Pattern-uri de filmare

Acest text dorește să se focalizeze pe filmări eco-ONG, referirile la fotografiere fiind necesare pentru a face mai ușor de înțeles ideile… și eventual de a facilita trecerea-extinderea de la foto la film.

 

Este destul de evident că deși există o mega-diversitate de fotografii, ele pot să fie cumva grupate în categorii. Spre exemplu, în domeniul fotografierii naturalistice avem: 1. peisaje, 2. fotografiere aeriană, 3. macro-uri de plante, 4. macro-uri de insecte/ nevertebrate, 5. ultra-macro prin microscopie binoculară cu detalii ale insectelor, semințelor, frunzelor șamd, 6. păsări în zbor, 7. păsări pe substrat/ sol/ nisip/ crengi, 8. portrete umane, 9. mamifere mari în sălbăticie, 10. micro-mamifere, 11. fotografiere subacvatică, 12. reptile și amfibii, 13. oameni în peisaje/ aventură/ ecoturism, 14. Fotografiere în zona microscopiei (incluzând aici și cele cu microscopie electronică)… și lista poate să fie mai lungă, dacă ai chef de detaliere. Probabil că pare destul de clar că nu ai șanse să ajungi performant în toate acestea; și poate în niciuna dintre ele. Dacă vezi cam la ce nivel de performanțe au ajuns toate aceste subdomenii ale fotografierii naturalistice la nivel planetar, îți dai seama că pentru a face ceva care măcar pe moment să atragă un pic atenția, este nevoie de o dedicare cvasi-patologică și implicare pe viață.

 

În domeniul filmării, situația se complică și mai mult (dacă vrei să faci ceva la nivel mai sofisticat). Poate începi cu un interviu. Sau cu ceva time-lapse-uri, în zone care să se preteze la asta. Sau ceva filmare prin teleobiectiv sau prin obiectiv macro, care seamănă cu fotografierea. Iar mai apoi, mișcarea camerei; fie că e pusă pe un vehicul care se deplasează la nivelul solului, pe apă sau în aer, fie că se află în mâna omului, sau la camere mici montat pe cască, scufundat în apă, montat pe animale șamd… Materialul filmat are spre exemplu 30 de imagini statice/ secundă… ca o serie de fotografii, plus o bandă de sunet. Dacă faci un calcul simplu, asta înseamnă 1.800 de fotografii pe minut, sau 108.000 de fotografii pe oră de material filmat. Hai să zicem că ești familiarizat cu fotografii de rezoluție mare (și cu dimensiunea fișierelor)… și faci multiplicarea… cam ce ar reprezenta să fie filmat la același nivel; cam ce rată de transfer ar fi necesară, cam ce spații de stocare și cam ce echipamente/ softuri de procesare? Pe lângă procesarea imaginilor ca la fotografiere (contrast, culori etc), aici se mai adaugă și creșterea sau reducerea vitezei de redare, tăierile la montaj care să dea un ritm mai agil sau mai calm, efectele muzicale, verbale, care se combină cu imaginea… așa că ești pe un tărâm radical diferit de cel al fotografierii.

 

În privința pattern-urilor de filmare, este destul de vizibil un stil de film de tip National Geographic, sau gen Tarkovski… exact așa cum la fotografii este perceptibil că a fost făcut spre exemplu de Ansel Adams. Pe lângă diversitatea și unicitatea fiecărui film, a fiecărei fotografii în parte… totuși se percepe un anumit stil, un pattern care definește creațiile unui om sau a unor echipe, ceva care nu este exclus să fie mai mult sau mai puțin replicabil. Se percepe un anume tip de cromatică, anumite lungimi ale cadrelor, dinamism versus static, abordarea subiectelor mai dure sau a celor mai soft, prezentarea aspectelor eco-naturale și fericite versus prezentarea unor bombe-ecologice.

 

A crea un concept-de-filme, un stil, un pattern… este partea dură în domeniul filmului eco-ONG: dacă ai dori să faci o schemă de funcționalitate pentru filmare în cadrul mișcării ecologiste, ai de integrat câteva aspecte esențiale – să iei în calcul atât realitățile bugetare, cât capacitățile echipamentelor accesibile în momentul respectiv, cunoștințele și capabilitățile celor care ar urma să facă filmele. Dacă lipsește un singur element, sau e mai șubred, tot procesul poate să fie compromis. Adică, este de evaluat de la motivația pentru a crea filme, la accesul la echipamente, accesul la cunoaștere în domeniu, dezvoltarea capacității de a promova filmele pe net/ la festivaluri de filme/ sau pe canale media. Probabil că un prim element este conștientizarea procesului de creație, pe fiecare pas în parte, de la 1. concept la 2. filmare, 3. montaj/ postprocesare, până la 4. promovare. Pentru a ajunge de succes în sfera ONG-urilor de mediu, stilul trebuie să fie simplificat, fără prea mari ifose și fără prea multe sofisticăreli, realizabil la un buget extrem de redus. Trebuie să se rezume la ceva realizabil chiar și de un singur om, sau de mici grupuri de 2-3-4 persoane, în care cineva se ocupă de filmare, altul de montaj, cineva de promovare șamd. Trebuie să existe o minimă înțelegere a funcționării aparaturii de filmare (chiar dacă și cu telefonul se pot face deja niște filmări oarecum acceptabile); e nevoie de o percepție asupra importanței cadrelor clare, fără elemente deranjante, stabile (fără trepidații și alte mișcări parazitare), destul de lungi încât să fie utile la montaj, redundante la un mod realist pentru a avea din ce alege – fără a avea prea mari cantități de material filmat care niciodată nu o să fie utilizate șamd. Alegerea unor softuri user-friendly, fără niște hiper-complicații pentru care niciodată nu vei avea timp și energie… este din nou parte a unui pattern de succes. Din câte se poate constata, până acum în țara asta nu a fost dezvoltat un astfel de pattern.

 

  1. Varianta cea mai soft. Un pattern de succes ar presupune că pentru un film de 1-2 minute, de la concept, apoi filmare, montaj, postare pe net… să nu fie nevoie de mai mult de 3-4 ore de muncă-efectivă (atunci când omul are deja experiență cu echipamentele, softurile, și fără a include timpul de deplasare în teren șamd). Definirea subiectului… e nevoie de ceva timp de gândire, dar dacă ești deștept și experimentat în domeniul eco… nu ia mult. Pentru un film de 1-2 minute, dacă ai material brut bine filmat de 20-35 de minute, e destul de OK. Ceva interviu care contează, niște cadre care să ajute înțelegerea subiectului? Dacă ajungi să cunoști destul de bine un soft de editare user-friendly, probabil că în câteva ore poți selecta materialul brut, poți extrage esența, poți să montezi cadrele, să adaugi un generic pre-setat creat anterior de tine (sau pentru tine)… în care modifici doar titlul… schimbi eventual date la final de film și exporți materialul final. Upload pe net.

 

Timp de realizare realist: 1-3 zile. Acest tip de abordare se pretează pentru prezentarea video a unui eveniment gen ieșire pe lac cu bărcile și tinerii, sau cursă down-hill eco, a unei expoziții de fotografie șamd.

 

  1. Varianta intermediară. Crearea unui film de 10-12 minute despre un subiect de complexitate medie; pot să apară mai multe interviuri, filmări mai diverse obținute în locația respectivă. Ai nevoie de 100-200 (300?) de minute de material brut, incluzând aici și interviuri și cadre necesare pentru a ilustra ideea. Selectarea materialului și montajul devin mult mai complexe decât la varianta anterioară. Presupune cam 30-40 de ore de muncă-efectivă. E nevoie de un concept mai elaborat, de o capacitate de sinteză mult mai performantă… dacă nu dorești să rezulte un amalgam lipsit de coerență.

 

Timp de realizare la modul realist: 2-5 săptămâni. Acest tip de abordare se pretează pentru prezentarea unei tabere eco de o săptămână, sau a unui proiect de genul coast-watch cu evenimente sporadice derulate de-a lungul unei veri șamd.

 

  1. Varianta hard. Un film de 52 de minute pe un subiect complex. Spre exemplu, biodiversitatea din Dobrogea, viața rurală în Maramureș, peșteri din Munții Apuseni… șamd. Crearea materialului filmat presupune eforturi mari: ai nevoie de circa 500-1.000 de minute de material brut, din care să selectezi cele 52 de minute. Presupune poate 500-800 de ore de muncă efectivă cu filmarea/ montajul… la care se mai adaugă timpul de deplasare, aranjamente logistice, timpi-morți din diferite cauze (condiții meteo neadecvate spre exemplu). O astfel de abordare necesită resurse serioase de timp, energie, logistică… finanțare adecvată. Costurile de producție ale unui asemenea film pot să fie de ordinul 100.000 euro… până dincolo de 1 milion de euro… depinzând de nivelul la care dorești să fie calibrată imaginea: dacă e vorba de specii rare care trebuie filmate de aproape, specii endemice și relictare care au o scurtă perioadă de înflorire, dacă e să ai cadre cu animale sălbatice filmate în teren… sau tot felul de cavernamente/ galerii/ săli de peșteri șamd filmate spectaculos… de fapt se poate urca la mai multe milioane de euro… se poate depăși 10 milioane… pentru a avea ceva tare de tot. Timp de realizare calculat la modul realist: 1-3 ani.

 

Desigur, pot exista și filme eco de 52 de minute care să se bazeze pe un interviu sau câteva interviuri (cu persoane adecvate!), ilustrate cu ceva imagini din teren sau din arhive personale; pentru o astfel de abordare ai nevoie de circa 100-150 de minute de filmare de interviuri, iar timpul de muncă-efectivă ajunge pe la 40-50 de ore.

 

Acest tip de linii generale/ pattern-uri, pot să fie de ajutor atunci când îți pui problema cam ce se poate face cu resursele de timp/ energie/ echipamente/ cunoaștere… pe care le ai la dispoziție la modul real. E bine să visezi la mari realizări, dar la fel de important este să păstrezi contactul cu realitatea – adică să incluzi în calcule toate acele aspecte care pot să propulseze sau să blocheze munca de realizare a unui film, să întârzie sau să ajute, să zădărnicească în fel și chip activitatea – sau să o susțină prin suport nesperat. Și în toată această schemă plină de echipamente și softuri, cred că este evident… omul este cel care face diferența.

 

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Filmare. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Pattern-uri de filmare

  1. Peter Lengyel zice:

    un exemplu de film scurt care e facut bine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s