Situl Natura 2000 SCI Munții Rodnei

DSC_1482

Situl Natura 2000 Munții Rodnei ROSCI0125 este situat în regiunea biogeografică alpină, în zona Munților Rodnei. Suprafața sitului este de 48.062 hectare, cuprinse altitudinal între 595 și 2303 m (în Formularul Standard apare greșit 2284 metri ca fiind altitudinea maximă), cu o medie altitudinală de 1424 metri. Coordonatele din Formularul Standard sunt N 47º 31′ 48” E 24º 46′ 31”. Administrativ, 20% din sit se află în județul Maramureș iar 80% în județul Bistrița-Năsăud (iar în unele documente apare menționat și județul Suceava… care arată cam cât de bine sunt clarificate limitele administrative în țara asta, în secolul 21). Conform Formularului Standard, în SCI Munții Rodnei există următoarele mari categorii de habitate: păduri de conifere 44%, păduri de amestec 15%, habitate de păduri (păduri în tranziție) 4%, tufișuri, tufărișuri 13%, pajiști naturale, stepe 22%, pășuni 2%.

_DSC5430

Pe teritoriul sitului există o serie de habitate de interes comunitar, pe care putem să încercăm să le grupăm pe diferite categorii (stâncării, păduri, tufărișuri, zone înierbate, zone umede etc):

_DSC5437

Habitate de tip stâncărie: Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani) cod 8110 acoperă 0,5% din sit, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii) cod 8120 acoperă 0,01% din sit, Peșteri în care accesul publicului este interzis cod 8310 acoperă 0,2% din sit, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase cod 8220 acoperă 0,1% din sit, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase cod 8210 acoperă 0,001% din sit.

_DSC5445

Habitate de tip pădure: Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea) cod 9410 acoperă 20% din sit, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) cod 91V0 acoperă 10% din sit, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum cod 9110 acoperă 4% din sit, Păduri de Larix decidua și/ sau Pinus cembra din regiunea montană cod 9420 acoperă 1% din sit, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) cod 91E0 * acoperă 1% din sit.

DSC_6334

Habitate de tip tufăriș: Tufărișuri alpine și boreale, cod 4060, acoperă 5% din sit, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, cod 4070 * acoperă 2% din sit, Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix cod 4080 acoperă 1% din sit.

DSC_6759

Habitate înierbate de tip pajiște/ pășune/ fânațe: Fânețe montane cod 6520 acoperă 10% din sit, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, cod 6150 acoperă 0,05% din sit, Pajiști calcifile alpine și subalpine cod 6170 acoperă 0,1% din sit, Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase cod 6230 * acoperă 0,01% din sit, Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, cod 6430 acoperă 1%, Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane cod 3220 acoperă 1% din sit.

DSC_6479

Habitate de tip zone umede: Turbării active cod 7110 * acoperă 0,05% din sit, Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat) cod 7140 acoperă 0,1% din sit, Mlaștini alcaline cod 7230 acoperă 0,01% din sit, Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae cod 7240 * acoperă 0,01% din sit, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion) cod 7220 * acoperă 0,001% din sit, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane cod 3240 acoperă 1% din sit, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane cod 3230 acoperă 1% din sit.

DSC_6815

Desigur, există și alte tipuri de habitate – nemenționate în Formularul Standard, care reprezintă restul ce rămâne până la 100%. Gradul de acoperire a sitului cu variatele tipuri de habitate prioritare/ de interes comunitar prezintă o anumită constatare din teren, dar asta nu exclude ca un habitat care are o acoperire de doar 0,001% să aibă o importanță echivalentă cu un alt habitat care acoperă 20% din sit… din punctul de vedere al conservării diversității biologice. Spre exemplu, o mică peșteră sau chiar o fisură de stâncă – poate nedescoperită până acum… care are mari colonii de hibernare ale liliecilor poate reprezenta o valoare mare pentru conservarea biodiversității, la fel ceva mică turbărie care adăpostește tot felul de specii relicte și/ sau endemice… poate multe dintre nevertebratele care viețuiesc acolo nefiind nici măcar descrise… adică fiind totalmente necunoscute pentru știință.

DSC_8393

Dintre speciile de pe anexa II a Directivei Habitate, în Formularul Standard al acestui SCI sunt menționate
– plante: Campanula serrata, Tozzia carpathica, Dicranum viride, Drepanocladus vernicosus, Poa granitica ssp. disparilis, Ligularia sibirica, Buxbaumia viridis, Meesia longiseta.
– nevertebrate: coleoptere/ gândaci (Rosalia alpina, Carabus zawadszkii, Carabus variolosus, Carabus hampei, Cucujus cinnaberinus, Pseudogaurotina excellens), lepidoptere/ fluturi (Callimorpha quadripunctaria, Colias myrmidone), ortoptere/ cosași și lăcuste (Pholidoptera transsylvanica), odonate/ libelule (Cordulegaster heros).
– pești & ciclostomi: chișcar (Eudontomyzon danfordi), zglăvoacă (Cottus gobio), moioagă/ mreană vânătă (Barbus meridionalis).
– amfibieni: izvoraș cu burta galbenă (Bombina variegata), triton carpatin (Triturus montandoni), triton cu creastă (Triturus cristatus).
– mamifere: specii de lilieci (Myotis blythii, Myotis myotis), șoarecele de Tatra (Microtus tatricus), vidră (Lutra lutra), râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus) menționat cu 10-25 indivizi, urs (Ursus arctos). Cred că este evident că în Rodnei pe aproape 50.000 de hectare, numărul speciilor de lilieci prezente și pe anexa 2 a Directivei Habitate nu poate să fie 2… nicicum… ci mult, dar mult mai mare.

DSC_8386

Conform Formularului Standard, “alte specii importante de floră și faună” sunt:

– plante, pe care poate ar fi bine să le împărțim pe câteva categorii pentru a face mai inteligibilă diversitatea lor… pentru a nu lăsa doar o listă relativ anostă de denumiri latine:

Important de subliniat este Lychnis nivalis – specie endemică a Munților Rodnei, floarea de colț (Leontopodium alpinum), bulbucii de munte (Trollius europaeus), ghiocei (Galanthus nivalis), macul galben de munte (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stephani), arnica (Arnica montana), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), planta carnivoră numită foaie-grasă (Pinguicula alpina, Pinguicula vulgaris), planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia), jneapănul (Pinus mugo), zada (Larix decidua ssp. carpatica),

specii de orhidee (Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza cordigera ssp. siculorum, Nigritella nigra ssp. rubra, Orchis coriophora ssp. coriophora, Orchis laxiflora ssp. elegans, Orchis mascula ssp. signifera, Orchis militaris, Orchis morio ssp. morio, Orchis ustulata),

specii de garofițe (Dianthus glacialis ssp. gelidus, Dianthus spiculifolius, Dianthus tenuifolius),

specii de omag (Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum, Aconitum toxicum),

specii de rogoz (Carex chordorrhiza, Carex curta, Carex dacica, Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex limosa, Carex pauciflora, Carex pediformis, Carex rostrata),

specii de păiuș (Festuca nitida ssp. flaccida, Festuca pachyphylla, Festuca versicolor ssp. dominii),

specii de firuță (Poa granitica ssp. disparilis, Poa laxa ssp. pruinosa, Poa rehmannii),

specii de salcie (Salix bicolor, Salix hastata, Salix retusa ssp. kitaibeliana),

și multe altele… Achillea oxyloba ssp. schurii, Allium schoenoprasum ssp. sibiricum, Alopecurus pratensis ssp. laguriformis, Anacamptis pyramidalis, Androsace chamaejasme, Androsace obtusifolia, Angelica archangelica, Anthemis tinctoria ssp. fussii, Asplenium cuneifolium, Bartsia alpina, Botrychium multifidum, Cardamine pratensis ssp. rivularis, Centaurea kotschyana, Centaurea pinnatifida ssp. pinnatifida, Cerastium alpinum, Cerastium transsilvanicum, Chrysosplenium alpinum, Empetrum nigrum, Epilobium nutans, Eriophorum scheuchzeri, Heracleum carpaticum, Heracleum palmatum, Hesperis nivea, Hesperis oblongifolia, Juncus castaneus, Juncus triglumis, Kobresia simpliciuscula, Ligusticum mutellina, Linum perenne ssp. extraaxillare, Luzula sudetica, Lycopodium sp., Menyanthes trifoliata, Nardus stricta, Onobrychis montana ssp. transsilvanica, Parnassia palustris, Plantago atrata ssp. carpatica, Potentilla palustris, Primula elatior ssp. leucophylla, Primula minima, Pyrola rotundifolia, Ranunculus glacialis, Ranunculus thora, Saxifraga carpatica, Saxifraga stellaris ssp. stellaris, Scabiosa lucida ssp. barbata, Selaginella selaginoides, Sempervivum montanum, Senecio incanus ssp. carniolicus, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Silene acaulis, Silene pusilla, Soldanella hungarica ssp. hungarica, Swertia perennis, Thymus bihoriensis, Thymus comosus, Traunsteinera globosa, Trisetum macrotrichum, Valeriana dioica ssp. simplicifolia.

DSC_8358

– nevertebrate: în Formularul Standard chilopodul Lithobius punctulatus este menționat ca fiind (I)… bănuiesc că acest I nu reprezintă Insecte ci vine de la englezescul Invertebrates – nevertebrate; mai sunt menționate fluturele Psodos quadrifaria, lăcusta Miramella ebneri, iar dintre colembole Tetracanthella transylvanica.

_DSC5368

– amfibieni: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul alpin (Triturus alpestris), tritonul comun (Triturus vulgaris), broasca râioasă brună (Bufo bufo), brotăcelul (Hyla arborea), broasca roșie de pădure (Rana dalmatina), broasca roșie de munte (Rana temporaria).

DSC_6939

– reptile: năpârca/ șopârla fără membre (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerta agilis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șopârla de munte (Zootoca vivipara), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șarpele de casă (Natrix natrix), vipera comună (Vipera berus). În privința șopârlei de ziduri (Podarcis muralis) se pot avea niște bănuieli că este semnalată din greșeală, prin confundarea cu șopârla de munte (Zootoca vivipara).

DSC_8103

– mamifere: cârtița (Talpa europaea), șoarecele de pădure gulerat (Apodemus flavicollis), șobolanul de apă (Arvicola terrestris), șoarecele de umbră (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), șoarecele de zăpadă (Chionomys nivalis), șoarecele scurmător (Clethrionomys glareolus), șoarecele săritor de pădure (Sicista betulina), veverița (Sciurus vulgaris), marmota (Marmota marmota marmota), pisica sălbatică (Felis silvestris), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de piatră (Martes foina), jderul de pădure (Martes martes), nevăstuica (Mustela nivalis), capra neagră (Rupicapra rupicapra), mistrețul (Sus scrofa), cerbul (Cervus elaphus).

DSC_8198

Dacă te uiți la modul în care sunt descrise habitatele, precum și la listele de specii, acest Formular Standard este destul de convingător, cel puțin în comparație cu alte documente similare. În Formularul Standard se arată: “Documentație: Coldea, G. 1981. Asociații vegetale din rezervația naturală Pietrosul Mare. Stud. com. ocrot. nat. Suceava, 5:424-450. Coldea, G. 1990. Munții Rodnei – Studiu geobotanic. Edit. Academiei Române, București, 183 pp.” În mod normal pentru redactarea Formularului Standard era nevoie să fie utilizate câteva sute de lucrări, dacă în acest document se face prezentarea nu doar a aspectelor floristice și fitocenologice (pentru care există cele două lucrări menționate), dar și a aspectelor legate de faună, de la chilopode la coleoptere, lepidoptere, odonate, de la ciclostomi la pești, de la amfibieni la reptile, de la lilieci la rozătoare, ierbivore și carnivore mari.

DSC_8158

Există o mare suprapunere a Sitului Natura 2000 ROSCI0125 Munții Rodnei cu ROSPA0085 Munții Rodnei. Relațiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel național sau regional sunt: Parcul Național Munții Rodnei acoperă 98,02% din sit, Rezervația Naturală Izvoarele Mihăilesei, cod 2.223 acoperă 0,88% din sit, Rezervația Naturală Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei, cod 2.582, acoperă 0,10% din sit, Rezervația Naturală Piatra Rea, cod 2.589, acoperă 1,09% din sit, Rezervația Naturală Bila-Lala, cod 2.711, acoperă 0,82% din sit, Parcul Natural Munții Maramureșului cod V.5 acoperă 0,01% din sit – conform datelor din Formularul Standard. De facto, dacă privești detaliile hărților GIS, vezi că nu există nici un fel de suprapunere a SCI Munții Rodnei cu Parcul Natural Munții Maramureșului… nici măcar acel 0,01%.

_DSC5402

Forma acestui SCI pe hartă este desigur neregulată, oarecum trapezoidal-dreptunghiulară, cu extindere mai mare pe direcția est-vest; în privința extinderii pe direcția nord-sud, aria protejată este mai largă spre capătul ei vestic. De facto, acest SCI se suprapune total peste suprafața Parcului Național Munții Rodnei, cu unele nesemnificative diferențieri pe la margini, rezultate nu din considerente/ decizii raționale de includere sau neincludere a unor arii ci din diferențele date de tehnicile de trasare a limitelor; totuși, SCI-ul are o suprafață mai mare decât Parcul Național… cu 1663 hectare (dacă PNMR are suprafața de 46.399 ha… dar în alte documente apare ca având 47.177 ha), date de includerea în SCI a unei zone stâncoase, cu jnepenișuri, pășuni alpine aflate la sud-est de Rezervația Bila-Lala, la extremitatea estică-centrală a ariei protejate.

DSC_6704

În Formularul Standard al SCI Munții Rodnei se mai face o afirmație oarecum aberantă: “Desemnarea sitului: Parcul Național Munții Rodnei a fost instituit prin HG nr. 230/2003.” Dacă ne uităm pe site-ul web al acestui Parc Național, putem să vedem altceva: “Parcul Național Munții Rodnei înființat în anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 1949/1932, reconfirmat prin Legea nr. 137/1995 și prin Legea nr. 5/2000 este arie protejată de interes național și internațional (…) înfiinţarea Parcul Naţional Munţii Rodnei (PNMR), o arie naturală protejată desemnată prin OM nr. 7/1990 şi confirmată prin Legea 5/2000 (…)” Oricum, o concluzie ar putea să fie că entitatea numită Parcul Național Munții Rodnei apare în anul 1990 (nu în 1932 și nu în 2003…).

DSC_1462

În Formularul Standard sunt menționate activități și consecințe în interiorul sitului: pășunatul, intensitate B acoperire 30%, managementul forestier general, intensitate A, acoperire 70%, luare / îndepărtare de faună, intensitate A, acoperire 100%, luare/ îndepărtare de floră, intensitate B, acoperire 80%, braconaj, otrăvire, capcane, intensitate A, acoperire 100%, cariere, intensitate B, acoperire 5%, plimbare, călărie și vehicule nemotorizate, intensitate B, acoperire 60%, îndepărtarea arborilor uscați sau în curs de uscare, intensitate B, acoperire 60%, avalanșe, intensitate A, acoperire 10%. Cred că printre aspectele menționate în document unele sunt discutabile, spre exemplu avalanșele nu sunt “activități” ci niște fenomene în esența lor naturale.

DSC_1353

Ce mai putem vedea în Formularul Standard? Se constată o oarecare fixație pe două mlaștini de maxim câteva hectare împreună (Căldarea Gropilor & Știol-Gărgălău), de parcă ele ar fi esența valorilor de biodiversitate din SCI Munții Rodnei, sit Natura 2000 care se extinde pe o suprafață de aproape 50.000 de hectare și mai are și alte zone înmlăștinite; de facto, cele două mlaștini reprezintă o fracțiune de nici 1:1.000, și alocarea unei importanțe mai speciale în textul Formularului Standard este consecința hazardului sau a unor preferințe pur-personale. „Alte caracteristici ale sitului: Mlaștinile Căldarea Gropilor și Știol-Gărgălău sunt mlaștini active cu vegetație pionieră higrofilă subalpină aparținând alianței Caricion fuscae. Calitate și importanță: Mlaștina Căldarea Gropilor a luat ființă prin înmlăștinirea unui lac glaciar de sub Vf. Gropilor (2160 m) și în prezent are o vegetație caracteristică higrofilă, microtermă, edificată de cenozele asociațiilor Carici dacicae – Drepanocladetum și Eriophoretum scheutzeri. Mlaștina Știol-Gărgălău reprezintă unica stațiune subalpină din Carpații românești cu fitocenoze compacte edificate de Carex chordorrhiza. Următoarele specii trecute la rubrica D (Other reasons) sunt specii turbicole mezotrofe, caracteristice turbariilor de tranziție: Carex echinata, Carex lepidocarpa, Carex rostrata, Eriophorum scheuchzeri, Luzula sudetica, Menyanthes trifoliata. Vulnerabilitate: Mlaștina Căldarea Gropilor este un sit bine conservat și nevulnerabil, deoarece se află în interiorul Rezervației Biosferei Pietrosul Rodnei. Mlaștina Știol-Gărgălău este vulnerabilă deoarece vara este supusă pășunatului cu oile. Tip de proprietate: Mlaștina Căldarea Gropilor este proprietate de stat din 1971, când s-a extins Rezevația Biosferei Pietrosul Rodnei. Mlaștina Știol-Gărgălău se află în zona Parcului Național Munții Rodnei.” Discutabiă este și formularea “Mlaștina Căldarea Gropilor este un sit (…) nevulnerabil, deoarece se află în interiorul Rezervației Biosferei Pietrosul Rodnei.”

DSC_1348

Data completării Formularului Standard este decembrie 2006, data actualizării este ianuarie 2011. Data propunerii ca sit SCI este iunie 2007, data confirmării ca sit SCI este decembrie 2008. Baza legală pentru înființarea sitului o reprezintă O. M. nr. 1964/2007 modificat O. M. nr. 2387/2011. Harta sitului este disponibilă pe harta digitală a României (raster și vector), 1:50000, Stereo 1970, iar limitele sunt disponibile în format digital ESRI .shp, în proiecție națională Stereo 1970. Harta limitelor în format shape, în sistemul de coordonate Stereo 70, la scara 1:5000 este atașată actului de declarare a sitului. Harta este cuprinsă în Baza de date Natura 2000 a Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice… actualmente Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

SCIMuntiiRodnei

© dr. Peter Lengyel

PS. Probabil că merită citit și textul despre Situl Natura 2000 SPA Munții Rodnei

https://peterlengyel.wordpress.com/2015/05/27/situl-natura-2000-spa-muntii-rodnei/

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Arii Protejate in Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Situl Natura 2000 SCI Munții Rodnei

  1. Anca Ardeleanu via FB spune:

    Toate, dar absolut toate, Formularele cu care am avut de-a face sunt publicate asa, dpv al calitatii… Parca au fost facute pe fuga, pe genunchi… Culmea e ca cel putin cand s-a lucrat initial la cel de la Apuseni, de catre administratia parcului, fusese facut cat de cat mai ok, ca apoi sa ne trezim cu el publicat in 2007 in OM si cu greseli si cu mari diferente fata de ce fusese trimis…😦

  2. George Togor via FB spune:

    Eu sper ca, in urma proiectelor de inventariere ce se desfasoara in toate siturile, vor fi actualizate si fisele standard. La cum arata ele acum, pline de informatii lacunare si contradictorii, fisele nu sunt de folos nimanui. Ma intreb, insa, daca intereseaza pe cineva cu adevarat, in afara unui grup foarte mic de specialisti devotati.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s