Bujori de stepă – Zau de Câmpie

Pentru a fotografia plante cu flori este destul să decizi ce specie dorești să ai în imagini, să te documentezi unde există respectiva vietate… și când înflorește. Adică, în principiu e mai simplu decât cu fotografierea de păsări, sau reptile, insecte rare șamd. Dacă e clar că bujorii de stepă sunt în rezervația de la Zau de Câmpie și la fel de clar este că înfloresc în perioada aprilie-mai… nu e altceva de făcut decât să decizi în care zi frumoasă vei ajunge acolo… și poți să încerci să faci fotografiile în cauză. Măcar o primă serie. Evident, ștacheta poate să fie pusă și mult mai sus… mai ales dacă ajungi să faci fotografiere de plante la un mod din ce în ce mai profesionist. Adică peste ani și ani.

 

20 aprilie 2019. Zi de fotografiere la bujori de stepă Paeonia tenuifolia – Zau de Câmpie, județul Mureș. Aud că primele 2 flori au apărut în 9 aprilie, iar acum pe la 20 aprilie este cam maximul înfloririi. Întreaga suprafață cumulată a celor două parcele cred că este de circa 2 hectare, zona unde există planta pe bune. În unele locuri are o densitate foarte mare, aproape că acoperă totul, în altele mai puțin dominantă. Există mai multe mii de exemplare. Situația pare decentă, chiar bună, dar siguranță nu se poate avea niciodată când e vorba de tâmpenia umană și de țara asta atât se plină de aberații. Așa cum a fost arat terenul cu vipere de stepă… sau cu lalele pestrițe ori rezervația de narcise, de ce să nu se are și aici? Că oricum totul în jur e arat, în afară de pădure.

 

Dacă stai aici în mijlocul versantului plin de bujori de stepă înfloriți, simți ce altă senzație a botanicii este asta, în comparație cu obligativitatea memorării mecanice de pe la facultate. Diferența dintre libertate, natură vie și memorarea scolastică a listelor de specii – imediat uitate. Rămânea eventual scârbă față de subiect.

 

Cred că merită venit pe aici în zilele din afara weekendului. Că e mai liniște. Mai puțini oameni ai muncii & co. Sau să urci la parcela 2, pe un deal, unde e pace. Am impresia ca azi se vor putea face poze aproximativ perfecte, dacă am răbdarea sa aștept luminile plăcute și să mă întind printre cele mai frumoase flori. Din fericire, există de la boboci până la flori trecute. Cam acum e maximul înfloririi, până la sfârșitul lunii e posibil să fie destul de terminate. Sau eventual pot persista puțin și în luna mai. Am înțeles că perioada când au flori durează cam 3 săptămâni. Foarte frumoase, privite de aproape. Încă o zi așa cum îmi doresc să fie pe cât posibil cam toate.

 

Știam de locul acesta cu bujor de stepa, încă din copilărie. Erau descrieri în variate cărți cu natura. Dar să ajungi pe aici fix când înflorește planta, niciodată nu a fost o prioritate. La ce bun. Să pierzi vremea pe dealuri, carburant, cazare, oboseală, praf… și pulbere. Întrebarea e cum poți să eficientizezi treaba, cum poți să o faci fezabila. Când știam că o să vin prin zonă, la o distanță relativ mică, și știam că acum ele sunt în floare, deja simțeam plăcerea că o să le văd în fața aparatelor foto. Întotdeauna când se împlinește câte o dorință veche, un vis din trecut, simt că viața este darnică și minunată. Îți oferă fericirea, dacă poți să o recunoști.

 

Interesant era cu bujorii de stepă cum foarte mici diferențe în habitat făceau ca ei să fie în stadii radical diferite ale înfloririi. Pe parcela de sus erau mare parte doar boboci, înfloriți poate 10 la sută. Cei înfloriți erau în mare parte în zona de nord-est a parcelei. Aici erau inclusiv flori care se veștejeau deja. Pe parcela de jos erau marea majoritate înflorite. În partea de nord-est erau cele mai trecute. O mică diferență de mediu, mai multă lumină și căldură probabil… și e destul să fie deosebiri ușor vizibile ca reacție a plantelor… deși aparent condițiile sunt aproape identice pe versant. Și interesant este cum o diferența altitudinală ai zice nesemnificativă face totuși o diferență așa de mare în privința înfloririi lor.

 

În parcela 1 nu vezi nici o insectă pe flori. Sunt puse niște tăvițe colorate, cu apă și detergent… pentru a le ucide. Pe bujorii din parcela 2 sunt o sumedenie de insecte; de la albine și viespi, la furnici, buburuze și gândacul verzui metalizat numit ileana; cele mai multe sunt niște coleoptere păroase, Tropinota hirta. Sau vezi un exemplar foarte tânăr de cosaș. Rare sunt florile fără nici o insectă.

 

În perioada adultă a vieții umane, foarte puține persoane mai au răbdarea să privească o buburuză de pe un boboc de floare sau un cosaș cu antenele lui lungi cum încearcă să tatoneze mediul în care se află. Nu e timp de astea, nu mai contează demult. Eventual este un fel de vagă amintire din copilărie. Biologii naturaliști au privilegiul să poată face asta ca activitate de bază, în cadrul unor proiecte de cercetare, educație ecologică… sau ca hobby. Iar în lumea vestului preocupări de acest gen sunt din ce în ce mai atractive și pentru manageri, oameni de afaceri… supuși unor presiuni mari… după care au nevoie de un fel de delectare și încearcă să evite alcoolul și fetele ieftine.

 

M-am uitat la folderele care au imaginile cu bujorii de stepă. Bracketingul ocupă mult spațiu și produce multe cadre… dintre ele existând speranța să fie și ceea ce trebuie; 124 GB, 1796 imagini macro de câte 24 megapixeli, și 532 imagini superangular de câte 36 megapixeli. E ceva distracție să le selectezi; poți vedea detalii pe care nu le remarcai pe teren… tot felul de chestii interesante, plus că apare vizibil rezultatul eforturilor depuse. Pentru a avea seria de poze nu e destul să aloci o zi de teren și o zi de selectare a pozelor; cu noroc, terenul e fezabil în ziua respectivă, dar cu selectarea acestei cantități de imagini… e nerealist să le faci concentrat pe timpul unei zile.

 

Din seria de bracketing care a produs 1796 imagini macro cu bujori de stepă, au fost selectate 93 imagini. Din seria cu superangular, dintre cele 532 au rămas 61. Deci, din 2328 de imagini au fost păstrate 154. Asta înseamnă că din materialul brut a fost păstrat 6,61%. În condițiile date, cu adiere de vânt… adică probabilitatea ca multe imagini să nu fie bine focusate, plus lumini parazitare reflectate de cine știe unde în cazul superangularului, plus chestii problematice legate de compoziție… realitatea este că fără a face o serie consistentă de încercări… nu se putea ajunge la rezultatul acesta. A face noi imagini cu bujorii de stepă de pe aici ar avea sens doar dacă se simte o îmbunătățire substanțială a aparaturii… sau perfecționarea unui stil diferit, spre exemplu ieșirea la răsărit și/ sau utilizarea de folii reflectorizante pentru un control mai bun al luminii. Ceea ce o poate o să fie cândva; sau nu. Oricum, vizita asta a fost satisfăcătoare… un fel de fericire.

DSC_0093DSC_0108DSC_0119DSC_0186DSC_0217DSC_0057DSC_0063

007_7234007_7284007_7289007_7303007_7314007_7324007_7344007_7370007_7399007_7409007_7425007_7430007_7484007_7499007_7514007_7524007_7540007_7554007_7564007_7585007_7599007_7609007_7634007_7674007_7684007_7744007_7778007_7824007_7839007_7894007_7919007_7940007_7949007_7959007_8000007_8009007_8019007_8079007_8164007_8194007_8204007_8219007_8284007_8294

007_7604007_8049007_8065007_8249007_8264007_8274

007_8304007_8314007_8329007_8364007_8374007_8394007_8399007_8414007_8419007_8424007_8454007_8489007_8495007_8519007_8569007_8599007_8629007_8634007_8649007_8659007_8670007_8674007_8699007_8704007_8709007_8719007_8730007_8809007_8829007_8839007_8849007_8859007_8920007_8934007_8939007_8944007_8949007_8954007_8969007_8979007_8989007_9009007_9014

DSC_0219DSC_0249DSC_0254DSC_0287DSC_0297DSC_0312DSC_0318DSC_0321DSC_0324DSC_0327DSC_0333DSC_0357DSC_0360DSC_0368DSC_0379DSC_0383DSC_0386DSC_0393DSC_0396DSC_0407DSC_0413DSC_0418DSC_0426DSC_0432DSC_0435DSC_0438DSC_0441DSC_0450DSC_0453DSC_0455DSC_0459DSC_0462DSC_0464DSC_0471DSC_0473DSC_0479DSC_0484DSC_0492DSC_0497DSC_0507DSC_0510DSC_0513DSC_0515DSC_0519DSC_0546DSC_0548DSC_0551DSC_0554DSC_0564DSC_0570DSC_0573DSC_0576DSC_0582DSC_0585

© dr. Peter Lengyel

 

 

Acest articol a fost publicat în Plante. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Bujori de stepă – Zau de Câmpie

  1. Tudose Roxana zice:

    Ireal de frumoase imagini!Oare cum ar fi pictat Monet asa ceva?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s