În Antichitate, termenul holocaust însemna o jertfă adusă zeilor, în care animalul sacrificat era ars în totalitate; în timpurile mai recente, termenul a fost folosit mai ales pentru uciderea în masă a evreilor de către naziști; în prezent, holocaust este o denumire pentru ucidere în masă din motive politice, religioase sau ca efect al unor dezastre provocate de om. În acest context, se poate vorbi despre un Holocaust al Amfibienilor, de proporție planetară. Care nu prea interesează pe nimeni.
Deși amfibienii au traversat sutele de milioane de ani de existență și evoluție, inclusiv perioada dominată de dinosaurieni… azi ei sunt în declin global accentuat, masiv și neobservat de marile mase de oameni inculți și indiferenți… care au alte probleme.
La Primul Congres Mondial de Herpetologie, din septembrie 1989, Canterbury (Anglia), la sesiunea despre conservarea speciilor din 13-14 septembrie a fost arătat cât de gravă este situația broaștelor la nivel global: dispariția în masă a populațiilor, periclitarea speciilor și dispariția unora dintre specii.
Prima dispariție cunoscută din timpurile recente ale unei specii de broască este datată în anul 1942, apoi lista a crescut la 5 specii documentate… apoi 90 de specii dispărute… și tot așa; alte câteva zeci de specii au situație incertă, dar nu au fost regăsite în natură de multă vreme; plus sute de specii aflate în pericol de extincție; pe lângă o generală distrugere a populațiilor până și la specii comune; excepție o reprezintă câteva specii invazive care câștigă teren și efectivele lor cresc rapid. Dar luate în general, trendurile populaționale ale majorității covârșitoare a speciilor de amfibieni sunt în cădere liberă, cu extincții locale și apropierea de extincție generală la foarte multe specii.
Criza globală a amfibienilor. Variații specialiști au păreri diferite, dar în general se consideră că 30-50% dintre speciile de amfibieni ale Planetei sunt periclitate cu extincția. Această situație catastrofală este cauzată de criza globală de mediu produsă de activitățile umane. Pe hârtie există variate legi, convenții internaționale, dar devastarea mediului este acum mai rapidă și mai profundă decât a fost vreodată. Alte grupe de organisme sunt și ele afectate, dar amfibienii sunt un bun și sensibil indicator al calității mediului… al dezastrului ecologic global aflat în derulare.
Broaștele sunt afectate de o multitudine de probleme ale mediului nostru de viață. Cauzele majore ale declinului sunt degradarea habitatelor, fragmentarea habitatelor, urbanizarea, noile drumuri și circulația de pe ele, desecarea zonelor umede, ploile acide, devastarea pădurilor, poluarea cu milioane de compuși ale căror efecte sinergice nu sunt cunoscute, colectarea lor pentru hrană umană, introducerea speciilor invazive, răspândirea unor agenți patogeni la care broaștele nu sunt rezistente și apare mortalitatea în masă în rândul lor; unele specii foarte rare sunt afectate și de colectarea lor ca animale pentru terarii. Toate agresiunile acestea contribuie câte puțin sau mai mult la declinul generalizat al amfibienilor Planetei.
Amfibienii sunt indicatori ai problemelor de mediu, la nivel local, regional sau global. Poluarea din mediu a dus la efecte grave asupra acestora: diformități fizice (membre în plus etc), sistem imunitar slăbit și infecții fungice letale, sterilitate șamd. Bune perspective și pentru alte specii, să zicem… pentru om.
1. Consumarea broaștelor. Pe baza datelor istorice se știe că Rana esculenta era consumată în Europa încă din Antichitate, dar cred că este evident că oamenii consumau broaște cu mult înainte de a face referiri scrise despre acestea, care să ajungă la istoricii de acum.
Franța importă anual circa 100 de milioane de perechi de picioare de broască… la fel de multe exemplare omorâte. Între 1973 și 1987, Franța a importat 50 milioane kg de picioare de broască, din care 1 milion kg doar din Bangladesh; calculat cu 30 broaște/ kg de picioare, rezultă 1.500.000.000 broaște ucise doar pentru a satisface piața din Franța pentru această perioadă. SUA importă circa 3 milioane de kg de picioare de broască pe deceniu, ceea ce înseamnă circa 90.000.000 de animale ucise. Capturarea unor asemenea cantități a dus la eradicarea broaștelor de pe mari suprafețe din Asia, fiind ele consumate atât de localnici din ce în ce mai mulți la număr… cât și exportate. Desigur, lipsa broaștelor duce la creșterea numărului de insecte, inclusiv de țânțari care răspândesc malaria. Oare este bine?
Au devenit cunoscute și cazuri de otrăvire voită cu insecticide a broaștelor și apoi vânzarea lor pe piață în China la granița cu Rusia… Ce efecte avea consumul acestor broaște otrăvite, asupra oamenilor gurmanzi sau înfometați… mai bine nu analizăm. De altfel, salamandra gigantică din Japonia și China prezintă un declin puternic deoarece este consumată ca o delicatesă.
2. Capturarea broaștelor rare pentru terarii. Pe lângă capturarea cu scop culinar, comerțul internațional cu broaște pentru hobby este greu de evaluat, și are efecte mai ales asupra speciilor rare și foarte rare.
3. Răspândirea antropică involuntară a agenților patogeni. În mod natural, broaștele pot fi afectate de variate boli virale, bacteriene, fungice sau parazitoze. Infecții cu viermi nematozi produc diformități la broaște. Virusuri dintre Iridioviridae, ranavirusuri au fost raportate de la variate specii de broaște; la mormoloci acest virus poate provoca până și mortalitate de 100%. Bacteria numită Aeromonas hydrophila a eradicat întregi comunități de broaște.
Infecțiile fungice pot distruge comunități de broaște; de la ciuperci Saprolegnia sp. la Mucor amphibiorum, există o mare diversitate de agenți patogeni fungici, dar de departe cel mai dramatic este efectul produs de ciuperca ucigașă (Batrachochytrium dendrobatidis); aceasta produce mortalitate aproape de 100% în cazul broaștelor care ajung infectate (cu excepția unor specii mai rezistente, unele chiar asimptomatice, precum vectorul Xenopus laevis). Broasca cu gheare africană (Xenopus laevis) a fost introdusă involuntar de om în variate zone ale Planetei (scăpată din laboratoare de cercetare); ca rezultat al capacității ei de a fi un test biologic pentru sarcina umană… a fost ținută în captivitate în multe locuri; scăparea ei în habitate naturale a dus la răspândirea unei ciuperci patogene care produce exincția altor specii de broaște, incapabile de a se apăra împotriva efectelor micozei, astfel că acum circa 30% dintre speciile cunoscute se află în pericol de extincție din cauza acesti boli: citridiomicoza.
Populațiile din Spania ale lui Alytes obstetricans au fost distruse în proporție de 85% de infecțiile fungice cu citridiomicoză. Sporii acestei ciuperci rezistă în bazinele acvatice chiar și când acestea seacă… iar la revenirea apelor și broaștelor… moartea le așteaptă. Citridiomicoza este o boală la care mare parte a speciilor nu prezintă rezistență, iar mortalitatea în masă apare la exemplarele tinere, imediat după metamorfozare. Populații întregi sunt eradicate, comunități de broaște și specii împinse la marginea extincției. Spre exemplu, ultimul exemplar din specia Taudactylus acutirostris a sucombat din cauza citridiomicozei, în 1995, în grădina zoologică Regală din Melbourne (Australia). Adică, boala asta a ajuns să extermine populații și specii de broaște la nivel global.
Descoperirea faptului că specia Xenopus laevis este purtător asimptomatic al ciupercii letale pentru alte broaște, care produce citridiomicoza, și răspândirea de către om a acestei broaște scăpate din laboratoare de cercetare din variate locuri ale Planetei, arată una dintre căile prin care omul, chiar și la modul involuntar, a contribuit la situația care duce la Holocaustul Broaștelor.
4. Distrugerea habitatelor. Degradarea generală a habitatelor, a zonelor umede, desecarea, preluarea apelor în variate scopuri, transformarea terenurilor… evident că duce la dispariții de specii. Este vorba mai ales de specii izolate, endemice pentru zone restrânse.
În 1942 a dispărut din natură specia Rana fisheri, deoarece apele în care trăia au fost preluate pentru a alimenta Las Vegas, localitatea creată în deșertul Nevada.
Discoglossus nigriventer din Izrael a fost văzut până în 1955; probabil că a dispărut din cauza că habitatele mlăștinoase în care trăia au fost desecate pentru ca terenul să poată fi utilizat în agricultură.
5. Mediul de viață devine poluat cu variate pesticide (ierbicide, insecticide, fungicide și alte otrăvuri utilizate în agricultură).
DDT, un insecticid folosit pe scară largă începând cu anii 1940, ucide nu doar organismele împotriva cărora este îndreptată acțiunea umană… ci produce uriașe “pierderi colaterale”, având o remanență în mediu mult timp după utilizare și având caracteristica de a se concentra în piramidele trofice către vârful acestora, în corpul organismelor prădătoare. Utilizarea DDT a fost interzisă în SUA în 1972, în Canada în 1985… dar produsul este utilizat și acum în variate alte zone. Dacă mormolocii au fost expuși la concentrații chiar și infinitezimale de DDT, adică până și la 0,1 ppm, la un raport de 1 la 10.000.000, deja apar malformații la broaștele care trăiesc în astfel de mediu.
Atrazina, un insecticid care doar în SUA se vinde anual în 27 milioane de kilograme, a produs cancere de prostată oamenilor care au intrat în contact cu substanța. Cât de dramatic este efectul atrazinei asupra broaștelor? Când ele sunt expuse acestei substanțe, apar modificări endocrine, se deformază organele reproducătoare, broaștele au mai multe membre și eventual mai multe zone cefalice…
În SUA se utilizează anual 454 milioane kilograme de pesticide agricole. DDT, atrazina și alte extraordinar de variate și multe substanțe utilizate de oameni, prin efectele lor directe sau prin sinergia lor, sunt devastatoare pentru variate vietăți, iar omul este una dintre ele.
6. Reziduuri de medicamente. În SUA a fost demonstrat că reziduurile unor medicamente antidepresie (Prozac, Paxil, Celesa, Zoloft) ajunse în ape după eliminarea din organismele umane, au dus la afectarea broaștelor, din cauza interferențelor cu secreții endocrine, mai ales cu hormoni tiroidieni.
7. Variate elemente chimice care afectează procesele metabolice. Seleniul afectează dezvoltarea broaștelor chiar și la 2 ppm.
8. Poluarea cu elemente radioactive. În Australia, zona denumită Radon Creek este o vale cu mare concentrație de radon în mod natural, și are broaște cu multe malformații. Broaște cu diformități au fost găsite în anii 1950 în canalul de evacuare a apelor reziduale de la Institutul de Cercetări Nucleare din Amsterdam (Olanda). Testele cu bombe nucleare în atolul Bikini din Oceanul Pacific, efectuate de SUA între 1946 și 1960, au dus la o masivă contaminare radioactivă a zonei… care a produs inclusiv broaște cu diformități. La nivel global, testele cu bombe nucleare explodând la suprafață au continuat până în 1963, iar cele subterane au fost executate în SUA și URSS până în 1992. Testele nucleare din Nevada, SUA au eliberat radioactivitate de 10 ori mai multă decât accidentul de la Cernobyl (Ucraina), survenit la 26 aprilie 1986. Recentul dezastru de la Fukushima (Japonia) arată cât de nesigure sunt instalațiile nucleare, chiar și cele utilizate în scopuri civile, în țări cu performanțe tehnice perfecționiste, cum este Japonia. De exploziile de la Hiroshima și Nagasaki, bombele devastatoare aruncate de americani asupra populației civile japoneze ale unor orașe mari, niște crime împotriva umanității la modul lor sențial, să nici nu mai amintesc. Aceste teste, bombardamente și accidente nucleare au reușit să contamineze radioactiv toată suprafața planetei, inclusiv oceanele și zonele polare. Efectele… o să le vedem.
9. Poluarea cu fertilizatori și eutrofizarea apelor. Broaștele care ar hiberna în apele care devin eutrofizate din cauza îngrășămintelor chimice agricole adunate de pe ogoare și aduse în ape, ajung să fie asfixiate din cauza că din apă nu mai pot extrage cantitatea de oxigen necesară supraviețuirii, până și în cazul în care metabolismul este redus la minim în timpul iernii.
Cred că este evidentă varietatea cauzelor care duc la declinul populațiilor de amfibieni și la dispariția speciilor. Care sunt cauzele directe și care este complexul de cauze sinergice în variate cazuri concrete, este dificil de analizat. Este greu să se înțeleagă și să fie prevăzute efectele diferitelor perturbări.. în dinamica metapopulaților de amfibieni într-un mediu afectat în fundamentele sale ecologice de variatele agresiuni umane, de la fragmentarea habitatelor la chimicale diverse, poluare difuză, boli introduse șamd. Ceea ce este clar este efectul. Declinul.
În anul 1974, Eleutherodactylus karlschmidti nu a mai fost regăsit în pădurile din Puerto Rico. Eleutherodactylus jasperi din Puerto Rico nu a mai fost văzut din 1981.
Ultimul exemplar de Rheobatrachus silus din Australia a fost văzut în natură în anul 1981.
Bufo periglenes din Costa Rica, deși popula păduri considerate habitate virgine… Monteverde Cloud Forest Reserve, totuși din 1989 nu a mai fost văzut, chiar dacă locul pare neatins… dar poate poluarea difuză, poate bolile introduse de oameni… factori care nu se văd, au ajuns să le afecteze. Să le extermine, cumva.
Litoria nyakalensis din Australia nu a mai fost văzută din anul 1990.
Specii de broaște descoperite și descrise pentru știință în anii 1960-1970, au ajuns să dispară la scurtă vreme după ce au devenit cunoscute; probabil că multe altele au dispărut fără a fi fost văzute vreodată de un om de știință specializat pe studierea lor.
Există mai multe planuri de salvare, unele care consideră că multe specii nu mai pot să fie salvate decât eventual sub forma unor populații captive… dar din păcate despre multe specii nu există înțelegerea necesară pentru a le menține și reproduce măcar în captivitate, pe termen lung. Oricum, o asemenea populație captivă nu mai reprezintă mare lucru pentru funcționarea ecosferei, evoluția ei este deturnată.
Concluzie? Câte specii de amfibii există azi, nu se știe. Unele specii sunt nou descrise, an de an avem deci noi specii descoperite de știință. Altele nu mai sunt regăsite în natură. Poate au dispărut pe bune, poate doar viața lor ascunsă le face de negăsit, cine știe; de la caz la caz pot exista situații și situații. Ceea ce e foarte clar este că trendul global al speciilor de toate felurile, de la plante la nevertebrate, de la pești la amfibii, reptile, păsări, mamifere… la toate este destul de catastrofal. Dar până și în comparație cu celelalte, la amfibii situația este și mai catastrofală, cu declin rapid, accentuat, care frecvent aduce speciile pe marginea extincției și apoi le face șterse de pe fața pământului, definitiv. Un Holocaust al Amfibienilor, de proporție planetară.
© dr. Peter Lengyel
peterlengyel 