Politică și urlete

Mă gândeam să scriu câte un text pe săptămână, pe subiectul politicii. Un fel de analiză a fenomenului în sine, perceput în viața-reală… nu doar pe plan teoretic. La modul direct și sincer… pe cât se poate. Implicarea în ceva structură politică îți poate oferi șansa de a vedea la modul concret cum se obțin voturi, mandate în parlament sau în structuri locale, cum se stabilesc priorități… și mai ales ce înseamnă lupta politică… la ea acasă. Dacă vii dinspre piață agroalimentară, bănuiesc că structurile partidului par niște locuri destul de sofisticate. Dar dacă ai ajuns aici cu ceva experiență în domeniul academic, în structuri ale societății civile (ONG-uri), sau dinspre elite intelectuale, elite financiare sau entități masonice ori cvasi-masonice… atunci îți trebuie o perioadă de ajustare la realitate. Adică, la o singură ședință poți să auzi atât de multe urlete și țipete, câte nu ai auzit în ultimii 15-20 de ani. Poți avea dureri de cap doar prin participarea pasiv-inactivă, deci fără să iei parte la modul concret la „dezbatere” și răcnete. Ajungi să te întrebi, cum poți avea o intervenție în „discuție”, când tonul este ridicat mult dincolo de ceea ce permite comunicarea la rece, analiza situației. Adică, ai senzația că ești în arena cu lei și hiene și harpii… și trebuie să fii și tu ceva dihanie, dacă nu vrei să ajungi mâncat de viu… sau nesemnificativ în toată schema.

 

Vezi în schema asta de la medici la ingineri și la șefi de piață și afaceriste, cam toate felurile de oameni. Adică, nu neapărat crema societății ci și “zats”-ul. Influența politică nu este dată de studii și diplome, nici de elitisme, și este foarte posibil ca un om pe care nu ai da doi bani… să aibă contactele și încrederea unor anume categorii de votanți… și să îi convingă pe aceștia… încât importanța acestui tip de om să fie mai mare decât ai avea tentația să crezi. Oricum, ședințele politice seamănă mai mult cu ceva bătaie de stradă decât cu un simpozion sau o conferință în care fiecare își prezintă civilizat ideile și argumentele și apoi pleacă acasă. Este o totalmente altă lume, cu duritatea și mizeria ei infernală. Atâtea interese diferite, atâtea bătălii, atâtea conflicte… de nu îți poți imagina. Unele vizibile, altele date prin mijloace perfide, cuțite înfipte în spate. Îi poți înțelege pe cei care nu se implică din start. Și pe cei care se retrag la timp. Iar cei care rezistă, cei care investesc timp și energie în schemele acestea, normal că au pe undeva pretenția să existe un fel de compensare a eforturilor. Oricum, ca și la sex sau la zborul printre stânci și nori, astea pot să fie doar trăite live.. altfel nu se prea pot descrie și explica.

 

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Politice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Politică și urlete

  1. ” Influența politică nu este dată de studii și diplome, nici de elitisme”
    Nu pot decît să confirm. Trebuie un mare talent ca să convingi pe alții de dreptatea ta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s