Cercetarea Citizen Science a Biodiversității din Maramureș

Dacă e să fim sinceri, la ora actuală cercetare de biodiversitate în Maramureș de facto nu există; cel puțin, nu în sensul de cercetare făcută programatic, pe baza unor protocoale de cercetare, cu prelevare sistematică de probe, cu o viziune amplă asupra vreunui subiect. Ceea ce se face eventual, este mai mult pe baza unor proiecte sporadice, niște excursii în care tangențial se fac niște observații în preajma unor locuri ușor accesibile; sau niște scurte vizite ale unor experți care când și când vin de la Cluj, Oradea sau Budapesta. Adică, ai putea zice că cercetarea asupra biodiversității din Maramureș este praf și pulbere, în aceeași stare cum este cam peste tot în țara asta.

 

A spera ca în Maramureș să existe la nivel local specialiști pe variate grupe de organisme… este totalmente nerealist. A spera ca specialiștii existenți în centre universitare/ de cercetare din regiune să vină frecvent în Maramureș – și să aloce timp și energie la modul semnificativ pentru asta, iar nu are baze. O variantă mai realistă este să fie create niște mecanisme prin care programe de cercetare separate să fie gândite cu specialiștii domeniilor, experți care să vină eventual prin Maramureș pentru niște trening-uri (dar nici asta nu e obligatoriu); probele să fie prelevate cu ajutor local, transferate la specialiști. O astfel de abordare ar permite un progres destul de rapid, cost-eficient. În loc să se iasă pe teren doar pentru observarea de peisaje, sau de specii care cumva se remarcă pentru ceva, a face fotografii și filmări… cum a fost până acum… noi am putea schimba radical abordarea. Adică, pe baza unor protocoale de cercetare prestabilite, se pot preleva acele informații de care este nevoie pentru a crește exponențial nivelul de cunoaștere despre biodiversitatea din Maramureș. Spre exemplu, se poate zice: în week-end ieșim la lacul Teplița sau la lacurile de la Șugatag și prindem câteva zeci de libelule din diferite specii, le fotografiem și aflăm despre care specii este vorba. Aceeași poveste se poate face cu ortoptere (lăcuste, cosași, greieri șamd). Sau cu fluturii de zi. Gasteropode. Crustacee. Și multe-multe altele. Totul este să pui în funcțiune mecanismul, și să îl menții funcțional.

 

Cercetarea entomologică a Maramureșului este 100% nerealistă fără cooptarea specialiștilor care să facă determinarea speciilor, fiecare evident în grupa taxonomică pe care este specializat; cu rare excepții (unii fluturi de zi, unele coleoptere, unele libelule etc), nu există nici o șansă se determini corect speciile – fără implicarea specialistului care se ocupă doar de acele organisme. La fel, cercetarea entomologică a Maramureșului, este 100% nerealistă dacă colectarea probelor din teren se bazează pe specialiștii grupelor respective; nu există nici o șansă ca expertul să își poată permite să stea atât de mult pe aici încât să aibă timp de a face ceva serios prin Maramureș. Din acest punct de vedere, crearea unui mecanism de tip citizen science, de cooperare perfectă între experți și ne-specialiști – este singura variantă realistă care poate aduce o schimbare substanțială.

 

Specialiștii în taxonomie aproape că au dispărut de pe la noi. Lipsa unor instituții viabile de cercetare – care au căzut unul după altul, muzeele răpciugoase care tind să se dărâme, universitățile în care oamenii se luptă pentru a avea cât mai multe ore, cumva toate acestea nu sunt prielnice cercetării, și mai ales nu taxonomiei. Pentru a se forma, un taxonomist specializat pe careva grup de organisme are nevoie de mulți ani de studiu, de liniște, de siguranță, previzibilitate; toate acestea lipsesc în lumea actuală a proiectelor, raportărilor, birocrației care a ucis cam tot ce mișca. În dezastrul capitalismului sălbatic, cercetarea a fost uitată la modul în care i-a transformat pe cercetători în cerșetori. Acesta fiind contextul, a face citizen science în domeniul biodiversității nu e atât de simplu – deoarece din peisajul social lipsește aproape cu desăvârșire expertiza științifică taxonomică fără de care totul este doar praf în vânt. Din acest punct de vedere, a carta expertiza taxonomică încă existentă în țară, a le arăta simpatie oamenilor respectivi, recunoștință și respectul cuvenit pentru munca de migală depusă timp de decenii… a îi coopta în inițiative de tip citizen science, cam asta trebuie să se întâmple cu prioritate. Poate că e ciudat să zici aici de fericire, dar mecanisme de acest gen nu pot să funcționeze bine doar dacă atât savantul implicat cât și ne-specialiștii care fac munca de teren, cu toții devin mai fericiți și mai mulțumiți de viață.

 

Pentru experții participanți în inițiativa asta – care de la distanță ar ajuta la determinarea corectă a speciilor, beneficiul ar fi fluxul de date care curg din zona Maramureșului – zonă în care ei nu ar avea cum să investească atât de mult timp și energie. Pentru voluntarii de la nivel local, participarea directă la un program de cercetare din care să rezulte cunoaștere veridică, este o experiență care merită efortul. Oricum, dacă pe lângă vizita în pădurea X sau la lacul Y există un scop mai clar definit, anume implementarea unui protocol de cercetare cu prelevare standardizată de probe, deja ieșirea primește o plus-valoare, devine mai interesantă. Iar acest aspect, că ceva se întâmplă pe bune, că încercăm cu puterile noastre să facem ceea ce este bine să fie realizat, deja dă un sentiment de mulțumire, o satisfacție care nu prea des are șanse să se întâmple în lumea de azi. Să vezi că în urmă cu un an nu erai nicăieri, dar prin 10 ieșiri ai ajuns să ai X puncte pe hartă, că ai detectat prezența a Y specii, că anul viitor vom ajunge să dublăm numărul de semnalări, că vom vizita alte habitate… poate să dea un sens, un fel de fericire naturalistică, un fel de mulțumire.

 

Cândva cercetarea era posibilă doar prin prezența în teren a savantului, expertului, specialistului; parcă și vezi un fel de Paganel cu o plasă de fluturi, cum aleargă să prindă niște insecte pe care le studiază, rupt de realitate, totalmente de-conectat de lumea din jur – cam asta este impresia publică despre entomologie. Ruptura uriașă între savant și toți ceilalți îl izolau cumva, iar detaliile în care el era sclipitor de bun nu prea interesau pe nimeni – în afară de alți savanți similari lui. De aici și ideea de turn de fildeș în care își duceau existența aceste persoane, citind lucrări prăfuite sau scriind un tratat de 6.000 de pagini de litere mărunte. Nu știu dacă savantul avea nevoie de comunicare cu publicul larg, sau era mulțumit să își ducă existența retras în lumea lui… dar oricum e clar că a existat și există o mare izolare a lumii științifice.

 

Până în timpurile recente, accesul ne-specialistului la date era dificil spre imposibil, contactul cu lumea științifică la fel de improbabil, așa că nu prea existau puncte de legătură. Schimbarea adusă de tehnologia informației face ca azi să devină accesibile instantaneu date despre orice. Poți vedea imagini cu orice specie, hărți de răspândire, eventual articole științifice, oricum informațiile sunt în mare parte disponibile (există excepții, dar nu acum le vom dezbate). Și, totodată, pot exista oameni care să caute ocazii de implicare în cercetare, contribuind după capacitățile personale la progresul cunoașterii. E atât de banalizată lumea asta, că orice ocazie de spargere a monotoniei, ceva sens, poate avea șanse de a schimba atmosfera. A crea mecanisme viabile în care oameni ne-specialiști în colaborare cu experți să realizeze acțiuni de cercetare de mare eficiență… cam asta este miza în Citizen Science. Rezultatele trebuie să fie la fel de veridice ca cele realizate doar de experți, poate și mult mai bune prin cantitatea mare de date pe baza cărora se poate lucra. Științele biologice organismale (adică nu biologia moleculară) și științele ecologice, ca și biologia conservării (conservation biology) nu își pot permite luxul să piardă ocazia implicării unui număr semnificativ de oameni prin mecanisme de tip citizen science. Cu toate acestea, când ai auzit să se discute despre acest subiect? Niciodată?

 

În crearea mecanismelor de tip citizen science probabil că cel mai important element este cel de structurare a capacităților și resurselor existente; asta nu e doar management, ci este mult mai mult: de la ideea în sine, la analizele realiste asupra elementelor care compun schema, la designul cercetării, implementare, monitorizarea progresului, ajustare la realitate, integrarea de noi idei care să crească nivelul la care se ajunge prin cercetarea respectivă; designul promovării și publicarea rezultatelor; se poate ajunge ca unele dintre idei să se poată transpune în proiecte finanțabile – dar esențial este ca inițiativa să nu se rezume la proiecte finanțate, să nu depindă de ele, ci chiar dacă uneori (cât mai frecvent) ar avea asemenea elemente de finanțare temporară, ea să fie aptă de a le transcende – prin viziune, curiozitate, abordare temerară, seriozitate șamd.

 

© dr. Peter Lengyel

 

PS. Întotdeauna (bine, de multă vreme…) am fost preocupat de designul unor sisteme prin care să se poată schimba în bine câte un domeniu legat de conservarea diversității biologice. Un exemplu este crearea și dezvoltarea unui blog pe subiecte eco, în așa fel încât el să devină probabil cel mai interesant pe acest tip de subiecte – și poate are ceva efecte de educație ecologică. Un alt exemplu este lista de discuții conservarea biodiversității – cu peste 2500 de experți, universitari, naturaliști, persoane implicate în conservarea diversității biologice, din câte știu singura platformă care la momentul de față are ceva vitalitate în țara asta. Exemplu poate să fie organizarea rezonabil de frecventă de evenimente (tabere, workshop-uri, conferințe, proiecte de cercetare) prin care biologi specializați pe variate grupe de organisme să ajungă în Maramureș. Dorința de a implementa în Maramureș ideea de Long Term Ecologiocal Research (LTER). Iar acum, idea de a testa live cum se poate face citizen science în domeniul biodiversității din Maramureș. Este posibil ca ideea LTER combinată cu citizen science să aducă cele mai spectaculoase rezultate.

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Cercetarea Citizen Science a Biodiversității din Maramureș

  1. Gabi zice:

    in apele romane sa stiti ca pe macronevrtebrate se gasesc oameni buni in taxonomie.pe larve…dar din pacate suntem pusi sa facem toate grupele de Mzb si atunci nu ai cum sa fii specilaist in ceva..dar eu ma stradui pe cat pot si cu resursle ce le avem sa dam cat mai exact speciile de EPT ( am zona de munte majoritar eu fac toate MZB din jud suceava si neamt o parte,..si am colegi ce fac MZB si in alte bazine si incercam sa fim exacti in determinare..( am facut cursuri si cu cei de la cluj..ii stiu pe dnii Lujza, cosmin, milca…ideea era sa fim in contact cu specilaisti din univ sa luam legatura cu ei cand intalnim ceva..si sa comunicam…din pacate..avand multe probe frecventa de 2, 3 ori probe pe an la multe sectiuni..acoperim multe sectiuni din rauri..si ajungem la cate 80 probe pe an de larve de macronevertebrate din toate grupele..si comparandu ne doar intre noi.., apele romane nu incurajeaza mersul la conferinte( nu se da timp liber pt asta si nici bani), calitatea muncii nu e cum ti ai dori -o..
    ideal e sa putem comunica mai mult cu cei din univ..si sa facem schimb de informatii..eu sunt deschisa pt informatii despre EPT larve din raurile montane din jud suceava si neamt schimb poze..informatii, lucrez de peste 10 ani cu ele..incerc sa ma perfectionez dar e greu..sa faci toate grupele bine..dar garantez ca in apele romane sunt specilaisti pe MZB in multe bazine din tara..care se straduie sa lucreze cat mai bine..( imi cunossc colegii ne intalnim des la intercomparari din pacate doar intre noi..coordonatorul nostru e dl gabriel Chiriac

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s