Simpozion Dezvoltare Durabilă – Maramureș

Ce o să fie în Maramureș peste 10 ani, sau peste 30 sau 50? Și ce am dori noi să fie, care sunt variantele? De ce depind ele?

 

Discutând cu colegii despre posibile teme pentru un simpozion care să fie derulat la Sighet, eu susțin că o variantă bună ar putea să fie subiectul dezvoltării durabile. O mare problemă a sintagmei „dezvoltare durabilă” este că ideea în sine a fost făcută praf de tot felul de politrucisme ieftine, de tot felul de abordări care mai de care mai aberante și mai lipsite de realism și viziune… teoretizări de tractoriști care nu aveau cum să provoace altceva decât milă și scârbă. Dar, se poate face și altfel, sincer, realist, fără ifose. Mulți dintre noi ar putea să se regăsească în cadrul larg al acestei teme, adică să fie interesați de careva subdomeniu și să poată să contribuie constructiv și creativ la discuții.

 

În mod clasic, dezvoltarea durabilă este percepută ca fiind bazată pe trei piloni: economic, social și mediu. Desigur, ca naturalist, omul percepe mai mult importanța pilonului numit mediu, fără de care economicul și socialul nu ar putea exista nici măcar o secundă.

 

Pentru ca un astfel de eveniment să fie dinamic și interesant, ar putea să fie făcută o analiză SWOT, în care să fie punctate aspectele în care Maramureșul este puternic, cele în care este slab, oportunitățile și pericolele. Cred că ar putea să rezulte o radiografie destul de interesantă a zonei, un fel de evaluare realistă, care să poată sta la baza creionării unor direcții care să dea șanse unui viitor mai uman și mai sustenabil. Dacă este organizat bine, un astfel de simpozion poate avea sens… prin invitarea unor persoane cu un calibru intelectual relevant, prin crearea unei atmosfere deschise și interesante, în care schimbul de idei să se poată realiza. Eventual, se poate face un fel de strategie, cu câteva direcții pe care oamenii respectivi le consideră(m) prioritare.

 

Ai putea zice că toate acestea nu au nici un sens, că nu va rezulta nimic concret. Dar poate este “și mai nimic” să nici nu discutăm, deloc. Să ne rezumăm doar la acțiuni disperse și poate și mai banale, și mai lipsite de orizont intelectual… și mai lipsite de relevanță pentru acest peisaj și societatea umană din zonă. Dacă nu facem noi, crezi că o să fie alții mai buni și mai deștepți care o să facă o analiză a realităților maramureșene și o prospectare a viitorului? Și, o altă întrebare este, ce pierdem dacă noi o facem? Și ce se poate câștiga din asta? Măcar teoretic, există șanse ca un asemenea demers să aibă sens?

 

Dacă mă întrebi, de ce nu o asemenea analiză pe Sighet? Pentru că acest oraș, municipiu, centru al Maramureșului Istoric, nu ar putea să aibă nici un fel de sustenabilitate fără resursele din preajma lui, din bazinul pentru care el reprezintă un fel de punct focal. E mult mai logic și mai natural să gândești dezvoltarea durabilă a Maramureșului Istoric, în care un rol esențial îl are Sighetul ca centru urban, cultural și economic, decât să iei izolat acest oraș, de parcă el ar putea exista fără contextul geografic din care face parte. Mai mult decât acest caz particular, am impresia că a face afirmații despre dezvoltarea durabilă a unui oraș, oricare oraș, este o aberație în sine… dacă îl deconectezi de contextul geografic al împrejurimilor de care depinde absolut total. Pur și simplu, nu poți gândi dezvoltarea Sighetului decât ca parte integrantă a Maramureșului Istoric… așa cum Clujul nu îl poți gândi decât ca centru al Transilvaniei. Aceste entități urbane pot să fie gândite – sustenabil – doar în relație cu bazinele din care își trag resursele de toate felurile, și asupra cărora au influență prioritară.

 

Cine naiba se poate ocupa realmente de subiectul dezvoltării durabile? Ideea asta este ca un fel de copil orfan, un nou-născut pierdut între 100 de moașe (sau 100 de moaște, ai impresia uneori). Sectorul academic este prea interesat de despicarea firului în 16, cercetând subiecte care mai de care mai lipsite de relevanță societală, care mai de care mai abstracte și mai matematizate, producând grămezi de articole publicate în reviste ISI, cu factor de impact cam totalmente în afara realităților. Hoardele de politruci se interesează de orice mecanisme perfide prin care să prostească alegătorii, să îi manipuleze să primească de la ei cât mai multe voturi, apoi uită repede de ei; plus că din punct de vedere intelectual… politrucii nu cred că au prea mari șanse de a aborda subiecte legate de sustenabilitate. Societatea civilă organizată este vai de mama ei, luptând pentru supraviețuire prin proiecte care mai de care mai trase de păr, și care mai de care mai obscure sau mai lipsite de contact cu realitatea. Sectorul de afaceri se luptă să supraviețuiască, să stoarcă profit din piatră seacă și muncitorii sugrumați, vâslind pe ape tulburi pline de taxe și controale care mai de care mai ucigătoare. Supraviețuiesc doar mafiotismele funcționale, camorre în toată regula. Din acest punct de vedere, nu prea te poți aștepta la ceva concret în domeniul dezvoltării durabile, nici de la sectorul academic, nici de la sectorul politic, nici de la societatea civilă sau dinspre domeniul afacerilor… deci, cam de la nimeni nu ai speranțe realiste. Rămâne să te poți baza doar pe niște oameni mai relevanți (la pachet cu toate slăbiciunile lor). Un grup de oameni care să gândească strategic Maramureșul, pentru următoarele decenii. Frumos subiect.

 

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s