Minziref Münzdorf Harina Herina

Era 28 iunie 2013, seara la 10… din câte văd pe datele automat-înregistrate pe fișierele imaginilor. Au trecut trei ani și jumătate, să am ceva timp (și dispoziție…) pentru a mă uita la cele câteva imagini din folderul cu Herina; acum e mult mai ușor să tragi cadrele în serie decât să ai timp să te uiți la ele, să le postezi măcar pe blog. Din câte îmi amintesc, veneam dinspre Dobrogea spre Maramureș… mai concret eram pe drumul dinspre Reghin spre Bistrița. Oricum, încă era un fel de lumină, dar palid de tot când am urcat pe dealul pe care se vedea o bisericuță albă, iluminată de reflectoare. Am mai trecut înainte de asta de zeci de ori pe lângă ea, dar ori nu aveam chef de fotografiere, ori ploua, ori era soare puternic, ori… un milion de motive pentru a nu face măcar o poză. Dacă mă uit la cadrele trase așa, la plezneală, cu Nikon D3 la ISO 6400, din mână – fără trepied, îți dai seama că nu astea sunt fotografiile adevărate. Mai mult au menirea să îți aducă aminte că odată și odată… ar merita să faci imagini, pe bune.

dsc_9013dsc_9020dsc_9030dsc_9040

Atestată documentar din anul 1246: Herina (1246), Herena (1282), Harena (1341), Harynna (1503), Müntzdorf (1806), localitatea în dialect săsesc este numită Minziref/ Minzdref, în germană Mönchsdorf/ Münzdorf, în maghiară Harina, în română Herina/ Hirina. Denumirea germanică/ săsească provine de la Mönch… călugăr… ca amintire a unei abații din urmă cu multe secole. Azi este o localitate rurală aparent banală – plină de țărani, dar are o biserică mai specială; este o construcție în stil romanic, aparținând inițial romano-catolicilor, mai concret unei mănăstiri benedictene (azi este biserică evanghelică). Este probabil ca biserica/ mănăstirea/ abația de la Herina să fie o ctitorie a banului Simon… construită cândva la începutul secolului 13 (anii 1200), care apoi a ajuns proprietatea episcopului Transilvaniei între 1228 și 1246. Proprietățile de la Herina erau deținute când de episcopul Transilvaniei, când de regele Ungariei, când de variate familii nobiliare maghiare ale zonei. Biserica a fost sfințită în onoarea lui Szent Péter (Sfântul Petru). În 1395 era proprietate a regelui Zsigmond, primită de la episcop prin schimb cu cetatea Kecskés. În 1402 regele donează proprietățile de la Herina către Somkereki Antal și János, apoi în 1411 către Farkas Tamás, familia Farkas rămânând moșierul zonei pentru câteva secole.

 

Cele două turnuri de pe fațada dinspre vest nu sunt identice, și dau un aspect interesant, special; este construită din cărămidă, iar turnurile avea acoperișul din piatră sculptată. Parcă ai ajunge rapid în urmă cu 8 secole. Exista aici un bazinaș pentru botez, cu basorelief prezentând un cal și împodobit cu motive vegetale de plante cățărătoare – artefact care a ajuns la Muzeul Bruckenthal. Lângă biserică exista cândva construcția abației; în al 2-lea Război Mondial se vedeau încă părți din pivniță (beci) și portalul gotic al acesteia. Pe baza unor fotografii aeriene recent a fost găsit locul clădirii respective, la nord de biserică.

 

Stilul arhitectural al bisericii romanice de la Herina este izbitor de asemănător cu cel al unor edificii din vestul Ungariei (cunoscutul Pannonhalma, ca și Esztergom și mai puțin cunoscutele Ják, Lébény etc); interesant este că aceste construcții similare se află destul de departe, dincolo de Dunăre. O construcție asemănătoare este și biserica reformată din Ákos, județul Satu Mare.

 

Îmi pot închipui ca odată când am chef de fotografiere și există și condiții de lumină adecvate – adică aproape perfecte… să fac o serie de imagini cu această construcție specială… care să o prezinte la adevărata ei valoare. Cu trepied, ISO 100, 36 megapixeli, calm, fericit, fără grabă.

 

© dr. Peter Lengyel

PS. Mai multe date se pot găsi în publicații precum: Entz Géza – Erdély építészete a 11-13 században, Erdélyi Múzeum-Egyesület 1994; F. Romhányi Beatrix – Kolostorok és társaskáptalanok a középkori Magyarországon, Budapest 2000; Léstyán Ferenc – Megszentelt kövek, A középkori erdélyi püspökség templomai, Gyulafehérvár 2000; Dr. Mátyás Zsigmond – Utazások Erdélyben, Panoráma 1977; Miski György – Erdély – demográfiai és statisztikai adattár, Erdélyi és Erdélyen kívüli települések ismertetése, Arcanum CD 2001. Și așa mai departe.

15826390_1317165645006748_1983368935641383917_n

Acest articol a fost publicat în Splendori in Iubita Noastra Transilvania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Minziref Münzdorf Harina Herina

  1. Kuti Márta via FB zice:

    E o bijuterie.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s