Seceta și amfibienii

Seceta. Incredibil ce secetă e prin Maramureș. De când mă știu, când ieșeam primăvara la zone cu tritoni și broaște, aveam de parcurs arii cu băltiri, canale pline cu apă, revărsări șamd. Acum dimensiunea acestora este maxim 10 procente din ce este situația la mod uzual. Și foarte multe dintre micile habitate umede (altădată)… acum au zero apă în ele. Cred că demult nu au așteptat atât de mult tritonii și broaștele să vină ploile dătătoare de viață. Să fie ploi abundente, creatoare de băltiri și revărsări în care să poată continua existența lor.

 

4 aprilie 2019. La altitudine mai mică, o băltoacă de nici măcar un metru-pătrat, plină de mormoloci de broască roșie de pădure (Rana dalmatina). Colcăie apa de ei. Doar că apa are câțiva centimetri adâncime. Și la cât de uscat e totul, poate e destul să fie o zi sau două cu soare, și să nu rămână picătura de apă. Dacă nu o să fie ploi serioase în zonă – urgent de tot, atunci sunt zero șanse ca de aici să se metamorfozele careva mormoloc, cândva să ajungă broască adultă.

 

La altitudine mai mare, printre tufe locul unei foste bălți întinse, care a secat recent. Știu că aici veneau multe broaște roșii de munte (Rana temporaria) să depună pontele. Acum circa 15 ponte… care sunt pe uscat. Încă sunt destul de bine hidratate, par umede și e posibil ca embrionii să fie încă viabili. Măcar o parte. Dar e clar că anul acesta aici nu o să mai fie nici un fel de habitat acvatic în care ei să se poată dezvolta. Este (aproximativ…) sigur că toate pontele depuse aici, mii și mii de ouă, nu au nici un viitor. Asta e viața. În natură.

 

Am mai văzut și în alți ani ponte de broască ajunse pe uscat, odată cu secarea bălților. Pare un fenomen destul de obișnuit, nimic special. Șiraguri gelatinoase de la Bufo, ponte sub formă de mase compacte de la specii de Rana. Sau dramatismul mormolocilor morți înainte de a reuși să se metamorfozeze… când apele seacă prea devreme. Bălți temporare, ce să te aștepți… Dar amploarea fenomenului, numărul de bălți deja secate la sfârșit de martie și început de aprilie e incomparabil mai dramatic în 2019. Pentru foarte multe zone deja și acum e târziu să vină ploile. Pentru primăvara asta sezonul de reproducere a unor specii de amfibieni este radical compromis pe mari suprafețe.

 

Cu seceta asta problema e mai complicata pentru amfibii. Chiar dacă ar exista ape stătătoare undeva mai departe, ele nu pot ajunge la mulți kilometri sau zeci de kilometri. Adică, balta favorabilă pentru reproducere trebuie să fie la câteva sute de metri pentru ca tritonii sau brotăceii să poată să ajungă la ele. Probabil că broaștele-râioase și broaștele roșii pot să parcurgă distanțe mai semnificative, dar nici astea nu pot să rezolve problema când la nivel de peisaj nu se formează locuri cu băltiri bune, pe spații foarte mari. Deși pentru noi nu pare o problemă, pentru ele e o chestiune de viață și de moarte.

 

Amfibiile au capacitatea de a detecta direcția apei. Adică, după ce ies din hibernare, se îndreaptă către bălțile din peisajul locuit de ele. Bănuiesc că asta e valabil dacă există bălți de mari dimensiuni. Dar dacă e secetă și nu se formează bălți, sau dacă ele sunt atât de mici încât e posibil ca broaștele și tritonii să nici nu se poată orienta spre ele de la sute de metri… că nu își dau seama unde sunt ele… sau dacă ajung cumva la ele dar după depunerea pontelor acestea seacă, ducând la distrugerea embrionilor sau mai apoi a mormolocilor… e mare probabilitatea ca reproducerea lor să fie compromisă în acest an… pe suprafețe semnificative, mari. Excepție o pot reprezenta câteva bălți mai adânci, din zone umbroase, cele din văi adânci sau cu apă freatică ieșită la suprafață. Dar mare parte din micile băltiri temporare în care ele se reproduc în tot peisajul maramureșean… anul acesta sunt inexistente. Bănuiesc că situația nu se rezumă la zona asta.

 

Cauzele ne-naturale care le distrug în masă sunt și ele multe; foarte multe: 1. desecarea zonelor umede – ca intervenție antropică foarte frecventă, 2. poluarea apelor cu variate gunoaie inclusiv deșeuri toxice, 3. uciderea broaștelor pentru a le consuma picioarele, 4. traficul auto care le ucide în masă când se îndreaptă din zonele de hibernare către cele de reproducere… dacă traseul migrației intersectează o șosea…, 5. răspândirea de către oameni (involuntar) a citridiomicozei care afectează sute de specii de amfibii și duce chiar la dispariția multora dintre ele la nivel global. Nu degeaba se vorbește de apocalipsa amfibiilor, dispariția în masă a acestora la nivel planetar. Spre bucuria muștelor și țânțarilor.

 

PS. Una era să fie ape întinse, alta e situația de acum. Dacă e o baltă mică în care se concentrează broaștele și tritonii…. dacă vine o barză cred că le poate prinde pe toate în decurs de o oră. E destul să stea cu răbdare pe malul bălții sau să se plimbe de jur împrejur și la orice mișcare să mai scoată câte un amfibian și să îl înghită instantaneu. Așa că berzelor le este defavorabilă reducerea numerică a amfibiilor, dar pentru moment le e favorabilă concentrarea lor în ape foarte mici. Ce o să fie în perioada de creștere a puilor, nu se știe. Dar berzele sunt foarte adaptabile și pot prinde multe feluri de animale mărunte, de la lăcuste la rozătoare, șopârle, șerpi… și nu cred că se abțin de la pui de păsări când nu au altă variantă.

DSC_7791

DSC_7737DSC_7749DSC_7755DSC_7758DSC_7767DSC_7770DSC_7782

DSC_7860DSC_7843DSC_7854DSC_7928

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Amfibieni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Seceta și amfibienii

  1. Alex Birău via FB zice:

    Și în Timiș e la fel, aici la Timișoara, am fost in pădure și vegetația nu a pornit, lucru neobișnuit pentru perioada asta..

    Apreciază

  2. Eliana Sevianu via FB zice:

    Idem in Cluj, Hunedoara

    Apreciază

  3. Ionel Ioan Santa via FB zice:

    Şi pentru Laleaua Pestriţă ce creşte in mlaştini, ar fi o binecuvântare revărsarea ploiii, din cauza secetei, anul acesta nu a înflorit în locurile mlăştinoase!

    Apreciază

  4. Demeter László via FB zice:

    de vreo 10 ani s-a produs un shift climatic pe la noi care se manifesta prin primaveri reci si secetoase

    Apreciază

  5. János Márk-Nagy via FB zice:

    In Satu Mare la fel. Şi am fost în Pădurea Craiului unde-i la fel secetă

    Apreciază

  6. Nicu Parlog via FB zice:

    Dați drumul la papadude și Caloian. Precum și la rugăciuni, altfel…

    Apreciază

  7. Gabriel Banica via FB zice:

    La fel este și în Dobrogea.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s