Zboruri de primăvară la Bârsana

Dacă privești de sus peisajul de la Bârsana, vezi că există două mari tipuri de peisaj: 1. câmpul/ lunca râului și 2. peisajul dealurilor. Lunca este puternic antropizată, defrișată, desecată, transformată în terenuri arabile sau ocupată de gospodării rurale; în afară de aspectele de geomorfologie și de cursul apei constrânse între diguri… naturalețea luncii este redusă la modul dramatic. Peisajul dealurilor, cu pădurile persistente mai ales pe zonele mai abrupte, cu pășuni, livezi, gospodării răzlețe, are o stare mai apropiată de cea naturală. Totuși, văzând aceste imagini ale zonei, îți poți imagina că există încă biodiversitate, multe sute de specii de plante, multe mii de specii de insecte, sălbăticiuni pe dealuri.

DCIM100MEDIADJI_0080.JPGDCIM100MEDIADJI_0091.JPGDCIM100MEDIADJI_0112.JPGDCIM100MEDIADJI_0113.JPGDCIM100MEDIADJI_0114.JPGDCIM100MEDIADJI_0116.JPGDCIM100MEDIADJI_0118.JPGDCIM100MEDIADJI_0119.JPGDCIM100MEDIADJI_0120.JPGDCIM100MEDIADJI_0123.JPGDCIM100MEDIADJI_0129.JPGDCIM100MEDIADJI_0132.JPGDCIM100MEDIADJI_0136.JPGDCIM100MEDIADJI_0137.JPG

În privința terasei și a luncii actuale, două câmpuri aluvionare plate evident rezultate din sedimentele aduse și depuse de râu… îți poți imagina 1. etapa care a dus la formarea acelui nivel care acum este terasa suspendată, vremea pe când apele curgeau mai sus și tot acel câmp aluvionar era unitar și regulat inundat de apele de viitură, iar apoi 2. o etapă cu condiții climatice/ erozionale schimbate, când acelasi râu a săpat mai adânc pe o parte a fostei lunci, a coborât nivelul apelor până a ajuns la un echilibru, unde depunea și nivela aluviunile care au format lunca inundabilă recentă. Interesante schimbări geomorfologice. Și mai interesant este să vezi că există loc unde cele două câmpuri aluvionare, 1. nivelul luncii actuale și 2. nivelul terasei suspendate ajung în contact, adică nu se mai vede nici un fel de denivelare între ele, arătând starea în care ele au avut continuitate cândva în trecutul geologic relativ recent. Îți dai seama ce splendori de fenomene naturale, râul sălbatic ce a erodat propria lui câmpie aluvionară în anumite sectoare ale cursului, a cărat de aici milioane de tone de sedimente depuse chiar de el în timpuri mai vechi… Îmi place.

DCIM100MEDIADJI_0082.JPGDCIM100MEDIADJI_0084.JPGDCIM100MEDIADJI_0086.JPGDCIM100MEDIADJI_0093.JPGDCIM100MEDIADJI_0095.JPGDCIM100MEDIADJI_0096.JPG

La procesele și fenomenele astea naturale… se adaugă agresiunea umană violentă, când râul sălbatic, liber și natural este îndiguit, malurile consolidate, brațele deconectate, pădurile de luncă defrișate, mlaștinile desecate… ucis tot ce mișcă… iar cursul de apă transformat în ceva canal jalnic… ce nu mai seamănă deloc cu ceea ce era când Iza curgea liber.

 

DCIM100MEDIADJI_0099.JPGDCIM100MEDIADJI_0100.JPGDCIM100MEDIADJI_0103.JPG

Dacă te uiți de sus la lunca Izei, acolo unde vezi pe câmp niște tufe dispuse structurat, poți să îți dai seama că a existat cândva un braț al râului… înainte ca el să fie încorsetat de diguri, consolidări de maluri și alte violuri asupra naturalului. O amintire a vieții sălbatice. Plus că se vede excelent delimitarea abruptă între lunca inferioară și terasa aflată la o altitudine cu ceva mai mare… aproape că ai zice că este un curs de geomorfologie, live. Pe lângă partea estetică, e bine să înțelegi ceea ce vezi, nu doar să privești; sau să încerci măcar.

DCIM100MEDIADJI_0107.JPGDCIM100MEDIADJI_0108.JPGDCIM100MEDIADJI_0111.JPG

Un cal, un țăran, o căruță plină cu îngrășăminte naturale… ieșind sâmbătă după-masa pe câmpul care are nevoie de nutrienți. Trece peste tarlale, printre smârcuri, pe drumuri neștiute printre tufe și buruienișuri. Dacă te uiți de sus, întreaga entitate pare o mică gâză care se plimbă printre ierburi și pietricele. Aproape că îți aduce aminte de gândacul de bălegar/ scarabeu, care poate să fie privit ca o mizerie… sau ca un zeu așa cum îl vedeau egiptenii antici. Îți aduci aminte: frumusețea este în ochii privitorului.

 

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Zboruri de primăvară la Bârsana

  1. Laura Turdean via FB zice:

    Peter, ne dai ochelari geo-bio temporali si asta-i ceva extraodinar!

  2. Grigore Dan via FB zice:

    in principiu, terasele, cu aluviunile cele mai fine apartin epocilor de glaciar, atunci cand forta si tumultul apelor erau scazute mult – sincron~ morenelor glaciare, la debuseul vailor :).. perioadele cu ape tumultoase si viituri corespunde adancirii unor noi albii – acest fenomen se observa f bine la noi si pe vaile din munti unde sunt masive calcaroase si exista mai multe niveluri de chei, la baza carora se gasesc golurile subterane.. nivele de pesteri (ex: Polovragi..)

  3. Ioan St Petrovai via FB zice:

    SUPERBE FOTOGRAFII!AM COPILARIT IN ZONA DAR SINT TOTUSI CITEVA PE CARE NU LE RECUNOSC;E NORNAL PT CA AU APARUT DRUMURI ASFALTATE SI ALTE MODIFICARI!CER SCUZE DACA DERANJEZ:DE UNDE SE TERMINA ASFALTUL PE DRUMUL DE LA BRADOVA,APROX UN KM SPRE NORD PE HOTARUL DINTRE BARSANA SI COSTIUI PE DIRECTIA EST VEST SINT NISTE PEISAJE UNICE,POATE LE FOTOGRAFIATI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s