Castelul Teleki din Gernyeszeg – Gorneşti

12 ianuarie 2011. Am oprit să fotografiez ce a rămas din cel mai frumos castel din Transilvania. Nu are sens să faci imagini color, nuanțele și finețea au dispărut; rămâne doar o amintire stranie a splendorii care exista altădată. Acum, după dezastrul național-comunist, după mizeria capitalisto-mafiotă, ce te puteai aștepta să mai persiste? Cetatea inițială ridicată înainte de 1477 de sombereki Erdélyi István, în 1686 a fost transformată în castel-palat de către Teleki Mihály. Secole la rând familia Teleki a dezvoltat și perfecționat edificiul, a creat artă și finețe și cultură… încât aici a ajuns să existe o bijuterie arhitecturală și culturală demnă de Europa. Doar că…

222228

Ce timp avem noi să înțelegem măcar câteva aspecte ale trecutului? Să dai o căutare, să vezi câteva fraze, câteva idei, unele redundante, altele contradictorii, altele detalii care pentru noi nu au semnificație. Cu toate acestea, măcar ne putem forma o idee.

 

Localitatea este atestată documentar din anul 1319, sub denumirea Knezeg; ulterior apare sub denumirile Gernyezeg (1395), Gerneseg (1398), Gernezeeg (1477). În 1319 este donat lui Széchenyi Tamás – voievodului Transilvaniei, de către Carol Robert de Anjou – regele Ungariei. În 1323 era proprietatea lui Szécsényi Tamás, apoi în 1395 familia Szécsényi a schimbat proprietatea de aici cu câteva proprietăți din Doboka, aparținând Regelui Zsigmond al Ungariei. În 1405 Regele Zsigmond donează domeniul… acesta ajungând proprietatea familiei Erdélyi de Somkerék; între 1462-1465, Erdélyi István construiește un castel medieval cu cinci turnuri; acesta era înconjurat de un șanț de apărare, alimentat cu apă din râul Mureș, care curge în imediata vecinătate; șanțul avea formă și adâncime neregulată; accesul în fortificație se făcea pe un pod zidit care avea și un segment mobil. Ulterior, castelul ajunge proprietatea lui Monoszlói Miklós, Voievod al Trasilvaniei. Un document emis de cancelaria lui Matei Corvin în anul 1477 menționează castelul sub numele de Castrum Nostrum (regis) Gernyezegh.

 

În 1685, domeniul și cetatea de la Gernyeszeg intră în proprietatea familiei Teleki; Teleki Mihály de Szék – cancelar al Transilvaniei, primește castelul de la principele Apafi Mihály. În anul 1685 Teleki Mihály este ridicat la rangul de conte (gróf) de către împăratul Leopold I, ca efect al susținerii pe care cancelarul în acorda habsburgilor. Contele Teleki Mihály, în 1686-1687, reușește ridicarea unei noi aripi a castelului, înălțarea și decorarea turnurilor de piatră în stil renascentist transilvan. Edificiul este moștenit de contele Teleki Sándor, apoi de contele Teleki László care realizează transformarea castelului medieval în palat baroc, o reședință nobiliară elegantă. Este contractat arhitectul Andreas Mayerhoffer (care a făcut planurile pentru palatele Grassalovich din Gödöllő și Bratislava și pentru palatul Rudnyánszky din Nagytétény); acesta realizează planurile între 1769-1772. Palatul are formă de U, aripile castelului se deschid spre grădină sub formă de cour d’honneur, în stilul castelelor Grassalkovich; zona centrală are un acoperiș sub formă de cupolă; castelul are 52 de săli și 365 de ferestre. Salonul mare de la etaj are o sobă rococo din porțelan alb, salonul mic are șemineu de marmură; există decorații reprezentate de capiteluri ionice, ferestre în arc, ornamente rococo șamd. Lucrările sunt continuate de contele Teleki József, care în 1789-1792 amenajează și o grădină franceză, cu motive etnografice maghiare; existau și lacuri cu pești, iar în 1790 se începe construirea unei sere mari pentru flori; contele Teleki József avea o educație de rang european, primită prin centre universitare ale vestului, având contacte directe și dezbateri cu personalitățile de vârf ale Iluminismului (Voltaire, Bernoulli, Rousseau) sau personalități politice precum împărăteasa Maria Tereza; avea biblioteci impresionante la Budapesta, Târgu Mureș, și la castelul Szirak.

 

Contele Teleki József al II-lea călătorește prin Europa și ajunge prin Anglia unde este impresionat de parcurile engleze; pe la începutul anilor 1800 el transformă grădina franceză într-un parc englez, cu alei și arbori exotici din specii rare, plantând inclusiv Ginkgo biloba. Domeniul este moștenit de contele Teleki Domokos; în 1849 castelul este devastat de trupele rusești/ cazace care au venit în ajutorul habsburgilor pentru a înăbuși revoluția maghiară din 1848. Contele Teleki Domokos al II-lea a fost un pasionat colecționar de obiecte de artă; avea multe covoare orientale și occidentale, pe care le păstra în palatul Gernyeszeg (dintre care unele au ajuns apoi la muzee din Budapesta); el a adus în parcul castelului 11 statui dintre care 7 reprezentau zeități antice (statuile există în parte, dar au fost decapitate în cultura național-comunistă multilaterală).

 

De-a lungul secolelor, aici s-au născut personalități preocupate de  științe, exploratori, politicieni șamd. În 1739 în castelul Teleki de la Gernyeszeg se naște contele Teleki Sámuel, fondatorul Bibliotecii Teleki din  Tîrgu Mureș… prima bibliotecă publică din zona noastră… o colecție de 200.000 de volume de valoare inestimabilă (care, în pofida tuturor dezastrelor istorice, există și azi). În 1874 în castelul Teleki de la Gernyeszeg se naște contele (gróf) Bethlen István, primul ministru al Ungariei între 1921 și 1931.

 

Contele Teleki Sámuel, a fost un mare explorator, în acest castel fiind prezentate cândva rezultatele expedițiilor africane; la început de secol 20 în castel exista și biblioteca de peste 6.000 de volume a exploratorului. Existau și colecții numismatice, diferite opere de artă șamd. În 1945 armata germană aflată în retragere a prădat castelul, apoi puhoiul rusesc a adus caii în castel, distrugând biblioteca, volume de neprețuit fiind aruncate sub cai. Unele cărți au fost salvate, ajungând la Biblioteca Teleki din Tîrgu Mureș. În castel există încă o parte a elementelor de interior, candelabre, sobe șamd. În perioada dezastrului național-comunist, clădirea a fost naționalizată în 1949, apoi în castel au fost adunați oameni cu TBC. În 2006 domeniu și palatul au fost retrocedate urmașilor familiei, punerea în posesie fiind realizată în 2011. Contele Kálmán Teleki, actual proprietar, trăiește în Belgia, unde este specialist în imobiliare și inginer chimist; se încearcă restaurarea castelului și introducerea lui în circuit turistic. În ultima vreme se organizează evenimente, baluri și alte asemenea manifestări demne de o astfel de clădire. Te poți întreba, ce șanse sunt ca edificiul să ajungă cândva și cumva la splendoarea pe care o avea în zilele de glorie ale Transilvaniei. Zile care au apus demult.

 

 

183186193210177189

© dr. Peter Lengyel

 

PS. Călătorul englez Charles Boner scrie cu admirație despre herghelia contelui Teleki și despre administrarea domeniului… dar scrie și despre dezastrul provocat de rușii cazaci; în cartea sa (Transylvania: Its Product and Its People, London: Longmans, Green, Reader, and Dyer, 1865) arăta: „Locul a avut teribil de suferit în timpul revoluției: tablourile au fost distruse, podelele rupte, mobila cu mătase furată, legăturile de piele ale valoroaselor cărți din bibliotecă rupte și folosite la peticirea curelelor sau șeilor. Nici o fereastră nu a mai rămas, pe scurt, nu a mai rămas nimic de distrus. A fost restaurat cu simplitate iar acum ordinea și confortul domnesc aici, încât pare aproape incredibil ca locul să fi trecut, cu atât de puțin timp în urmă, prin acea devastare nemiloasă.” Un alt englez care a fost la acest castel în a doua jumătate a secolului 19 este E. C. Johnson; în cartea sa (On the Track of the Crescent – Eratic notes from Piraeus to Pest, London, Hurst and Blackett, 1885), el descrie clădirea și interiorul, tavanul salonului unde era o frescă impresionantă, mobilierul de lux incluzând piese în stil Ludovic al XIV-lea șamd. Ideile despre castelul de la Gernyeszeg au ajuns la Bram Stocker care pentru Dracula se inspira despre castele și cetăți din Transilvania, descrise în cărți tipărite în engleză… inclusiv scrierile lui Johnson.

 

Mai multe date de detaliu se pot afla în: Fekete Albert, Az erdélyi kertművészet – Maros menti kastélykertek, Kolozsvár, 2007; Biró József, Erdélyi kastélyok, Új Idők Irodalmi Intézete, Singer és Wolfner kiadása, Budapest, 1943;  Keresztes Gyula, Maros megyei kastélyok és udvarházak, Impress kiadó, Marosvásárhely, 1995.

Acest articol a fost publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Castelul Teleki din Gernyeszeg – Gorneşti

  1. Toncean Florin zice:

    Am locuit in Gornesti pana in 1993, vreo 20 de ani. Castelul avea un parc dendrologic din care s-au taiat multi copaci si multe statuiete alegorice prin parc. Il vizitez de cate ori trec pe acolo.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s