Baia Mare – Nagybánya – Neustadt

Baia Mare – Nagybánya – Neustadt este o localitate situată într-o depresiune aflată la vest de Carpații Orientali; este înconjurată de zone deluroase și montane acoperite de păduri de foioase, cu stejari, fagi, carpeni etc… La marginea orașului există și o zonă acoperită cu castani-comestibili, copaci de a căror prezență se leagă și Festivalul Castanelor. În timpurile recente, orașul este cunoscut pentru scurgerile de 100.000 de metri cubi de ape cu cianuri din 30 ianuarie 2000, sau asociat cu poluarea atmosferică produsă de industrii comuniste masiv implantate în această zonă, apoi ajunse falimentare.

Vulcanismul neogen a produs rocile eruptive care au minereuri complexe, incluzând aur, argint, zinc, plumb, cupru etc. Monetăria care funcționa la Baia Mare în secolul 14, producea monede pe care apar două ciocane de miner, simbol care ulterior apare și pe sigiliu și pe stema orașului. Minereul extras din puțuri săpate în rocă, era spălat de femei în pâraiele din zonă, ceea ce a dus și la denumirea inițială a localității. Prima atestare documentară este din 1329, în acte regale din vremea lui I. Károly – Carol I. Robert de Anjou: are nume vechi în latină Rivulus Dominarum, maghiară Asszonypataka, germană Frauenbach….; dealtfel, în perioada 1316-1323, capitala Regatului Ungariei era la Timișoara. Un document din 20 septembrie 1347 din cancelaria regelui Ungariei I. Nagy Lajos – Ludovic I cel Mare de Anjou (care a fost și rege al Dalmației, Serbiei, Croației șamd… inclusiv domn al Țării Românești – al „Valachiei Transalpine”), oferă privilegii acestei localități și descrie modul de administrare, alegerea conducerii etc. În secolele 14-15, localitatea devine un cunoscut centru de extragere a aurului. Localitatea era în proprietatea lui Hunyadi János – Ioan/ Iancu de Hunedoara (care în 1445 a primit localitatea ca recompensă pentru succesele în bătălii contra turcilor). Fortificarea orașului și construirea cetății medievale se realizează începând cu 1469, când regele Ungariei era Mátyás király, Mathias Rex, Matthias Corvinus – Matei Corvin: Baia Mare era în proprietatea acestui rege începând cu anul 1458. În aceste vremuri, peste jumătate din producția de aur a Regatului Ungariei se realiza la Baia Mare. Din cauza incursiunilor moldovenilor, la cererea localnicilor din Baia Mare, Mathias Rex a permis construirea zidurilor de apărare, cu șanțuri, bastioane șamd; azi se mai păstrează Mészáros-bástya – Turnul Măcelarilor.

Prima documentare a școlii băimărene este din 1380, spitalul este documentat din 1408, iar monetăria din 1411. La Baia Mare s-a năcut în 1576 un fiu de preot reformat, Bánfihunyadi János – Joannes Banfi Huniades, care a devenit profesor de chimie/ matematică/ alchimie la Gresham College din Anglia.

Catedrala Szent István – Sfântul Ștefan (sfântul ocrotitor al minerilor din zonă) a fost terminată în 1387: acum se mai păstrează Szent István-torony – Turnul Ștefan… care (până și așa) este impresionant. Turnul are 40 m înălțime, este construit în stil gotic, și avea rol de supraveghere strategică și de detectare a posibilelor incendii.

În anul 1910, populația umană băimăreană era de doar 12.877 persoane (dintre care 9.992 maghiari)… iar în 1992 se atinge un maxim… de 149.205 locuitori (80,59 români). Astfel, în secolul 20 populația băimăreană creștere de peste 10 ori. Totuși, până la recensământul din 2002, populația prezintă o scădere de 7,5% față de 1992… ca rezultat al emigrării, după ce industria comunistă megalomană a intrat în faliment.

Recent, Piața Centrală – Centrul Vechi a avut șansa de a avea clădiri restaurate… procesul este încă în derulare. Aici pot fi admirate variate clădiri monumente istorice. Vechiul han funcțional din 1736 – Fekete Sas fogadó – Aquila Nigra – Schwarzes Adler – cu simbolul familiei Habsburg, este greșit tradus în română ca “Vulturul Negru” (în loc de Acvila Neagră). În Centrul Vechi se mai află Monetăria Imperială, Casa Lendvay, șamd. Casa Szilágyi Erzsébet / Elisabeta construită în 1446 de Ioannes Corvinus/ Hunyadi János/ Iancu de Hunedoara pentru soția lui Szilágyi Erzsébet, făcea parte din vechiul castel. Pe lângă acestea, la Baia Mare există o serie de alte edificii, de la Turnul Măcelarilor construit în secolul 14, variate biserici monumentale etc. Muzeul de Mineralogie este unul dintre cele mai reprezentative din Europa… poate că este pe locul 1? Baia Mare are tradiție relevantă în domeniul picturii, școala băimăreană de pictură fiind creată de Hollósy Simon, Ferenczy Károly, Réti István și Thorma János.

 

O sâmbătă seară la început de aprilie 2017. Plimbare prin Centrul Vechi din Baia Mare. Poate că pentru un vizitator oarecare din vest nu ar părea nimic special, să vadă un centru istoric al unui vechi oraș central-european, cu ale lui clădiri, terase destul de bine populate, o magnolie înflorită alb care se proiectează pe cerul negru, Luna sub formă de seceră, o atmosferă plăcută. Mai interesant și pozitiv-surprinzător este pentru cei care au văzut același centru istoric în vremea dezastrului comunismului aflat spre sfârșit și în jegul postcomunist, când totul era cenușiu și șubred, când masiv cădea tencuiala și zidurile arătau cu nu vor mai rezista mult prin unele locuri. Și cumva, ca prin ceva minune, locul acesta a primit o nouă șansă. Nu știu dacă va avea strălucirea de altădată, din urmă cu un secol… dar nu este exclus să fie mai frumos. Oricum, este o fericire să vezi că prinde viață din nou, că renaște, că îți face o plăcere să te plimbi pe aici, că din nou este ceva lumină acolo unde la un moment dat era doar igrasie și întuneric.

:::::::::::

…

…….

Interesant cu bazinele de decantare este modul în care se prezintă ele de la înălțime, ca o estetică a dezastrului. Culorile otrăvurilor peste care zbori, patternurile fractalice prin care firișoare de scurgeri penetrează restul materiei, lobii formați de substanțele nou-venite, oferă o priveliște care pare să nu fie de pe această Planetă Vie. Cine știe ce coloizi, ce amalgamuri cianurate, ce combinații de metale grele așteaptă să iasă în cursuri de ape, așa cum au otrăvit cândva Tisa și Dunărea.

Aici voi introduce cu încetul circa 60-100 de poze făcute din avion, survolând zona în noiembrie 2014, să fie astfel completate imaginile din elicopter care sunt mai jos… făcute cândva înainte. 🙂

:::::::::

Dacă ai ocazia de a survola zona cu un elicopter, rapid îți poți face o impresie realistă despre ceea ce se petrece în acest peisaj. Amploarea multora dintre aspecte nu ar putea să fie înțeleasă fără o imagine de ansamblu pe care o oferă priveliștea din zbor asupra peisajului. Eficiența în timp a unei asemenea observări din zbor este extraordinară, în sensul că pentru a vedea aceleași zone ar trebui parcurse multe drumuri, totodată la sol ești oarecum constrâns să vezi mai ales ceea ce este observabil de pe căile de acces. Cât despre spectaculozitatea imaginilor fotografice realizate din zbor, cred că nu mai este cazul să povestesc prea mult.

Steril în cantitate impresionantă, impregnat cu variate otrăvuri. Bazinele de decantare utilizate în industria minieră, rămase aici din vremurile când încă exista astfel de activitate,… sunt de fapt niște uriașe bombe ecologice. Când auzi că în acestea de lângă Baia Mare/ Tăuții de Sus se află un milion de tone de variate substanțe toxice… ce se mai poate zice? Emblematic este accidentul de la Baia Mare/ Bozânta când în noaptea de 30 spre 31 ianuarie 2000 digul iazului de decantare a cedat sub presiunea apei din dezgheț și ploi: peste 100.000 de tone de ape cu steril de flotație s-au scurs; această scurgere avea un conținut de 50-100 de tone de cianură și metale grele, ceea ce a dus la o poluare dramatică, pe Lăpuș, Someș apoi în Tisa și chiar în Dunăre. Pe Tisa, pata de cianură avea 40 km lungime și s-a scurs în 2 săptămâni. Biodiversitatea acvatică a fost puternic afectată, au fost produse pagube de peste 100 milioane de dolari și a ieșit și un scandal internațional. Conform estimărilor din aprilie 2000, pe sectorul din Ungaria al Tisei au murit 1.241 tone de pește, din cauza cianurilor revărsate; mortalitate piscicolă era până în Serbia, la Belgrad. Peștii morți și muribunzi în apele afectate au lăsat o imagine simbolică despre efectele acestor dezastre. Dealtfel, Greenpeace și WWF au calculat că la momentul producerii accidentului, cantitatea de cianuri din iaz era cea echivalentă cu cantitatea care ar ucide un miliard de oameni (1.000 milioane de oameni) în doar 10 secunde.

Phoenix a fost înființat la Nagybánya (Baia Mare) în 1907, pe vremea imperiului Austro-Ungar; producea sârmă de cupru, lingouri de aur și de argint; în vremurile comuniste Cuprom producea cupru electrolitic, cu o puritate de 99,99%, la o capacitate de 40.000 de tone pe an; capacitatea de a produce lingouri de aur era de 12 tone pe an, iar pentru argint, 120 tone pe an. Hornul de 351,5 m înălțime, ridicat în 1995, avea menirea de a împrăștia la înălțime mare și deci pe o suprafață mai mare substanțele poluante emise de procesele industriale derulate în intreprinderea Phoenix; la bază are 20 metri, iar la vârf diametrul este de 9 metri; este cea mai înaltă structură creată de om pe teritoriul carpato-danubiano-pontic și al 3-lea horn ca înălțime în Europa; eficiența în a reduce poluarea locală și a diminua ploile acide nu a fost la nivelul așteptărilor; nu a avut o utilizare prea lungă, deja demult nu mai este în funcțiune (2003?)… hornul a fost deci o investiție postcomunistă onanistică, ce a costat 11 milioane de dolari. Acum zona arata ca și multe alte catastrofe industriale… economic-environmentale ale perioadei comuniste & postcomuniste. Când vezi serele și terenurile cultivate prin preajmă, nici nu dorești să cunoști cam ce pot avea în ele acele produse agricole, consumate de oameni. Nu vrei să cunoști cam ce poluare remanentă trebuie să existe în solurile acestea, care acolo rămâne pe termen nedefinit… iar aceste terenuri sunt utilizate…

Pe dealuri din vecinătatea municipiului Baia Mare existau niște arborete de castanii comestibili (Castanea sativa) pentru care au fost create niște arii protejate, inclusiv sit Natura 2000; din cauza unei boli, castanii se uscă și mor, rămânând ca niște schelete albite persistând o vreme în peisaj…; mii de arbori au căzut pradă cancerului de scoarță produs de o infecție fungică (Cryphonectria parasitica – o ciupercă patogenă); au fost făcute intervenții cu un virus care să distrugă ciuperca…; deși au fost tot felul de proiecte care promiteau să salveze castanii… efectele lor nu prea par evidente.

© dr. Peter Lengyel

PS. Îți închipui că o să existe timp de a face niște imagini cu alte aspecte urbanistice reprezentative – din ceea ce au putut produce pe aici secole de civilizație, și a le prezenta cu încetul pe blog, a transpune aici câteva dintre miile de imagini deja realizate – despre locuri interesante din iubita noastră Transilvania.

to share or not to share?