Tehnocrație a la Coreea de Nord

Se apropie iarna și milioane de familii vor avea de ales între a cumpăra ceva mâncare, sau a plăti factura de curent, a încălzi cât de cât locuința, sau a plăti ratele la bancă, sau a cumpăra niște ghete copilului. Nu e simplă alegerea. Din veniturile oricum jalnice, taxele și impozitele trase de stat mai lasă omului ceva resturi de bani, din care statul mai ia apoi TVA, accize și alte și alte taxe… de nici nu le poți număra… iar omul este cârcit de atâta jeg și durere. Milioane de oameni au considerat că locul acesta nu oferă nici un fel de speranță, nici un fel de șansă pentru o viață umană decentă… și au plecat. Alții au ajuns pe la pușcărie, ca baba care a furat o pâine, de fericită ce era. Dacă vezi cum arată oamenii de prin zona asta… cam cât de distruși sunt după câteva decenii de lupte pentru a exista, nu te miră nici longevitatea-scurtată, nici incultura, nici natalitatea în cădere liberă, nici emigrarea… toate sunt perfect inteligibile. Ce să faci, asta este periferia Europei în secolul 21. Noroc cu guvernul tehnocrat: ministrul agriculturii zice că e necesară creșterea prețurilor alimentelor, să mai scadă risipa. Imbecilul acesta nu a fost niciodată prin cartierele prăbușite unde colcăie disperarea și nici prin satele acelea unde bătrânii de abia mai pot să se tragă pe lângă garduri. Nu a văzut fetele tinere care au plecat „la produs” în Italia, că pe aici nici de asta nu mai erau bune… le era foame și nu vedeau care este o altă soluție. Te întrebi, ce naiba îi poți zice unui astfel de ministru-cretin? Cum poți să îl înjuri, să fie pe înțelesul lui, să perceapă ideea?

 

 

Ministrul Agriculturii din Rromânia, zice că ar trebui scumpite alimentele, pentru a reduce risipa; ai impresia că este ambasadorul venit din Coreea de Nord. Poate să existe pe undeva ceva mâncare aruncată… dar dacă vezi cam care este realitatea la modul general… situația este totalmente diferită… undeva spre polul opus. Se mănâncă de multe ori tot felul de “alimente” pe care alții din lumea civilizată nu le-ar da nici măcar la animale. Acest tehnocrat cretin, un imbecil de primă mână, nu a văzut situația pensionarilor din orașe… care trăiesc de pe o zi pe alta, mult sub nivelul sărăciei; nu a văzut nici viața oamenilor din nenumăratele sate răpciugoase din zone montane și din zone dobrogene uscate, nu a perceput cam cum este ca din venitul mediu mâncarea pentru supraviețuire să coste 30-40%. Ce rămâne pentru încălzire, haine, locuință, educație, cultură șamd? De facto, față de puterea de cumpărare, față de veniturile din țara asta, mâncarea este extrem de scumpă în comparație cu situația din orice stat civilizat de pe această Planetă. Dacă te uiți la oameni, la hainele pe care le au, la frecvența catastrofal de redusă cu care se duc la teatru, la cinematograf, la concert… din lipsă de bani… era momentul să se scumpească alimentele? Norocul tehnocratului este că nu e 1. în ceva țară mai civilizată, unde era forțat să își dea demisia în 5 minute… și să nu îl mai angajeze nici dracul, sau 2. în ceva țară cu oameni mai duri, unde ministrul tehnocrat era tranșat și făcut pastă de mici, tot cam în 5 minute. Norocul lui e că face pe tâmpitul în Rromania.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în umane. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Tehnocrație a la Coreea de Nord

  1. Buna ziua,
    Este vorba de un context. Pentru cei cu venituri reduse solutia nu este sa manance ieftin si de proasta calitate. In Romania si in Europa se arunca foarte multa mancare la gunoi. Pe lantul alimentar risipa se petrece la recoltare, la transport, la depozitare, la prelucrare si procesare. Se produce risipa la supermarket, si tot lantul se inchide cu risipa din gospodarii. Toate aceste pierderi pe lantul alimentar actual inseamna resursa irosita: apa, teren, atmosfera. Una din cauze este faptul ca producandu-se hrana ieftina – atentie, nu este de calitate! – ea a devenit un bun de consum, este comoditizata. Unor consumatori poate ca nu le pasa ca au cumparat mai mult (si ieftin!) pentru ca isi permit sa arunce la gunoi. Dar hrana este ieftina nu din cauza productivitatii ci pentru ca se folosesc inlocuitori. Ceea ce inseamna ca produsele alimentare realizate dupa retete autentice sunt mai scumpe si se creaza impresia ca o paine taraneasca de 10 lei este scumpa si una de retail de 1 leu este ieftina. Problema este ca reteta este diferita si nu pot fi comparate produsele. Ca atare afirmatia lui Achim trebuie pusa in context: legea prvind vanzarea in retail, politica europeana in ce priveste risipa de alimente si de hrana, opinia publica care cere o mai mare responsabilitate in acest domeniu. Si stiti ce, este si un paradox. Europa arunca 30% din mancare la gunoi, iar o alta parte a lumii moare de foame. Nu cresterea productiei este solutia ci crearea unui model rational de lant alimentar care sa favorizeze productia locala de mancare, ce poate completa oferta de mancarea din import. Link: http://www.ecogastronomica.ro Link: http://www/slowfood.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s