Varjúvár – Cetatea Ciorii

Cetatea Ciorii – Varjúvár. Erau aici niște locuri uitate de lume, pe dealurile Călatei, la Stana, cam la 50 km de Cluj. Îi plăcea marelui arhitect Kós Károly, care a decis că aici e locul bun pentru el. Era multă liniște și nu se auzea forfota marilor orașe. Proiectat în 1909, construit în 1910 ca o casă rurală liniștită, un fel de mini-castel din piatră și lemn acoperit cu șindrilă… stilul construcției, până la fiecare detaliu al ferestrelor, ușilor, balamalelor… a fost gândit în așa fel încât a rezultat o entitate care și azi are o atractivitate specială. Este vizitat mai ales de turiștii de etnie maghiară, am impresia.

 

Denumirea Varjúvár (Cetatea Ciorii) a fost dată de clujenii care aveau vile de vacanță prin zona Stana și care constatau că arhitectul duce o viață mai distantă… față de ei. Evident că își avea cercul lui de prieteni, relațiile lui, și nu prea își pierdea vremea cu tot felul de îmbogățiți agramați… că existau și pe vremea aceea. Nu a fost jignit de glumele de genul acesta, chiar considera că este o denumire perfectă. Varjúvár. În activitatea lui creativă, când avea nevoie de și mai multă liniște și distanțare față de ceilalți, urca pe vârful unui deal (Csigadomb), unde avea o construcție mai rudimentară, dar perfectă pentru scopul de a trăi în liniște și pace, privind de sus peisajele ce se văd până departe. Concepând texte care urmau să formeze cărți noi, făcând schițe și desene, punând pe hârtie idei care apoi se transformau în clădiri care aveau stil și eleganță.

 

Clădirea aceasta și împrejurimile lui imediate au devenit un fel de ideal estetic pentru sufletul transilvanist-maghiar; prin simplitate, trăinicie, dimensiune, forme, stil, integrând elemente ale arhitecturii tradiționale maghiare din zona Călata, combinate cu viziunea arhitecturală de la început de secol 20… Cetatea Ciorii reprezintă un fel de simbioză între pragmatismul țărănesc și spiritul artistic al arhitectului. Proiectat în 1909 cu scopul de a deveni casă de vacanță, din 1914 a devenit reședință permanentă a arhitectului; în 1925 au fost făcute lucrări pentru a o lărgi. Pentru o vreme Kós Károly a trăit la Cetatea Ciorii. El se căsătorește în 1910 cu Balázs Ida, fiica unui preot reformat; au avut 4 copii dintre care fiica a devenit actriță, un fiu a ajuns expert în agricultură scriind lucrări tehnice, altul a devenit sculptor, al treilea băiat a ajuns etnograf și scriitor. În 1915 Kós Károly a fost încorporat în Armată, dar a fost eliberat în scurt timp, la cererea Ministrului Culturii din Ungaria. În vremurile lui bune, Cetatea Ciorii a fost vizitată de Dsida Jenő, Móricz Zsigmond, variați poeți, prozatori, oameni de cultură. Pe baza amintirilor lui de aici, Móricz Zsigmond a scris un roman de succes, Nem élhetek muzsikaszó nélkül (Nu pot trăi fără sunetul muzicii). În octombrie 1944 – pe timp de război – casa a fost jefuită de țărani români din zonă (au fost prădate multe case, asta nu a fost excepție), iar Kós s-a refugiat la Cluj unde era restul familiei. Pare că niciodată nu s-a mai întors în zona asta a Apusenilor. Azi construcția este în proprietatea nepoților lui.

 

Interesant este că Cetatea Ciorii are și acum o vigurozitate, o prezență specială, o statornicie care înfruntă vremurile. Deși este lăsată în paragină, neîngrijită, neutilizată, totuși are ceva din puritatea și frumusețea unei creații perfecte. Îmi pot imagina cum era atmosfera pe când locul era îngrijit de Kós Károly; a scris despre modul cum a plantat pomi fructiferi, se ocupa de albine șamd. Idilic, prea frumos ca să dureze mult.

 

Kós Károly a trăit 93 de ani; născut la Timișoara în 1883, decedat la Cluj în 1977 – a fost un fel de polihistor, arhitect, grafician, om politic, poet, prozator, etnograf, profesor universitar, editor de carte. A studiat la Colegiul Reformat din Cluj, apoi la Universitatea Tehnică din Budapesta, și Arhitectură tot la Budapesta. A făcut călătorii de studiu al arhitecturii populare prin Ținutul Secuiesc, zona Călata și alte regiuni din Transilvania; a avut o bursă de stat din Ungaria care a permis să stea circa 2 ani la Istanbul, pentru a studia arhitectura orientală. A devenit o personalitate reprezentativă a arhitecturii maghiare, integrând elemente ale arhitecturii medievale și a celei populare maghiare cu elemente Art Nouveau și tehnici moderne. A creat planurile pentru Parohia Reformată Óbuda din Budapesta, biserica romano-catolică din Zebegény, Biserica Reformată – Calvină din Cluj (Biserica cu Cocoș), clădirea Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, pavilioane ale grădinii zoologice din Budapesta, numeroase biserici rurale din Transilvania, locuințe, clădiri publice urbane, case particulare șamd. A publicat mai multe cărți, mai ales în domeniul arhitecturii, dar și romane, a scris piese de teatru, publicistică.

 

În 1918 a primit oferta de a deveni profesor la Universitatea de Arte și Design din Budapesta. A refuzat, dorind să își trăiască viața în Transilvania – după cum declara, simțea că aici este mai mare nevoie de el. Din punctul de vedere al posibilităților, probabil că varianta din Budapesta avea o altă deschidere către viitor, dar pentru sufletul unui transilvanist convins, a pleca de aici nu exista ca opțiune reală. La Cluj, este membru fondator al grupului Helikon (1926) și redactor al publicației Erdélyi Helikon (din 1931). Tot la Cluj, între 1940 și 1953 a predat la Facultatea de Agricultură (da, avea și preocupări legate de construcții agricole…), a fost chiar decan în 1945-1946. Ca om politic, este un exponent de vârf al transilvanismului atât în Austro-Ungaria cât în România. Între 1946-1948 a fost deputat în Parlamentul României, reprezentând maghiarii din Transilvania. A primit numeroase premii, medalii distincții etc, atât în Ungaria cât în România, dintre care aș aminti titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice din Budapesta (1966). Iubirea și respectul față de el erau atât de mari în rândul populației maghiare a Transilvaniei, încât la înhumarea lui au venit delegații de oameni din toate satele Călatei, îmbrăcați în port popular; au venit la ceremonie mai multe mii de oameni.

 

Pentru cei care iubim din toată inima Transilvania noastră, e cumva de dorit să ajungem măcar odată în viață până la Cetatea Ciorii. La Stana. În memoria acestui mare arhitect, transilvanist convins, om de cultura cum nu mulți au existat pe aici. De ani de zile îmi doream să vin. Când vedeam pe șosea ieșirea spre Stana, mai-mai să ies… dar veci nu era momentul. E o satisfacție foarte mare pentru mine să văd locul acesta, să fac câteva poze. Să mă gândesc că data viitoare voi avea deja informația – când merită să ajungi aici. Pe la ce ore. Toamna asta poate. Oricum, deja e împlinită dorința de a o vedea măcar odată.

 

Ca să ajungi la locul acesta, urci pe niște drumuri de pământ care până și în căldura asta mai au noroaie serioase în unele locuri. Îți dai seama cum e când plouă. Sau când plouă mult. Sau dacă e zăpadă mare și gheață. Nici o șansă, nici cu mașina de teren. Au fost asfaltate drumuri variate prin țara asta, care nu duc nicăieri. Dar aici nu a fost să fie. Că așa noroioase și plouate sunt vremurile, cam de un secol.

DCIM100MEDIADJI_0021.JPGDCIM100MEDIADJI_0026.JPGDCIM100MEDIADJI_0031.JPGDCIM100MEDIADJI_0035.JPGDCIM100MEDIADJI_0047.JPGDCIM100MEDIADJI_0057.JPGDCIM100MEDIADJI_0072.JPGDCIM100MEDIADJI_0078.JPGDCIM100MEDIADJI_0083.JPGDCIM100MEDIADJI_0013.JPGDCIM100MEDIADJI_0008.JPGDCIM100MEDIADJI_0004.JPG

DSC_9028DSC_9029DSC_9035DSC_9042DSC_9056DSC_9059DSC_9062DSC_9065DSC_9071DSC_9081DSC_9083DSC_9086DSC_9092DSC_9098DSC_9120DSC_9124DSC_9128DSC_9131DSC_9149DSC_9153DSC_9156DSC_9159DSC_9165DSC_9175DSC_9180DSC_9183DSC_9185DSC_9188DSC_9191DSC_9197

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Muntii Apuseni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Varjúvár – Cetatea Ciorii

  1. Judit Sebesi zice:

    Lehet tudni, ki a jelenlegi tulajdonos? A felvételek nagyon tetszenek.

    Virus-free. http://www.avast.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s