Székelyvarság – Vărșag

Un sat din județul Harghita/ Hargita megye, în zona izvoarelor Târnavei Mari/ Nagy-Küküllő, în Munții Gurghiului spre sudul acestora/ Dél-Görgényi havasok, pe un platou vulcanic întins, modelat de văi adânci. Altitudinal, localitatea este cuprinsă între 830 și 1050 metri.

În 1910 avea 1233 locuitori, toți maghiari. La recensământul din 1992 populația de 1536 oameni era formată din 1532 maghiari și 4 români. În 2002 erau 1515 locuitori. În 2011 populația era de 1580 locuitori. Maghiarii reprezintă 99,05%, iar 0,94% din populație sunt de altă etnie/ etnie nedeclarată. Marea majoritate sunt romano-catolici 97,15%, puțini sunt reformați 1,01%, sau de altă religie 1,83%. Suprafața administrată este de 76,69 km², cu o densitate de 19,83 locuitori/ km². Este un sat dispers, răspândit pe întinse arii, având mai multe componente: Központ, Varságtisztása, Bolygóbükke, Forrásköze, Sólyomkőpataka, Nagykútpataka, Bagzos, Küküllőtelep.

Localitatea a fost fondată la început de secol 20, de către familii secuiești provenite din Oroszhegy și Korond/ Corund. Biserica romano-catolică a fost construită pe la 1902-1904, prin susținerea financiară alocată de episcopul Transilvaniei, Majláth Gusztáv. Prima menționare documentară a localității este din 1906 sub denumirea Varságtelep; tot din acest an este comună; din 1908 se numește Székelyvarság. Administrativ aparținea de comitatul Udvarhely/ Udvarhely vármegye Udvarhelyi járás.

Circa 60% din suprafața administrată este acoperită de pădure; trăiește aici urs, lup, râs, cocoș de munte, ieruncă șamd. Pâraiele cu ape rapide și curate au mult păstrăv. Cascada Csorgókő, deși are doar 7 metri înălțime totuși este spectaculoasă prin geomorfologia pereților; se află la circa 3-4 km de centrul satului. Ruinele cetății Tartód se află pe o culme cu altitudinea de 870 metri, situată în zona unde pârâul Tartód se varsă în Târnava Mare/ Nagy-Küküllő; cetatea ridicată în secolele 11-12 era parte a sistemului fortificațiilor de pe granița Regatului Ungariei.

Locuitorii se ocupă de exploatarea lemnului, producerea de șindrilă, creșterea animalelor. Sculptarea lemnului este dusă la nivel de artă, îmbinând elemente geometrice, florale, forme de animale, aspecte cosmice, motiove religioase șamd. Arte populare, tradiții vechi, portul popular sunt bine păstrate. Printre atracții turistice, pe lângă cele anterior menționate, se mai pot aminti arderea cărbunelui de lemn/ mangal, vizite la stâne, plimbări cu sănii trase de cai șamd.

Vizitând satul Vărșag din Secuime, sus pe un platou vulcanic cu un climat aspru… aproape că ai senzația că ești pe un fel de Platou Vulcanic Igniș, dar locuit permanent de oameni. Altitudinea, climatul, peisajul, în linii mari sunt similare. Greu de imaginat cum se poate trăi permanent în condițiile astea. Ce te face să decizi să te muți aici? Dacă vezi cum unele case au și geamuri mici de tot înspre vest/ nord-vest, adică niște găuri cu sticlă prin care poți să arunci o privire… poate niște pătrate de 15 pe 15 cm sau nici atât… sau dacă vezi că pe lângă peretele casei se mai pune un fel de perete din scândiuri cam la 50 cm de casă iar între acestea se pune fân care să mai izoleze termic… îți dai seama că pe aici în ianuarie, februarie pe ger crunt trebuie să fie totul la limită. Dacă nu ai lemne destule să încălzești casa… e gata povestea. Oamenii de aici se bazează preponderent pe exploatarea pădurilor. Nu prea au altă variantă. Bogăție mare de aici nu ai cum să faci. Se poate spera doar persistența, supraviețuirea eroică, dârzenia pentru a exista. Mai vine ursul sau lupul prin curte, cam asta e realitatea. Trăind în zone de astea sălbatice, la ce te așteptai?

La vizita noastră de la sfârșit de martie 2021, se simțea duritatea climatului, vânturile reci, tăioase. Un coleg irlandez zicea că are senzația că suntem în Tibet. Când cerul a devenit întunecat și a început să ningă viscolit și consistent, o colegă își făcea griji cum o să ajungem jos, înapoi la zona mai sigură. Așa că evident cascada, cetatea și altele asemenea au rămas pentru altă-dată.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Tinutul Secuiesc. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s