Film: Omul și oile

De aici, de sus, se văd bine oile. Cu bune și cu rele. Mă uit la ele cum coboară pe versant, aparent idilic. Zeci și zeci de turme, cu sute și sute de oi fiecare. Berbeci puțini, oi foarte multe, au ajuns niște animale domesticite, păstorite de oameni în tot felul de locuri. Sigur, impactul oieritului asupra vegetației a fost unul semnificativ, și nu doar în cazul supra-pășunatului distructiv. Jnepenișurile subalpine au fost defrișate, tăiate, incendiate pe mari suprafețe pentru a face loc mai mult pășunilor… unde vara să fie aduse turmele. În golul de munte plin de turme… și de câini ciobănești, caprele negre autohtone mai greu își găsesc liniștea. Iar carnivorele mari, mai ales lupii, dar și urșii – sunt priviți dușmănos de păstorii sărmani care își apără oile. Oi care urmează să fie mâncate de oameni, nu de urși și lupi.

 

În general, avem o impresie destul de bună și romantică despre preocupările tradiționale, incluzând aici și păstoritul. Întrebarea este… unde se poate trasa un fel de echilibru între interesele noastre umane și exploatarea naturii… distrugerea ei. De departe, oierul pare un om apropiat naturii, care a avut timp toată vara să se plimbe cu turma prin căldările glaciare. Probabil că știe fiecare bolovan, fiecare tufă de jneapăn, știe unde au obiceiul să stea caprele negre care mai există, câteva. A văzut multe vipere care stăteau la soare, și în primitivitatea lui ancestrală le-a omorât pe toate, dacă a avut ocazia.

 

Prezența stânelor în golul alpin, a oilor, a câinilor și a păstorilor care ajung în cele mai ascunse locuri, creează o presiune antropică acolo unde nu te aștepți ca ea să existe. Opt câini la o turmă reprezintă un pericol pentru orice pui de capră neagră, sau juvenil de căprioară sau cerb. Teoretic, legal, câinii ciobănești ar trebui să poarte jujeu, un băț legat la gât care să îi împiedice să fugă repede și să vâneze animale sălbatice; dar, realitatea carpatină nu are prea mult contact cu legile scrise pe hârtie. Politicieni deștepți fac legi, dar cine să le aplice aici printre stânci? – [suprapus peste imaginea cu măgarii?].

 

Efectul câinilor ciobănești asupra turismului, a drumețiilor și a mountain biking-ului… este și el un subiect destul de dur și de controversat. Cei care au fost atacați măcar odată de o haită de câini ciobănești, sigur nu își mai doresc să îi vadă de aproape, niciodată.

 

Pe lângă oile care se revarsă ca un puhoi, vezi pe marginea turmelor, mai ales la altitudine mai joasă, și multe capre; au tendința să urce pe tufe, să roadă frunzele arbuștilor.

 

Din punctul de vedere al biologului, ecologului, ecologistului, se poate percepe cum bunăstarea noastră din orașe, brânza și carnea pe care o mâncăm, are influențe în privința restrângerii habitatelor naturale din munți îndepărtați, împingând populații de animale sălbatice la marginea extincției. Sau puțin mai încolo. Poate să existe un fel de echilibru între păstorit și natura sălbatică, dar acest echilibru este departe de cel al naturaleții jnepenișurilor neumblate, al florei carpatine nedistruse de zecile de mii de oi; e departe de liniștea ciopoarelor de capre negre și de sălbăticia locurilor umblate de urși și lupi. Cu finanțarea de la UE, oile sunt multe, brânza e bună, iar natura sălbatică dispare pe zi ce trece.

 

Ce frumos ar putea să fie să regăsim înțelepciunea de a păstra și a crea echilibru. A face echilibristică între nevoile noastre de a avea un trai bun și dorința de a lăsa spațiu altor vietăți, celor care trăiau în munte înainte ca noi să venim aici.

 

© dr. Peter Lengyel

 

PS. Acesta este un draft de text pentru un film despre acest subiect.

 

 

Acest articol a fost publicat în Biodiversitate in Romania. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s