Șarpele lui Esculap – în Maramureș

Șarpele lui Esculap este cel care a ajuns simbol al farmaciei, al medicinei. Denumirea științifică, Zamenis longissimus (sau Elaphe longissima), face referire la lungimea semnificativă pe care o ating exemplarele adulte… care pot ajunge până pe la 2 metri (existând și date despre un exemplar care avea 2,25 m). În Maramureș șarpele lui Esculap pare o specie destul de rară, cu populații în areale limitate și insulare; cel puțin asta este senzația.

Din copilărie știam de existența lor în zona Platoului Vulcanic Igniș de la Biserica Vulpii – Cheile Tătarului până pe valea Mara; asta pe baza unui exemplar prins de mine în zona Biserica Vulpii, cam pe la vârsta de 15-16 ani, ceva șarpe care avea parcă 1,8 m lungime (poate mai există notițe cu lungimea exacta a exemplarului prin ceva carnețele de la vremea aceea). Există și diapozitive scanate în care se vede frumos acel șarpe. Am mai auzit de alte exemplare observate în zonă, atât de la dl. Béres de la Muzeul Maramureșului, cât din variate alte surse. Cred că un exemplar a fost prins și de cei de la Muzeul Antipa, la ceva ieșire pe Mara. În anii recenți am mai văzut șerpi ai lui Esxulap prin zona asta, începând de la localitatea Mara unde era unul lovit de mașină pe șoseaua Sighet – Baia Mare, până la variate locuri pe valea Marei, amonte de localitate; din păcate, multe dintre observații sunt de facto exemplare ucise de mașini pe drumul care urcă din Mara către barajul de la Cheile Tătarului.

O altă prezență documentată a speciei provenea din zona Defileul Vișeului/ Hera. De acolo muncitorii forestieri au adus la muzeu un exemplar mare – un șarpe care a ajuns naturalizat; dl Béres a povestit că atunci când se ocupa de prepararea/ împăierea exemplarului, a constatat că anterior de a ajunge capturat, șarpele a consumat o veveriță. A fost găsit în ceva scorbură a unui arbore doborât de tăietorii de lemne. Și acum este în colecția muzeului, cred că are pe undeva pe la 1,7 sau poate chiar spre 2 metri. Așa nu pare prea impresionant, în sensul că e ceva uscat și prăfuit și mort demult. Dar pe vremea când era viu și urca în copaci să vâneze veverițe, și se ascundea undeva în scorburi, sau când stătea la soare cu solzii strălucitori imediat după năpârlire, sigur că era ceva superb, perfect natural și sălbatic. În zona asta, mai concret în Defileul Vișeului, am văzut în anii recenți destul de multe exemplare, adică poate 10, multe trecând repede drumul iar altele ucise de trafic în locurile mai sălbatice dintre Bistra și Valea Vișeului.

Au existat deci aceste două populații distincte, disjuncte și destul de consistente. Cam în urmă cu 2 ani, să zicem prin 2019, am văzut niște poze cu un șarpe a lui Esculap care a fost fotografiat undeva lângă Sighet, prin lunca Tisei sau a Izei. Adică o zonă de unde nu exista semnalată specia.

La 7 iunie 2021, adică ieri, am văzut un exemplar ucis de mașină în zona Remeți, pe valea Bursucăriei, aproape de cariera de piatră. Era un exemplar mai mic, sub 1 m lungime. E prima observare a speciei în zona asta. Bine, asta nu înseamnă că nu a existat și până acum, sau că alții nu au dat de ea – doar că poate nu îi interesa, nu știau ce este, sau nu a ajuns informația și la mine. Ceea ce e clar e că dacă am văzut unul, acolo trebuie să fie o populație, că nu trăia acolo singuratic și probabil nici nu ajunge la distanțe prea mari… de zeci de kilometri… de la populațiile consistente.

Te poți întreba, dacă ai urca pe variate văi, de zeci și sute de ori, cam în câte alte locuri le-ai detecta? Și nu mă refer doar la specia asta, ci la multe altele care toate împreuncă crează biodiversitatea.  

Ar trebui derulată o cercetare mult mai consistentă a biodiversității din Maramureș, una mai de secol 21, cu bază cartografică în GIS, cu metodologie concretă de prelevare a probelor, nu informații anecdotice sau produse de hazard. Doar că o asemenea abordare costă mult și nu prea se întrevede când ar putea să existe finanțare pentru cercetare reală și sistematică, mai ales când până și banii pentru astfel de chestii dispar prin sifonări mafiote – înainte să auzi că finanțările au existat.   

 © dr. Peter Lengyel 

Acest articol a fost publicat în Maramures, Reptile. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s