Equisetum telmateia – coada-calului mare

Regnul Plantae; Încrengătura Pteridophyta (sinonim Polypodiophyta?), Clasa Equisetopsida (sinonim Polypodiopsida?), Ordinul Equisetales, Familia Equisetaceae, Gen Equisetum, Specia E. telmateia. Are două subspecii, 1. Equisetum telmateia telmateia, prezentă în Europa, vestul Asiei, nord-vestul Africii și 2. Equisetum telmateia braunii prezent în vestul Americii de Nord, din sudul Alaskăi până în California.

În maghiară se numește óriás zsurló. În engleză este great horsetail.

Equisetum telmateia (sinonim Equisetum maximus). Din datele de pe la noi, ajunge la 30-100 cm înălțime. Prezent din stepă până în etajul molidului, prin păduri, luminișuri, pajiști, malul apelor; în general preferă locurile semi-umbrite, umede, cu percolarea apelor. Speciile de Equisetum au două tipuri de tulpini, unele sterile, verzi, fotosintetizante, înalte, dezvoltate toată vara și altele fertile, reproducătoare, scunde, cu un strobil terminal care are spori, vizibile primăvara. Conform datelor bibliografice despre specie, tulpinile sterile verzi pot ajunge la 2 cm grosime și 30-150 cm înălțime, uneori până și la 240 cm înălțime, fiind specia de coada calului cea mai înaltă din afara regiunilor tropicale… unde există specii care ajung și mai înalte; tulpinile sterile principale au culoare albicioasă-crem, doar spre zona de vârf devin verzui – în jurul tulpinii sterile principale fiind vizibile zonele verzi, fotosintetizante. Tulpinile fertile palide, de culoare brun-gălbui sau ocru, rar de tot cu nuanță verzuie, apar primăvara, ajung pînă la 15-45 (rar 50) cm înălțime iar strobilul din vârf poate avea circa 4-10 cm lungime și 1-2 cm grosime; pe la mijlocul primăverii, în martie-aprilie, sporii se răspândesc, iar imediat după asta tulpinile fertile se uscă. Au fost observate și cazuri când se formează tulpini fertile care au și capacitatea de a fotosintetiza. Se reproduce/ se răspândește și prin rizomi care pot intra adânc în substrat, caz în care specia este prezentă prin colonii clonale masive.  O descriere interesantă a plantei găsim la pg 232 în cartea Zuzmók, mohák és harasztok – Természetkalauz, Kremer, Bruno P. – Muhle, Hermann, Magyar Könyvklub, 1998 – o traducere maghiară a lucrării Flechten, Moose, Farne, Mosaik Verlag GmbH, München, 1997.

Valea Crasna, Petrova. 13 septembrie 2015. Pe la margine de pădure se văd grupuri de coada calului (Equisetum sp.). La cât de mari au crescut, am impresia că ele sunt din specia Equisetum telmatea; pe baza pozelor, am primit și o confirmare de la Sabin Bădărău că așa este. Oricum, atinse de ultimele raze de soare care ajung la ele, gracile și primitive, fragile în prag de toamnă… unele deja căzute la sol… când le privești simți cum… a trecut timpul.

Acest articol a fost publicat în Maramures, Plante. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu