Efemeroptere, trichoptere și plecoptere din Maramureș

Dacă se iese pe teren în habitate de zone umede (lacuri, tinoave, râuri, pâraie) din Maramureș, cu scopul de a studia fauna de libelule (ordinul Odonata)… se oferă ocazia de a nu lăsa în afara interesului alte trei grupe de insecte legate de habitate acvatice: ordinul Ephemeroptera, ordinul Plecoptera și ordinul Trichoptera. A extinde cercetarea ordinului libelulelor, a pune în calcul și aceste alte 3 ordine, ar însemna creșterea cu ceva a eforturilor (poate 20-30% de efort în plus)… să te uiți și după astea, să le conservi și etichetezi, dar ar însemna o creștere a rezultatelor cercetării de gen +300%. Dacă “le iei la pachet”, în timpul acelorași ieșiri nu te rezumi doar la libelule, ci abordezi și aceste 3 grupe, se poate spera o creștere foarte mare a eficienței cercetării de biodiversitate.

 

Doar că abordarea cercetării pe aceste grupe este radical diferită de situația din cazul libelulelor: speciile din aceste 3 ordine nu se pot determina pe baza unor fotografii. Este deci nevoie de colectarea de probe biologice în teren, exemplare care să ajungă corect conservate, etichetate, apoi să fie prelucrate în laboratoare ale unor specialiști în care să ai încredere.

 

Înainte de a colecta măcar un exemplar, este nevoie de clarificarea cu exactitate a întregului procedeu… cum anume se va ajunge pe seama lor la cunoaștere științifică. Este nevoie de cartarea specialiștilor care sunt activi în domeniu și decizia selectării persoanei/ persoanelor cu care vei lucra aceste grupe. Am avut o discuție telefonică cu Diana Cupșa de la Universitatea Oradea – dar ea se ocupă de larvele acvatice ale acestor specii și nu de adulți (cu ea se poate lucra eventual pe larve). Efemeroptere adulte au fost cercetate de Milca Petrovici (Timișoara/ Oradea), dar mai recent ea se ocupă mai mult de păsări. Trichoptere adulte au fost studiate de Constantin Ciubuc de la Stațiunea Zoologică Sinaia. Angela Bănăduc a lucrat pe plecoptere adulte, dar acum este decan al Facultății de la Sibiu, așa că greu îmi pot imagina să aibă timp de ele. Cercetare pe larvele și adulții acestor 3 grupe a fost realizată la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, la Facultatea de Biologie, secția maghiară, variate articole științifice fiind semnate de Ujvárosi Lujza, care este și conducător de doctorate – mai multe persoane având deci expertiză actualizată pe aceste grupe.

 

Din discuția telefonică cu Keresztes Lujza, reiese că există un foarte mare interes ca probele biologice din Maramureș să fie prelucrate la Facultatea de Biologie de la UBB Cluj; vor lucra pe ele atât studenți, cât masteranzi, doctoranzi, dar decizia finală se va da de către Lujza, așa că determinările pe specii vor ajunge la o acuratețe perfectă (bine, fără acuratețea asta nici nu are sens să te implici în toată acțiunea). Se vor face preparate microscopice ale organelor genitale pe baza analizei cărora speciile se pot determina. Intenția este să se facă nu doar analize morfologice, deci taxonomie tradițională, ci și taxonomie moleculară, DNA barcoding etc. În cazul acestor specii, probele biologice (exemplarele) trebuie conservate în alcool pur (98%?), pentru a păstra bine ADN-ul, acidul dezoxiribonucleic; intenția este să se facă studii genetice pe aceste exemplare, iar asta presupune ca alcoolul să nu fie unul făcut din cereale, care vor polua probele cu materialul genetic al cerealelor din care provin – ci trebuie alcool pur, făcut pentru analize medicale, ceva comercializat de firma Nordic din Cluj. Un litru de alcool de acest gen costă cam 50-60 de lei, și se poate utiliza la destul de multe probe, deci nu este o problemă.

 

Pe lângă vizitarea locurilor pentru libelule, de unde să se preleveze și probe pentru aceste 3 ordine de insecte, aici e nevoie de ceva mai mult. Adică, trebuie vizitate și izvoare curate, pâraie curate, prelevate probe de pe diferite sectoare ale cursurilor de ape. Plus că diferit față de libelule active ziua în soare, efemeropterele zboară spre seară, când pot fi prinse cu fileu entomologic. Trichopterele și plecopterele vin și la lumină, așa că se pot colecta la fel ca fluturii de noapte. Se pot utiliza capcane de tip Malaise, puse peste pâraie… dar asta vom vedea cum funcționează la prima vizită a Lujzei în Maramureș. Unele specii interesante de plecoptere se pot colecta iarna, pe zăpadă. Prelevarea de larve de trichoptere, efemeroptere și plecoptere din ape se poate face cu o simplă sită, chiar una găsită în comerț. Bine, că pot să existe tot felul de aparate mai sofisticate, dar rezultatele nu vor avea diferențe semnificative.

 

Materialul biologic ce se va colecta vara asta, va începe să fie prelucrat în laborator începând din iarnă. Determinarea speciilor o să meargă destul de ușor, în sensul că nu va dura mai mult de câteva zile de la primirea materialului. Este nevoie de câteva exemplare (3-5 pe specie/ loc), încât să poți avea material biologic pe care să îl distribui la mai mulți specialiști. Cred că este evident cât de importantă este etichetarea corectă a probelor, cu data și locul exact, totodată conservarea în așa fel încât ele să fie utilizabile – altfel ele devin simplă mizerie.

 

Din cele zise de Lujza, în Maramureș e probabil să existe circa 30 de specii de efemeroptere, circa 50 de specii de trichoptere și alte 50 de specii de plecoptere. Ce se poate spera? Că vom ajunge la cartarea speciilor din aceste ordine, cu o viziune detaliată asupra răspândirii lor în peisajul nostru din Maramureș. Se pot face calcule de frecvență, abundență etc. Se vor detecta tot felul de specii endemice Carpaților, poate și zonelor mai restrânse. Se vor contura populații relictare, izolate. Se pot face analize filogenetice pe baze moleculare. Cu astfel de analize, aflate undeva la frontierele cunoașterii biologice actuale, se poate spera detectarea de specii criptice, unele care morfologic seamănă foarte mult cu altele, dar de fapt genetic/ reproductiv sunt izolate unele de altele. Nu se poate exclude găsirea de specii noi pentru știință (dar nici nu poți spera asta, oricum nu acesta este scopul).

 

Pe lângă aspectele cercetării științifice, care sunt scopul prioritar al acestei inițiative, evident că există considerentele de utilitate a datelor pentru conservarea diversității biologice – protecție care nu se poate face decât dacă ai o imagine bună asupra realităților din teren. Plus aspectele de educație ecologică, în primul rând cele rezultate din participarea la cercetările de teren, dar și prin fotografii rezultate, filme, publicații. E nevoie de adăugat la toată povestea asta și ceva imagine prin microscopie electronică… că ar avea și o mare spectaculozitate dacă e făcută bine… dar asta e doar la stadiul de idee.

 

© dr. Peter Lengyel

 

PS. Ar trebui să ai în Maramureș variate programe de cercetare de biodiversitate aflate în derulare. Ele trebuie să fie comprehensive, bine structurate, apte să producă pe bandă rulantă date veridice, interesante, plus publicații științifice la nivel de secol 21. Cam asta e intenția.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Efemeroptere, trichoptere și plecoptere din Maramureș

  1. DM Ruști zice:

    pe lângă cele spuse mai sus, procentul speciilor din cele trei ordine (Eph., Trich., Plec.) în probă este un bun indice pentru estimarea gradului de poluare: doar că ar trebui, suplimentar, de luat o probă integrală de macrozoobentos (adică tot ce există acolo – viermi, larvele altor ordine de insecte, moluște etc.) și de determinat toate speciile: http://cfb.unh.edu/StreamKey/html/biotic_indicators/indices/EPT.html

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s