Gutâiul – la suprafață și în subteran

Era noapte și ningea intens pe Gutin. Veneam de la Baia Mare la Sighet, pe serpentinele de pe DN18, în ceață cu ninsoare viscolită, încât de-abia se vedea traseul de urmat. Doar arborii de pe margine erau repere mai serioase, că lumina farurilor se pierdea difuz în ceața aceea neverosimilă și ninsoarea care cădea ca la o rupere de nori. Nu vedeai deloc ce este pe jos… gropi, asfalt sau poate o vietate, iar când te deplasai mai repede și milioanele de fulgi veneau spre tine, era o senzație ciudată, aproape un fel de zbor… așa cum sunt reprezentate călătoriile interstelare prin filme SF. Nu trecea nimeni în sus sau în jos, că oamenii preferă să stea în siguranță în astfel de vremuri. Zăpada era din ce în ce mai groasă iar drumarii nu se străduiau să curețe carosabilul, deloc. Din când în când se simte cum derapezi prin curbe, deși 4×4, dar știu că mare problemă aici nu are cum să fie. E chiar o plăcere să simți totala lipsă de efort a motorului chiar dacă ieși puțin prin zăpezile din afara drumului. Simți că tehnologiile noastre au ceva eficiență… când te gândești că poți trece noaptea prin viscol peste muntele pe unde în urmă cu câteva secole nu era nici măcar o cărare. Suntem destul de șmecheri, din câte pare. Nu doar că putem trece peste munte, dar avem câteva impresii și despre interiorul vulcanului. Muzeul de Mineralogie și extrapolarea lui.

 

Am vizitat din nou Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. Erau impresionați și prietenii cu care am fost, mai ales că au aflat cât de special este acest muzeu. E plin de cristale, minerale… care mai de care mai incredibile, scoase din adâncimea muntelui. Activitatea minieră din preajma Băii Mari a avut ca efect secundar o uriașă cantitate și diversitate de formațiuni/ probe extrase din masive roci vulcanice sau din geode ale acestora… cristalizări și depuneri de o splendoare vizibilă sau infinitezimali compuși chimici nemaiîntâlniți altundeva. Dacă vizitezi Muzeul, îți dai seama despre ce vorbesc… este poate cel mai tare din domeniu în toată Europa. Și, totuși, cât de puțin poate să prezinte din realitatea subterană? Are o mică parte a comorilor estetice și științifice… de care minerii au dat din hazard, în activitatea lor de sfredelitori agresivi dar minusculi ai muntelui. În activitatea de rutină de extragere de minereuri în cantitate industrială… probabil că și minerii aveau fața spartă când dădeau de o geodă imensă plină de cristale uriașe. Când au văzut ce este acolo… Până și o mică frântură din peretele câte unei geode, acum un exponat ajuns la Muzeul din Baia Mare… îți dă o frântură de impresie despre realitățile din interiorul Gutâiului. Măcar avem o vagă impresie despre ce poate să fie în interiorul acestui uriaș bolovan.

 

De mai multe decenii se tot vorbește de tunelul care ar putea să lege Baia Mare de Sighet, săpat prin mijlocul Gutinului. Dacă un astfel de tunel ar deveni realitate, ca efect colateral ar putea produce o nouă cantitate incredibilă de date despre interiorul vulcanului. Ar putea să fie de facto cea mai tare explorare geologică din câte au fost făcute prin țara asta; desigur, mai ales dacă ar exista o oarecare finețe, nu o procedură agresivă care sparge totul în cadrul procesului. Bănuiesc că știința actuală poate să facă doar niște vagi presupuneri… despre ce anume poate să fie în interiorul Gutâiului: ca dimensiune a geodelor, ca dimensiune a cristalelor… să nu mai zic de eventuale minerale totalmente necunoscute până acum. Despre spectaculozitatea estetică nu are cum să zică nimic Știința… că nu se ocupă de asta. Teoretic, omul-de-știință nu ar trebui să rămână perplex dacă ar intra în ceva geodă care îi întrece cu mult imaginația; ar trebui doar să analizeze rațional, să descrie rece și la obiect situația și să publice o lucrare în ceva mizerabilă revistă ISI. Să nu se implice emoțional, absolut deloc. Doar că omul de știință este totuși, în primul rând, om. Iar omul, a priori, niciodată nu poate să fie doar strict-rațional. Personal, aș dori să fie săpat tunelul în primul rând pentru efectul lui colateral. Ar putea să dea de ceva incredibilă minunăție subterană… la fel cu ar putea să foreze prin rocă cenușie și banală; sau ar putea să treacă la câțiva metri pe lângă cea mai spectaculoasă geodă a acestei Planete. Constați cumva că marea majoritate a splendorilor subterane ale Gutâiului vor rămâne în locurile lor, fără a ajunge văzute vreodată de om și fără să fie atinse de lumină. Deși ele sunt probabil acolo, niciodată nu vom afla ceva concret despre individuala splendoare a lor. Și probabil că este foarte bine ca așa să fie.

 

„Flori de mină”. Dacă le privești doar din punct de vedere estetic… constați un fel de splendoare… rece și minerală. Ce procese geologice știute și neștiute au dus la formarea lor, la creștere și dezvoltare, la apariția unor entități diverse și complexe în adâncimea necunoscută a muntelui? Analizând trecutul de milioane de ani a vulcanismului care a general lanțul vulcanic neogen de pe rama nord-vestică a Carpaților Orientali, îți poți face o impresie nu doar asupra trecutului și prezentului. Vulcani inactivi? Din acest punct de vedere, geologia este extrem de mult o știință și asupra viitorului.

 

© dr. Peter Lengyel

 

PS. Cândva am să includ și niște imagini…

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Gutâiul – la suprafață și în subteran

  1. teoivanciuc zice:

    Legat de tunel…
    Exista deja o multime de tuneluri imense care sfredelesc Gutaiul. De exemplu, intre Cavnic si Baia Sprie exista o pereche de tuneluri a 4,5 km fiecare lungime, prin care treceau camioanele cu minereu pana prin anii 1990. Un alt tunel imens este magistrala Bulat, prin care tot camioanele carau minereul de la Herja la Sasar. In total, in zona cu minerale din Gutai si Varatec sunt forati sute de km de tuneluri de diferite dimensiuni.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s