Vara la Săpânța

Săpânța este o localitate rurală maramureșeană bine cunoscută în domeniul turismului, mai ales pentru Cimitirul Vesel; se mai vizitează casa memorială Ioan Stan Pătraș – meșter popular care a creat crucile.  Recent a devenit atractivă și pentru biserica de lemn numită mănăstirea Săpânța-Peri (împreună cu construcțiile asociate). Există și vizitatori pentru care de interes este Cimitirul Evreiesc. Alții doresc să ajungă la cascada Șipot sau alte câteva cascade de pe afluenții Săpânței sau la Piatra Săpânței – pe marginea nordică a Platoului Vulcanic Igniș.

 

Casa memorială Ioan Stan Pătraș. Meșterul popular Ioan Stan Pătraș este cel care a sculptat și pictat crucile din Cimitirul Vesel – cele care au transformat un loc trist în atracția turistică de azi. Casa memorială situată pe o stradă lăturalnică, la circa 200 metri de Cimitirul Vesel, este o casă de lemn, cu pridvor, curte, un atelier. Se pot vedea două încăperi în care sunt expuse lucrări realizate de meșter. Succesorul lui Ioan Stan Pătraș, Dumitru Pop este cel care are grijă de muzeu, cel care continuă îndeletnicirile legate de sculptură și pictură. Dumitru Pop afirma despre începuturile crucilor din Cimitirul Vesel: „(…) a murit un tânăr înecat în râul Tisa şi el, fiind bun prieten cu acesta, i-a făcut o cruce pe care scria: „Acest tânăr a fost înecat în râul Tisa, Zapca Gheorghe, în anul 1935, la vârsta de 18 ani”. De la acea cruce a început această îndeletnicire a lui Stan Ioan Pătraş să facă cruci pentru cimitir.”

 

“(…) Stan Ioan Pătraş rămâne orfan, tatăl său murind în Primul Război Mondial. Ca să se întreţină (…) de la 16 ani, începe să facă cruci în vechiul cimitir de pe dealul Săpânţei, din anul 1935. Satul era minat şi, pentru a intra în sat, oamenii au trimis în faţa lor turmele de oi, astfel încât, multe dintre ele au fost sacrificate pentru salvarea vieţilor omeneşti. (…) a fost martor la această suferinţă (…) de aceea, în primii ani, pe fiecare cruce, a desenat şi câte o oaie, indiferent dacă cel înmormântat era sau nu crescător de oi. Prin risipirea oilor pe cruci, meşterul a reuşit să le îngroape pe toate.” Mihali Nicoară, „Săpânţa – plăcerea textului” revista „Familia Română” 2013, p.31.

 

Ioan Stan Pătraș (1908-1977) de tânăr a fost atras de arte populare, sculptură, pictură și poezie. Din 1935 a început să facă cruci de lemn de stejar, pictate, pe care erau inscripționate scurte povestiri naive, epitafuri, prezentând soarta oamenilor la un mod amuzant, ironic – de multe ori în stil arhaic și cu greșeli gramaticale. Stilul a fost perfecționat prin trecerea la basoreliefuri-sculptate și colorate în nuanțe viguroase; predomină un albastru puternic și sălbatic, denumit în timp albastru de Săpânța. Meșterul a sculptat și porți maramureșene, troițe, diferite elemente ale caselor de lemn, inclusiv a realizat șindrilă; a făcut și mobilier, scaune, dulapuri, cuiere șamd. Mobilierul pictat expus la casa memorială are asemănare cu mobilierul pictat tradițional în comunitățile maghiare din zona Călata; la fel, farfurii pictate expuse aici aparțin evident unor meșteri maghiari. Ioan Stan Pătraș era un om destul de pragmatic și ancorat în realitate, care a integrat armonios diferite idei și elemente. De-a lungul vieții a creat circa 700-800 de cruci de genul celor din Cimitirul Vesel; textele acestora au format un fel de arhivă care prezintă existența și dispariția generațiilor succesive ale țăranilor din Săpânța. Creațiile lui sunt armonios integrate în asta populară maramureșeană.

 

Mănăstirea Săpânța-Peri. Biserica și construcțiile învecinate integrează elemente ale arhitecturii maramureșene tradiționale, aduse la dimensiuni care să impresioneze vizitatorii.

 

În legătură cu Mănăstirea Săpânța-Peri există două etape disjuncte, una a trecutului istoric și alta a prezentului. Datele despre trecutul istoric sunt oarecum vagi. În 1391 urmașii lui Dragoș Vodă au donat terenuri și bunuri care au stat la baza edificării unei mănăstiri numite Peri. A fost ridicată o biserică de piatră (nu se știe localizarea exactă a acesteia). În 1404 nobili români maramureșeni au întărit posesiunile mănăstirii Peri, printre care se menționează satele Taras, Criva și Peri, precum și o moară “în țara Câmpulungului pe apa Săpânței, unde se varsă Săpânța în Tisa”. Localitatea Peri (numită azi Gruşevo) este pe teritoriul actual al Ucrainei, adică niciodată nu a fost în România. Există referiri conform cărora la Peri au fost traduse în română pentru prima oară și apoi copiate texte precum Evanghelia, Faptele Apostolilor șamd. Vechea mănăstire a fost distrusă în 1703, cu ocazia Răscoalei Curuților sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea, împotriva dominației habsburgice, după alte date în 1761 de către Armata Austriacă; sau în 1783. Cam atât de multe păreri există și despre aspecte mai recente, ce să zici de cele din anii 1300.

 

Actuala Mănăstire Săpânța-Peri a fost înființată în 1997, în imediata vecinătate a localității Săpânța, nu departe de cursul Tisei; construcția a fost ridicată între 1998 și 2003. Au fost încorporate aici peste 400 metri cubi de lemn, mai ales lemn de stejar provenit din pădurea seculară din imediata vecinătate; plus ceva lemn de brad; 60% din lemn este din surse locale. Cu înălțimea de 78 de metri, biserica Mănăstirii de la Săpânța-Peri este posibil să fie cea mai înaltă biserică de lemn din Lume. Crucea are 7 metri și a fost învelită cu 4 kg de aur; biserica este placată cu 8,5 kg de aur. Câteva măicuțe își duc zilele la acest edificiu.

 

În afara acestor atracții interesante mai ales pentru turismul de masă, pot să mai existe câteva chestii de detaliu, ascunse pe cine știe care ulițe neumblate, pe drumuri marginale care duc spre terenurile cultivate sau pe la margini de pădure. Urcând pe valea Săpânței, pe afluenții acesteia, există mai multe cascade, dar despre acestea nu vom discuta pe aici. Postarea asta se va rezuma la aspecte interesante din localitate și din imediata ei vecinătate.

 

Se pot vedea aici exemple de artă țărănească naivă și foarte naivă. A extrage aspecte care pot avea ceva reprezentativ în ele… deloc nu e simplu. În primul rând este extrem de dificil de a trasa linia între naiv și kitsch. Va fi nevoie de câteva zeci de ieșiri în zonă pentru a crea o bază de imagine din care să se poată contura o viziune asupra acestui loc.

 

DSC_4630DSC_4647DSC_4657DSC_4662DSC_4665DSC_4675DSC_4684DSC_4693DSC_4702DSC_4687DSC_4719DSC_4707DSC_4699DSC_4722

 

DSC_4725DSC_4728DSC_4731DSC_4744DSC_4749DSC_4755DSC_4767DSC_4770DSC_4773DSC_4994DSC_4997DSC_5017DSC_5027DSC_5033DSC_5056DSC_5065

DSC_2584DSC_2587DSC_2596DSC_2602DSC_2605DSC_2608DSC_2611DSC_2615DSC_2621DSC_2624DSC_2626DSC_2633DSC_2636DSC_2639DSC_2642DSC_2645DSC_2648DSC_2651DSC_2656DSC_2659

DSC_2002DSC_2005DSC_2008DSC_2011DSC_2014

DSC_5946

DSC_2054DSC_2060DSC_2062DSC_2074

DSC_5976DSC_5980

DSC_5959DSC_5962DSC_5965

DSC_2080DSC_2083DSC_2090DSC_2093DSC_2095DSC_2099DSC_2102DSC_2110DSC_2116DSC_2465DSC_2477DSC_2479DSC_2485DSC_2488DSC_2495DSC_2500DSC_2503DSC_2506DSC_2512DSC_2518DSC_2523DSC_2530DSC_2539DSC_2542DSC_2545DSC_2548DSC_2551DSC_2560DSC_2563DSC_2566DSC_2569DSC_2575DSC_2575xDSC_2576DSC_2578

DSC_1996

DSC_4513DSC_4528DSC_4533DSC_4542DSC_4548DSC_4551DSC_4554DSC_4570DSC_4575DSC_4579

DSC_5986DSC_5989DSC_5995DSC_5997DSC_6003DSC_6006DSC_6012DSC_6015DSC_6018DSC_6021DSC_6024DSC_6027DSC_6036

DSC_4603DSC_4615DSC_4625

DSC_6861DSC_6870DSC_6873DSC_6899DSC_6902DSC_6909DSC_6912DSC_6918DSC_6923DSC_6932DSC_6948DSC_6959DSC_6975DSC_6981DSC_6985DSC_6986DSC_6995DSC_7005DSC_7012DSC_7013DSC_7017DSC_7026DSC_7031DSC_7034DSC_7037DSC_7040DSC_7056DSC_7061DSC_7067DSC_7085DSC_7088DSC_7094DSC_7109DSC_7118

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s