peisagistică, floristică și faunistică. Pădurea Fântânele (163,6 hectare) aflată la 40-90 m altitudine, protejează mărgăritarul (Convallaria majalis), dar există aici Ruscus aculeatus, Marsilea quadrifolia;  cercetările botanice ale lui G. Negrean și ale lui M. Paucă și colab., au arătat că aici sunt prezente o multitudine de specii de plante de interes pentru conservarea biodiversității:  Carex strigosa, Cyperus serotinus, Leucanthemella serotina, Leucojum aestivum,  Medicago arabica, Nectaroscordum siculum bulgaricum, Orhis laxiflora elegans, Ranunculus constantinopolitanus, Ranunculus polyphyllus, Urtica kioviensis.

Pădurea, silvostepa și valea pârâului Măgura-Zboiu (106,5 ha) are zone cu stejar pufos (Quercus pubescens) în comunități cvasinaturale; pârâul a fost îndiguit și transformat în eleștee, ceea ce a dus pierderea valorii habitatului pentru speciile de pești autohtone zonei, luciul de apă având semnificație pentru păsările de baltă. Puieni (15,3 ha) are silvostepe, păduri xerice și arbori seculari. Pădurea Crânguri (117,2 ha) are păduri aluviale cu arini (Alnus glutinosa), frasini (Fraxinus sp.), sălcii (Salix sp.), plopi (Populus sp.). Pădurea Valea Hoților (25,6 ha) prezintă păduri xerice și mezofile în carre sunt prezente Doronicum orientale și Convallaria majalis. Pădurea și valea pârâului Valea Gurbanului (110,4 ha) prezintă stepe și silvostepe cu specii de plante rare și/ sau endemice (Centaurea rutifolia, Acinos rotundifolius, Cerinthe auriculata, Crepis pulchra, Salvia nemorosa tesquicola, Knautia macedonica, Ornithogalum fimbriatum), precum și zone acvatice care adăpostesc populații ale speciilor de pești de o mare valoare pentru conservare: Umbra krameri și o subspecie aparent endemică a speciei Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus. Sărăturile Comana-Grădiștea (99,6 ha) prezintă sărături primare și secundare în care sunt prezente specii de plante importante pentru conservare, precum Camphorosma annua, Puccinelia limosa, Scilla autumnalis, Tunica prolifera, Scorzonerra canna etc.

Parcul Natural Comana are o biodiversitate ridicată, caracteristică unui peisaj aflat la limita dintre stepă și silvostepă. Observații asupra biodiversității de la Comana au început să fie făcute în secolul 18, pe aici botanizând Dimitrie Brândză, Dimitrie Grecescu, Z. C. Pantu, iar botanistul Gavril Negrean face observații la Comana începând cu anii 1960; un studiu botanic sistematic a fost realizat în 1974 de către botaniști de la Universitatea din București, sub conducerea lui I. T. Tarnavschi. Se cunosc de aici peste 1.250 de specii de plante, conform lui Tarnavschi și colab, 1974; au fost observate peste 20 de asociații vegetale, conform lui Nedelcu, 1967.

Situl Natura 2000 ROSCI0043 Comana, înființat prin Ordinul de Ministru 776 din 2007, cu o suprafață de 25.326 hectare. Acest sit Natura 2000 cuprinde habitate de interes comunitar, care în stilul birocrației europene, au coduri și denumiri standardizate: 40C0 * Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice pe 0,5% din suprafața sitului, 9160 Păduri subatlantice și medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din Carpinion betuli 0,5 % din suprafață, 1530 * Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice 5%, 6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin 1%, 91AA Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos 0,01%, 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoëto-Nanojuncetea 1%, 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition 1%, 3160 Lacuri distrofice și iazuri 4%, 3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion 1%, 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention 1%, 91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) 0,5%, 91I0 * Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp. 4%, 91M0 Păduri balcano-panonice de cer și gorun 13%, 91Y0 Păduri dacice de stejar și carpen 3%, 92A0 Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba 0,1%, 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 0,03%. Dacă facem un calcul, constatăm că aceste 16 habitate de interes comunitar acoperă 35,64% din suprafața sitului.

Speciile de plante de interes comunitar menționate în Formularul Standard al sitului Comana (SCI): ouăle popii (Himantoglossum caprinum), capul șarpelui (Echium russicum), trifoiaș de baltă (Marsilea quadrifolia). În Formularul Standard al SCI Comana mai sunt incluse o serie de plante importante pentru conservare, printre care: Camphorosma annua, Cardamine parviflora, Comandra elegans, Delphinium fissum, Digitalis ferruginea, Doronicum caucasicum, Fritillaria orientalis, Galium rivale, Iris sibirica, Limodorum abortivum, Lychnis coronaria, Peucedanum latifolium, Plantago cornuti, Plantago tenuiflora, Pulsatilla montana, Pyrus elaeagrifolia, Pyrus nivalis, Saccharum strictum, Salvinia natans, Scilla autumnalis.

Există pe aici și o serie de specii de orhidee: Orchis incarnata, Orchis laxiflora elegans, Orchis morio, Orchis purpurea, Orchis tridentata, Listera ovata, Cephalanthera damasonium, Cephalanthera rubra, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Epipactis purpurata, Platanthera bifolia, Platanthera chlorantha. Dintre speciile de plante rare și importante pentru conservarea biodiversității, se mai pot menționa: Ranunculus polyphyllus, Anthriscus nemorosa, Asperula taurina leucanthera, Beckmannia eruciformis eruciformis, Cardamine majovskii, Doronicum hungaricum, Iris graminea, Iris variegata, Leucojum aestivum aestivum, Ophioglossum vulgatum, Piptatherum virescens, Scutellaria altissima, Sorbus torminalis, Tamus communis communis, Dictamnus albus, Leuchantenella serotina, Carpesium cernuum, Nectaroscordum siculum.

Pădurile sunt dominate de specii de stejar (Quercus frainetto și Quercus cerris). La Comana au fost semnalate 50 de specii de arbori și 36 specii de arbuști. În pădurea Comana au fost identificate 7 specii de Quercus (Quercus frainetto, Quercus cerris, Quercus robur, Q. petraea, pubescens, virginiana…), 4 specii de ulm (Ulmus laevis… ), toate speciile de frasin din România (Fraxinus pallisiae, Fraxinus angustifolia, Fraxinus excelsior…), 3 specii de tei toate care sunt prezente la noi (Tilia… ), aceste specii având și exemplare monumentale, cu vârstă seculară. În zonele mai umede există arini (Alnus glutinosa), plop alb (Populus alba) și salcie (Salix alba). Ocrotirea exemplarelor seculare de stejari, frasini șamd are valoare pentru conservarea biodiversității, aceste exemplare matusalemice oferind condiții de existență pentru numeroase specii de insecte xilofage, ascunziș pentru colonii de chiroptere (lilieci) sau loc de cuibărit pentru strigiforme (bufnițe). Dintre răpitoarele de noapte, cuibărește striga (Tyto alba), cucuvaua (Athene noctua), ciuful de pădure (Asio otus), huhurezul mic (Strix aluco), buha mare (Bubo bubo), dar există și date despre prezența ciușului (Otus scops). Există specii de păsări care au nevoie de arbori de mari dimensiuni pentru cuibărire (barza neagră, specii de acvile). Barza neagră (Ciconia nigra) este o specie rară care are nevoie de liniștea pădurilor bătrâne pentru cuibărire și habitate cu zone umede pentru hrănire. Totodată, pădurea Comana este populată de variate specii de ciocănitori: ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitore de grădini (Dendrocopos syriacus), ghionoaie verde (Picus viridis), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius).

Pădurile din acest peisaj sunt destul de luminoase (coronamentul arborescent acoperă circa 60% din suprafață), ceea ce permite existența unui strat arbustiv bine dezvoltat (care acoperă circa 45% din teritoriu), iar la nivelul solului se dezvoltă un strat ierbos care poate ajunge și la 75%. Un astfel de peisaj cu ale ei zone ecotonale este un habitat prielnic pentru numeroase specii de păsări, printre care sturzi, muscari, silvii șamd. Speciile de silvii sunt reprezentate la Comana de: silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla), silvia de zăvoi (Sylvia borin), silvia de câmp (Sylvia communis), silvia mică (Sylvia curruca), silvia porumbacă (Sylvia nisoria), dar dintre ele merită atenția Sylvia nisoria care are aici o populație consistentă.

Nevertebratele din zonă au fost cercetate de către Motaș și colab., 1962, acțiuni focalizate pe cunoașterea faunei din izvoare și ape subterane; a devenit astfel cunoscută prezența a 9 specii de platheminți și 12 specii de moluște. Grossu (1957, 1969) arată prezența a două specii endemice de gasteropode pulmonate: Deroceras geticus și Daudebardia rufa getica. Se mai cunosc de aici 10 specii de anelide, 15 specii de crustacei (printre care este și o specie endemic – filopodul Tanymastix motasi). Se cunoaște prezența unor hidracarieni endemici: Tadjikotyas fibulata, Dacothyas savalescui, a unor specii relicte glaciare (Lebertia lineata, Hygrobates norvegicus) șamd. W. Knechtel, S. Panin (1944) arată prezența a 54 specii de coleoptere carabide. În formularul standard al sitului Natura 2000 Comana (SCI), sunt menționate nevertebratele de interes comunitar care au fost semnalate de aici: rădașca (Lucanus cervus), o specie de cărăbuș (Osmoderma eremite), croitorul mare (Cerambyx cerdo), croitorul cenușiu (Morimus funereus), lăcusta de munte (Odontopodisma rubripes), Nymphalis vaualbum, Vertigo angustior, Euphydryas maturna, Lycaena dispar, Callimorpha quadripunctaria; pe lângă acestea, formularul standard mai menționează prezența fluturilor Parnassius mnemosyne, Zerynthia polyxena.

Aici au fost observate 31 de specii de pești, printre care unele sunt importante pentru conservare: țigănușul (Umbra krameri), țiparul (Misgurnus fossilis) o specie care trăiește în ape stagnante, cleanul de Comana o subspecie endemică aparținând de cleanul… (Leuciscus borysthenicus), boarța (Rhodeus sericeus amarus), zvârluga din specia Cobitis megaspila. Pe lângă aceste specii, mai trăiesc aici știuca (Esox lucius), șalău (Styzostedion lucioperca), biban (Perca fluviatilis), somn (Silurus glanis), clean (Leuciscus cephalus), văduvița (Leuciscus idus), plătica (Abramis brama), carasul auriu (Carassius auratus gibelio), caracuda (Carassius carassius), oblete (Alburnus alburnus), avat (Aspius aspius), babușca (Rutilus rutilus), mreana (Barbus barbus), moioaga (Barbus meridionalis), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), ghiborț de râu (Gymnocephalus baloni), ghiborț (Gymnocephalus cernuus), porcușor (Gobio gobio), petroc (Gobio kessleri) – o specie care este prezentă doar în zonele cu curent puternic al râului, specii de zvârlugă (Cobitis taenia, Sabanejewia romanica), crap (Cyprinus carpio), crap argintiu (Hypophthalmichthys molitrix)… precum și crapul chinezesc (Ctenopharyngodon idella)… bibanul soare (Lepomis gibbosus), apoi Pseudorasbora parva.

Amfibienii sunt reprezentați de 10 specii, de la tritoni (Triturus cristatus/ T. dobrogicus, Triturus vulgaris) la specii de broaște (Bombina bombina, Bufo bufo, Bufo viridis, Hyla arborea, Pelobates fuscus, Rana esculenta, Rana ridibunda, Rana dalmatina). Dintre reptile, sunt cunoscute de aici 11 specii, printre care specii de șopârle cum sunt șopârla de pădure (Lacerta praticola), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șopârlița de frunzar (Ablepharus kitaibelli), șopârla fără membre (Anguis fragilis), specii de șerpi precum șarpele de apă (Natrix tessellata), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele rău (Coluber caspius), iar dintre țestoase este prezentă țestoasa de baltă (Emys orbicularis).

Situl Natura 2000 ROSPA0022 Comana, declarat prin Hotărârea de Guvern 1284 din 2007, are o suprafață de 24.956,3 hectare, situate întrte 13 și 104 m altitudine, în regiunea biogeografică continentală. Dintre speciile de păsări prezente în sit, conform Formularului Standard aici există 46 de specii de pe anexa 1 a Directivei Păsări, 122 de specii de pe listele și anexele Convenției de la Bonn asupra speciilor migratoare și 6 specii periclitate la nivel global. Conform Formularului Standard al sitului, aici cuibăresc 2-4 perechi de uliu cu picioare scurte (Accipiter brevipes), 20-30 p. pescărel albastru (Alcedo atthis), 6-8 p. acvile țipătoare mici (Aquila pomarina), 20-30 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 50-100 p. rață roșie (Aythya nyroca), 16-20 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 40-50 p. caprimulg (Caprimulgus europaeus), 800-1.000 p. chirighițe cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 1-2 p. șerpar (Circaetus gallicus), 80-100 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 30-40 p cristel de câmp (Crex crex), 60-100 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 40-60 p. ciocănitoare de grădini (Dendrocopus syriacus), 40-50 p. presură de grădină (Emberiza hortulana), 400-600 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus), 30-40 p. sfrâncioc cu frunte neagră (Lanius minor), 40-50 p. gușă-vânătă (Luscinia svecica), 80-100 p. ghionoaie sură (Picus canus), 100-120 p. cresteț cenușiu (Porzana parva), 60-80 p. cresteț pestriț (Porzana porzana), 12-20 p. ciocântors (Recurvirostra avosetta), 100-150 p. chire de baltă (Sterna hirundo), 100-200 p. silvie porumbacă (Sylvia nisoria) etc. Dintre păsările care iernează aici, sunt de menționat 40-50 de exemplare de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus). În perioada pasajului, situl este utilizat de 800-100 exemplare de stârc galben (Ardeola ralloides), 10-15 ciufi de câmp (Asio flammeus), 6.000-8.000 chirighițe cu obraji albi (Chlidonias hybridus), 230-400 de egrete mari (Egretta alba), 100-200 vânturei de seară (Falco vespertinus), 20-50 ciovlici (Glareola pratincola), 3-5 găi brune (Milvus migrans), 500-800 cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), 3.000-4.000 de bătăuși (Philomachuus pugnax), 150-200 lopătari (Platalea leucorodia), 1.200-1.500 ciocântorși (Recurvirostra avosetta), 800-1.000 fluierari de mlaștină (Tringa glareola) șamd.

Dintre păsări, conform unei anexe din Planul de Management a Parcului Natural Comana, au fost observate aici 157 de specii, dintre care sedentare sunt 64, oaspeți de vară cuibăritori 63, oaspeți de iarnă 14 specii, altele fiind specii de pasaj, sau specii accidentale. O astfel de avifaună variată este rezultatul diversității de habitate, de la cele lacustre la mlaștini, cursuri de ape, păduri, zone stepice șamd. Dintre păsările răpitoare, cuibăresc aici heretele de stuf (Circus aeruginosus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul păsărar (Accipiter nisus), șorecarul comun (Buteo buteo), șoimul călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus) etc; au mai fost observate viesparul (Pernis apivorus), heretele vânăt (Circus cyaneus), șoimulețul de iarnă (Falco columbarius).

Se cunosc de aici 41 de specii de mamifere. Insectivorele sunt reprezentate de arici (Erinaceus concolor), cârțiță (Talpa europaea), chițcan de pădure (Sorex araneus), chițcan de câmp (Crocidura leucodon), chițcan de grădină (Crocidura suaveolens), chițcan de apă (Neomys fodiens), chițcan mic de apă (Neomys anomalus). Speciile de chiroptere sunt reprezentate de liliacul comun mare (Myotis myotis), liliac de apă (Myotis daubentoni), liliac de amurg (Nyctalus noctula), liliac mare de amurg (Nyctalus lasiopterus), liliac pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliac cu urechi mari (Plecotus auritus), liliac bicolor (Vespertilio murinus). Rozătoarele sunt și ele diverse: șoarece de câmp (Apodemus agrarius), șoarece gulerat de pădure (Apodemus flavicollis), șoarece de pădure (Apodemus sylvaticus), șobolan de apă (Arvicola terrestris), hârciog (Cricetus cricetus), pârș cu coada stufoasă (Dryomys nitedula), pârș de alun (Muscardinius avellanarius), pârș mare (Glis glis), șoarece pitic (Micromys minutus), șoarece de umbră (Microtus agrestis), șoarece berc (Microtus arvalis), orbete mare (Spalax graecus), popândău (Spermophillus citellus), șobolan cenușiu (Rattus norvegicus), bizam (Ondatra zibethica). Dintre speciile de lagomorfe, este prezent iepurele de câmp (Lepus europaeus). Ungulate sunt reprezentate de cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa). Dintre carnivore trăiește pe aici șacalul (Canis aureus), vulpea (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris), vidră (Lutra lutra), nevăstuica (Mustela nivalis), dihor (Mustela putorius), jder (Martes martes), bursuc (Meles meles).

Cerbul (Cervus elaphus) are acum populații stabile în zona parcului, fiind o specie reintrodusă în vechiul ei areal natural, după ce anterior a fost exterminat de pe aici prin vânătoare. Planul de Management al Parcului Natural Comana, un document de 137 de pagini elaborat în 2007, are un tabel cu efectivele unor specii estimate în fondurile de vânătoare incluse în parc, pentru anii 2005-2006; conform acestora există pe aici 32-33 de viezuri (bursuci), 68 de vulpi, 29 de șacali, 2 (!) jderi de copac, 17-24 de dihori, 31-33 nevăstuici, 148-149 bizami, 123-138 mistreți, 4.180-4.380 iepuri, 506-556 potârnichi, 478-480 căpriori, 76-78 cerbi.

Un articol Ramsar din 20 ianuarie 2012, cu titlul “Romania’s newest Wetlands of International Importance” arată că România a ajuns să declare acest al 8-la sit Ramsar, pe o suprafață de 24.963 hectare; aici sunt menționate cele 157 de specii de păsări observate în parc, ca și prezența a peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă, precum și a unor pești periclitați la nivel internațional (Umbra krameri) sau a (sub?)speciei de pește endemic Petroleuciscus boristhenicus… Este subliniat rolul pe care situl îl are în purificarea/ epurarea naturală a apelor, protecție contra inundațiilor, reîncărcarea acviferelor șamd… beneficiile pe care localnicii le au de pe seama acestor procese și ecosisteme naturale… atragerea turiștilor la Festivalul Bujorului din luna mai, totodată valoarea istorică prin mănăstirea ctitorită de… Dracula.

PS. Printre lucrările naturalistice care analizează zona Comana, se pot aminti: Nedelcu G. A., 1967 “Vegetația acvatică și palustră a lacului Comana”, Acta Bot. Horti. București, p. 385-414; Pașcovschi S., Doniță N., 1967: “Vegetația lemnoasă din silvostepa României”, Edit. Academiei R.S.R., București; Paucă-Comănescu M., Stoian V., Hanganu J., Gridin M., Ștefan N., 1999: “Diversity of the structure and biological production of Phragmites australis community in Comana, Romania”, Ocrotirea Naturii și a Mediului Înconjurător, Ed. Academiei Române, vol. 42-43, București, p. 76-86; Paucă-Comănescu M., Onete M., Bândiu C., Doniță N., Bândiu C., Tutunaru N., Negrean G., 2000: “Stabilirea categoriei de rezervație a ariilor protejate constituite la Călugăreni, Padina Tătarului și Comana în vederea realizării intervențiilor corespunzătoare în arboretele respective” manuscris Institutul de Biologie; Paucă-Comănescu M., Negrean G., Paspaleva M., Tălpeanu M., Doniță N., Bândiu C., Onete M., 2001: “Pădurea Fântânele (Comana) – Arie de conservare a biodiversității native a pădurilor și zonelor umede din Câmpia Română”, Ed. Academiei Române, Ocrot. Nat. med. Înconj., vol. 44-45, București, p. 15-27; Tarnavschi T., Paucă A., Andrei M., Cristurean I., Ionescu V., Lungu L., Nedelcu G. A., Petria E., Popescu A., Rădulescu D., Mitroi N., Șerbănescu-Jitariu G., 1973: “La flore du complexe de Comana”, Acta. Bot. Horti Bucurestiensis, București, p. 239-286.

Râul Neajlov

Chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybrida)

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)

Chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybrida), juvenil

Dig/ baraj pe râul Neajlov la balta Comana

Balta Comana

Chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybrida)

Balta Comana

Lișițe (Fulica atra), stârc cenușiu (Ardea cinerea) și egretă mică (Egretta garzetta)

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) și găinușă de baltă (Gallinula chloropus)

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), adult

Pescăruș râzător (Larus ridibundus)

Ruscus aculeatus

Cucuvele (Athene noctua)

Iphiclides podalirius

Pădure la marginea bălții Comana

_DSC5098

DSC_3551

DSC_3556

DSC_3557

DSC_3563

DSC_3544

DSC_3545

DSC_3565

DSC_3566

DSC_3569

DSC_3593

DSC_3468

DSC_3480

© dr. Peter Lengyel

DSC_5352 DSC_5352X

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Campia Dunarii de Jos. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Parcul Natural Comana

  1. Extraordinar, citesc de fiecare data cu cea mai mare placere articolele dvs.

  2. Georgeta Ionescu zice:

    adesea locuri minunate ne sunt atat de aproape…trebuie doar sa ne deschidem mintea si sufletul, pentru a ne bucura de ele, a le pretui si mai ales sa le protejam

  3. nelucraciun zice:

    Multumiri pentru informatii, felicitari pentru fotografii, in special pentru cele redand pasari in zbor!

  4. Col H zice:

    Nice pic’s but can’t read text, needs to be in English. Cheers

  5. Pingback: Parcul National Comana cu Sfanta manastire Comana « peregrinprinlume

  6. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Cosmin zice:

    Mersi pentru articol. Ar fi fost interesant daca ai fi prins in poze si niste mamifere. Oare cat de greu o fi sa dai peste ele ?

  8. Thea Medea Hormay via FB zice:

    very nice Peter. nagyon szép!

  9. Bogdan Calcan via FB zice:

    foarte fain articolul. mersi Peter Lengyel. Am fost acolo…

  10. Bogdan zice:

    Excelent ca de obicei!

  11. Carmen Fluture via FB zice:

    Chiar imi doream sa vad cum arata portretele prin obiectivul tau. Fotografiile cu copilele si catelul sunt absolut divine.

  12. Valéria Martins Cury via FB zice:

    wondeful

  13. Sever Avram via FB zice:

    A great artist re composing the spirituality of our natural landscapes

  14. sin numero zice:

    Una reserva muy interesante, y una diversidad biológica admirable. Un trabajo muy bueno el que ustedes están haciendo. Saludos desde Perú.

  15. victor z zice:

    Mai sunt inca multe, foarte multe frumuseti in aceasta zona, care nu au fost prinse de teleobiectiv

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s