Vulcanii noroioși – Pâclele Mici și Pâclele Mari

Prima dată am fost pe aici în urmă cu 2 decenii… dar a fost ploaie, nu am făcut nici un fel de fotografie. Apoi, în urmă cu vreo 6 ani, venind din Delta Dunării spre Cluj, am oprit cu dr. Ioan Coroiu și dr. Florin Crișan: era o seară perfectă pentru fotografiere și aveam un nou obiectiv superangular Nikon… așa că a fost o splendoare – doar că pozele nu au fost văzute niciodată, din lipsă de timp pentru ele. Acum, în iulie 2017, am făcut în așa fel încât să petrec o seară pe la vulcanii noroioși ai Buzăului. Filmare și fotografiere aeriană… o splendoare, nu alta. În acest caz, ceea ce vezi de sus, patternurile, formele, amploarea fenomenului… îți cam taie respirația. Bine, îți taie respirația dacă ești interesat de natură, de geomorfologie… că dacă nu, pare o nesemnificativă bubă cu noroi.

 

Ca și la alte chestii legate de imagine, lumina contează extrem de mult. De fapt, ea face diferența dintre banal, jalnic… și splendoarea care dă sens vieții. Dacă mă uit la imaginile făcute în lumina fadă a unui cer acoperit parțial de nori… și cele făcute la apus, parcă ele sunt din lumi diferite. Nici nu îți prea vine să crezi că este vorba de aceleași locuri. Evident se observă un nivel cam mare de redundanță în fotografiile acestea – cu vulcanii noroioși priviți de sus – dar dacă ai ocazia să faci imaginile respective, existând toate condițiile necesare, cred că este de înțeles tendința de a stoarce tot ce este posibil din subiect. Apoi, dacă tot ai făcut imaginile, cam greu îți vine să dai delete… fiecare având ceva un pic altfel. Cred că la fel de evident este că imediat după terminarea fotografierii poți avea alte 1.000 de idei ce se poate face în zona asta, atât toamna cât iarna… cum pot să fie puse în imagine alte și alte detalii, nemaivăzute niciodată de nici un om.

 

Am parcurs toate filmările din dronă făcute la vulcanii noroioși. Așa cum era de așteptat, ele sunt la un nivel cam de 10 ori mai sus decât fotografiile – din cauza că la momentul respectiv prioritatea era filmarea… iar fotografiile sunt doar niște efecte colaterale. Există mai multe aspecte importante în ceea ce privește montajul unui film despre vulcanii noroioși. 1. Nu ai cum să te bazezi pe alții să selecteze părțile care să intre în film, deoarece există riscul ca totul să fie făcut la plezneală, să fie ciupite câteva secvențe la modul cvasi-aleatoriu și să iasă un mare zero barat. 2. Trebuie făcut în așa fel încât filmulețul să nu fie prea lung, deoarece oricât de interesante sunt imaginile, după câteva minute apare o sațietate… deci marea majoritate a oamenilor nu vor avea răbdarea să îl vadă până la capăt – și nu vrei să ai un public reprezentat de 5 geomorfologi. 3. Dacă ai la dispoziție materialul brut care este mai mult decât bestial, este păcat ca ulterior să nu reușești să îl pui în formatul care să rupă tot.

DCIM100MEDIADJI_0060.JPGDCIM100MEDIADJI_0062.JPGDCIM100MEDIADJI_0064.JPGDCIM100MEDIADJI_0066.JPGDCIM100MEDIADJI_0067.JPGDCIM100MEDIADJI_0068.JPGDCIM100MEDIADJI_0073.JPGDCIM100MEDIADJI_0074.JPGDCIM100MEDIADJI_0076.JPGDCIM100MEDIADJI_0079.JPGDCIM100MEDIADJI_0081.JPGDCIM100MEDIADJI_0084.JPGDCIM100MEDIADJI_0086.JPGDCIM100MEDIADJI_0089.JPGDCIM100MEDIADJI_0093.JPGDCIM100MEDIADJI_0098.JPGDCIM100MEDIADJI_0099.JPGDCIM100MEDIADJI_0103.JPGDCIM100MEDIADJI_0107.JPGDCIM100MEDIADJI_0108.JPGDCIM100MEDIADJI_0109.JPGDCIM100MEDIADJI_0110.JPGDCIM100MEDIADJI_0114.JPGDCIM100MEDIADJI_0115.JPGDCIM100MEDIADJI_0116.JPGDCIM100MEDIADJI_0118.JPGDCIM100MEDIADJI_0119.JPGDCIM100MEDIADJI_0120.JPGDCIM100MEDIADJI_0121.JPGDCIM100MEDIADJI_0123.JPGDCIM100MEDIADJI_0128.JPGDCIM100MEDIADJI_0130.JPGDCIM100MEDIADJI_0131.JPGDCIM100MEDIADJI_0132.JPGDCIM100MEDIADJI_0133.JPGDCIM100MEDIADJI_0134.JPGDCIM100MEDIADJI_0137.JPGDCIM100MEDIADJI_0139.JPGDCIM100MEDIADJI_0141.JPGDCIM100MEDIADJI_0142.JPGDCIM100MEDIADJI_0143.JPGDCIM100MEDIADJI_0145.JPGDCIM100MEDIADJI_0147.JPGDCIM100MEDIADJI_0149.JPGDCIM100MEDIADJI_0150.JPGDCIM100MEDIADJI_0151.JPGDCIM100MEDIADJI_0155.JPGDCIM100MEDIADJI_0158.JPGDCIM100MEDIADJI_0159.JPGDCIM100MEDIADJI_0160.JPGDCIM100MEDIADJI_0011.JPGDCIM100MEDIADJI_0013.JPGDCIM100MEDIADJI_0015.JPGDCIM100MEDIADJI_0017.JPGDCIM100MEDIADJI_0018.JPGDCIM100MEDIADJI_0020.JPGDCIM100MEDIADJI_0022.JPGDCIM100MEDIADJI_0027.JPGDCIM100MEDIADJI_0031.JPGDCIM100MEDIADJI_0033.JPGDCIM100MEDIADJI_0035.JPGDCIM100MEDIADJI_0036.JPGDCIM100MEDIADJI_0042.JPGDCIM100MEDIADJI_0046.JPGDCIM100MEDIADJI_0048.JPGDCIM100MEDIADJI_0054.JPGDCIM100MEDIADJI_0055.JPGDCIM100MEDIADJI_0056.JPGDCIM100MEDIADJI_0057.JPGDCIM100MEDIADJI_0163.JPGDCIM100MEDIADJI_0164.JPGDCIM100MEDIADJI_0166.JPGDCIM100MEDIADJI_0167.JPGDCIM100MEDIADJI_0168.JPGDCIM100MEDIADJI_0171.JPGDCIM100MEDIADJI_0174.JPGDCIM100MEDIADJI_0180.JPGDCIM100MEDIADJI_0181.JPGDCIM100MEDIADJI_0182.JPGDCIM100MEDIADJI_0184.JPGDCIM100MEDIADJI_0185.JPGDCIM100MEDIADJI_0187.JPGDCIM100MEDIADJI_0188.JPGDCIM100MEDIADJI_0191.JPGDCIM100MEDIADJI_0196.JPGDCIM100MEDIADJI_0197.JPGDCIM100MEDIADJI_0198.JPGDCIM100MEDIADJI_0198.JPGDCIM100MEDIADJI_0199.JPGDCIM100MEDIADJI_0200.JPGDCIM100MEDIADJI_0201.JPGDCIM100MEDIADJI_0203.JPGDCIM100MEDIADJI_0203.JPGDCIM100MEDIADJI_0204.JPGDCIM100MEDIADJI_0206.JPGDCIM100MEDIADJI_0208.JPGDCIM100MEDIADJI_0208.JPGDCIM100MEDIADJI_0208.JPGDCIM100MEDIADJI_0209.JPGDCIM100MEDIADJI_0211.JPGDCIM100MEDIADJI_0212.JPGDCIM100MEDIADJI_0220.JPGDCIM100MEDIADJI_0220.JPGDCIM100MEDIADJI_0223.JPGDCIM100MEDIADJI_0224.JPGDCIM100MEDIADJI_0224.JPGDCIM100MEDIADJI_0225.JPGDCIM100MEDIADJI_0225.JPG

© dr. Peter Lengyel

20245855_1282213651905863_674094708752733581_n

Acest articol a fost publicat în Carpatii Orientali. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

19 răspunsuri la Vulcanii noroioși – Pâclele Mici și Pâclele Mari

  1. JohnnyEm zice:

    A republicat asta pe Cronopedia.

  2. Nicky Predescu via FB zice:

    Iti dau block, report, unfollow….. ma omori cu pozele astea! 😉

  3. Vasile Vlaşin via FB zice:

    Dovada clară că există viață pe Marte, pe Lună și peste tot pe unde ajunge Peter Lengyel cu drona și cu Roverul lui…

  4. Marcela Sandu via FB zice:

    Cunosc foarte bine locul Este fără egal ceea ce am văzut in fotografii.

  5. Viorica Iancu via FB zice:

    Minunate imagini geomorfologice, structurale!

  6. Daniel Tirca zice:

    Excelente!

    CU STIMA, TIRCA DANIEL IUSTIN

  7. Besleaga Gabriel via FB zice:

    In vacante mergeam pe-aici…

  8. Virgil Dumitru via FB zice:

    Superbe !

  9. Marinescu Nicolina via FB zice:

    Superbe fotografii! Felicitări!

  10. Carmen Frincu via FB zice:

    foarte frumoase

  11. Adumitresei Elisabeta via FB zice:

    AVEM O TARA MINUNATA DAR NU STIM SA O PRETUIM, O DAM PE MANA UNOR OAMENI CE NU STIU A APRECIA FRUMUSETEA SI BOGATIA NOASRTA. CRED MAI MULT IN CELE DIN AFARA TARII !

  12. Raluca Dengel via FB zice:

    ..super imagini…vazuta de sus zona este si mai interesanta !Felicitari!

  13. Maria Gutiu via FB zice:

    Vulcanii noroioși în amurg sunt impresionanți!

  14. Paul Ciobotaru via FB zice:

    Valea Buzaului este de vis.

  15. Ina Stana Rebigan via FB zice:

    Superbe fotografii ….mirifice locuri…Avem o tara frumoasa de care trebuie sa avem grija

  16. Horatiu Ioan Apan via FB zice:

    MERITA! 🙂

  17. Andrei Daniel Mihalca via FB zice:

    Superbe imagini

  18. - a Transindex.ro portál zice:

    http://fotok.transindex.ro/?galeria=1593

    Hidegen fortyogó iszap: Románia leglátványosabb iszapvulkánjai drónfotókon. utolsó frissítés: 09:42 GMT +2, 2017. augusztus 16. A Buzău megyei iszapvulkánokhoz – mivel viszonylag nehezen megközelíthető helyen vannak – kevesen szoktak ellátogatni. Holott aki megteszi, az elé rendkívüli látvány terül. Főleg levegőből.

    Lengyel Péter biológus és fotográfus anyagai nem is olyan régen még rendszeresen megjelentek a Transindexen, hatalmas érdeklődés övezte például a Gyilkos-tóról és Békási-szorosról repülőből készített felvételeit. Most ismét az ő fotóit mutatjuk meg, ezúttal a Buzău megyei iszapvulkánokról. Az iszapvulkánok hideg vulkánok, azaz semmi közük a vulkanikus tevékenységhez, hanem a föld mélyéből feltörő, a szerves anyagok lebomlása által keletkezett gázokhoz sokkal inkább. Európában nagyon ritkán fordulnak elő, Sziciliában és Oroszországban például, ezért is különleges, hogy Romániában van több is. A legnagyobb az, amit most megmutatunk. A szubkárpátokban Scorțoasa și Berca települések között van az a harminc hektáros védett terület, ahol az iszapvulkánok vannak, négy ilyen van: a La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici és a Beciu. Amíg a szem ellát, az egyhangú környezetből néhány méteres sárkúpok emelkednek ki. Központi csúcsuk kis méretű kráter, amelyben homokkal, agyaggal kevert víz, sár és iszap fortyog, egyes helyeken folyamatosan, máshol szabályos vagy bizonytalan időközönként. Lengyel Péter a fotókat drónnal készítette. Egy napot töltött a területen, így naplementekor is megcsodálhatjuk a holdbéli tájat.

    http://fotok.transindex.ro/?galeria=1593

  19. Manci Benkéné via FB zice:

    Olyan mintha nem is a Földön sétálnának. Fantasztikus !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s