Măcelărirea broaștelor în Maramureș

DSC_6170

 

„Din joacă, copiii aruncă cu pietre în broaşte. Dar broaştele mor de-adevăratelea.” Plutarh

DSC_6224

DSC_6237

11 martie 2016. În zona inundabilă a Izei, undeva între Vadu Izei și Sighet, este un lac/ baltă, sub pădure. Avem aici azi o zonă mare și compactă de ouă de broască roșie de munte (Rana temporaria)… suprafața acestei grămezi masive este de circa 8 metri pătrați. În rest, pontele depuse de broaște sunt cam peste tot în apă, la o estimare grosso-modo ai putea zice că sunt de ordinul miilor pe un luciu de apă de circa 1 hectar. Poate că erau și ponte de broască roșie de pădure (Rana dalmatina)… poate chiar majoritatea să fie depuse de această specie la această altitudine. Asta este partea OK. Dar, pe malul apei sunt grămezi înnegrite de stârvuri de broaște brune, cu picioarele posterioare tăiate, hoituri încremenite, mumificate… în masa de ouă uscate. Sute de broaște astfel ucise sunt într-un singur loc, dar cine știe câte sunt aruncate prin apă, sau “curățate” de tot felul de animale carnivore. Mark este cam consternat, nu a mai văzut așa-ceva. Îi zic despre situații cu mult mai jalnice, în care vezi că animalele sunt încă vii (pe jumătate), se trag cu picioarele anterioare cu rana uriașă care le-a rămas din tăierea picioarelor posterioare… se târăsc și se mișcă de coace-colo în mase muribunde. “Pui de baltă”… poți comanda la restaurante. Dar dacă ai vedea o singură dată cam câtă suferință este atașată de o singură astfel de “gustare de specialitate”… cred că ai prefera orice altceva. Orice.

DSC_6173

 

DSC_6176

DSC_6179

DSC_6185

DSC_6189

DSC_6216

DSC_6621

16 martie 2016. Valea Săpânței, amonte de păstrăvărie. Aici era un loc de reproducere a amfibienilor de importanță foarte mare: era o zonă mlăștinoasă, cu mari băltiri de ape, unde se adunau mii de broaște roșii de munte (Rana temporaria), pentru a își depune ouăle; masacrarea acestora a ajuns la proporții de necrezut, grămezi de hoituri ale lor fiind observabile, primăvară de primăvară… de primăvară; erau desigur și alte specii, spre exemplu broaște râioase brune (Bufo bufo), dar acestea nu erau afectate de măcel, având toxine în piele. Acum, în primăvara 2016, lucrurile sunt totalmente schimbate. Pe de o parte, apele băltirilor sunt aproape secate; culmea este că nici măcar în acele ape care există, nu prea vezi ponte de amfibieni, decât la modul totalmente nesemnificativ față de situația din trecutul apropiat. Apoi, sunt doar câteva broaște (Rana temporaria) omorâte, ici colo vezi câte un hoit mutilat; nu mai este de unde… Pentru ca situația să arate și mai jalnic, pentru prima dată am văzut să fie până și broască râioasă brună (Bufo bufo) ucisă de broscari. Pare că nici măcar toxinele din pielea ei nu mai contează. Dar nu sunt convins că omul naiv care a consumat acest “pui râios de baltă” nu a ajuns la reanimare sau nu este deja în lumea celor drepți.

 

Când o astfel de broască este capturată, deja elimină din piele secrețiile toxice, iar dacă este supusă tăierii în bucăți, bănuiesc că elimină toxine cât poate de mult. Chiar dacă pielea de pe picioare ar ajunge jupuită, este destul de improbabil ca partea destinată consumului uman să nu fie deloc contaminată cu aceste substanțe. Desigur, în condiții de laborator se poate face ca toxinele de pe pielea animalului să nu ajungă să contamineze mușchii de pe care pielea este îndepărtată. Dar în teren, la locul masacrului, când animalul se chinuie și se zbate, unde ucigașul are mâna plină de secrețiile toxice ale broaștei râioase, cred că este destul de improbabil ca aceste substanțe să nu ajungă pe bucățile destinate a ajunge mâncate. Întrebarea este cam ce efecte poate avea substanța, odată ajunsă în tubul digestiv al sărmanului care mănâncă broasca râioasă. Cam ce efecte imediate și ce efecte de durată pot avea acestea asupra omului… nu cred că a fost studiat experimental (dar poate pe viitor…).

DSC_6618

Ce poate să fie mai sumbru decât un mascul care strânge în brațe hoitul unei femele… moarte? Sau un cuplu de broaște muribunde, unde el o ține încă pe ea, deși nici unul dintre cei doi îndrăgostiți nu mai are picioare. Ecce homo… privește omul! Dar, cei care ucid broaștele nu fac asta din rea-voință. Sunt oameni inculți ca o cizmă, fără nici un fel de educație ecologică. Niște brute. Fără milă, fără compasiune, ei pot să sfârtece vietățile, fără nici un fel de reținere sau remușcare. Nu ai ce să te aștepți de la asemenea ființe umane, omul respectiv nu a avut de unde să învețe despre natură, nu simte nici un fel de iubire față de alte specii. Acum, cu drumuri de acces până în creierii munților, cu mașini de teren (vechi, aduse din vest pe 2 bani) și motociclete de teren accesibile oricărui șmecheraș… vai de pielea broaștelor. Le vine rândul, rând pe rând, pas cu pas. Le ia ciuma albă și le mănâncă picioarele.

 

***

Lista de discuții Mediu – 13 și 14 februarie 2006 (deci, în urmă cu 10 ani…). Situația broaștelor în Depresiunea Maramureș
Constatăm că la nivel global există o criză a biodiversității. În această criză generală, pare că situația amfibienilor este mai tristă decât a biodiversității în general. Oare care este situația concretă de pe la noi, și care sunt motivele realităților actuale? Măcelărirea broaștelor este un fenomen constatat în diferite zone din peisajul Captato-Danubiano-Pontic, dar datele concrete despre cazuri, eventuale intervenții ale structurilor de protecție a mediului, sau efectele negative ale acestor practici ilegale sunt “în ceață”. Dacă considerăm ce impact are obiceiul consumului de «pui de baltă» în zona Deltei Dunării, unde speciile de broaște acvatice trăiesc în abundență mare, de milioane de exemplare, deducem că un consum local ar avea probabil efecte nu foarte semnificative; dar chiar și în aceste condiții, un export masiv de picioare de broască poate duce la scăderea populațiilor. În Delta Dunării, ca cea mai mare zonă umedă din Europa, numărul exemplarelor de broaște (verzi) care teoretic se pretează la producția de „pui de baltă” este incomparabil mai mare decât în zone deluroase, montane, cu bălți și lacuri izolate, dar care atrag broaștele (brune) de pe mari arii în perioada de reproducere, moment când ele devin foarte vulnerabile în fața „tăietorului de picioare cu foarfeca!”. Deoarece în Maramureș nu sunt prea mari suprafețe de zone umede/ mlaștini, broaștele de lac (Rana ridibunda/ esculenta) și de mlaștină (Rana arvalis) aveau populații localizate și relativ mici în mod natural. Speciile predominant prezente erau broaștele roșii de munte (Rana temporaria) și broaștele roșii de pădure (Rana dalmatina), care se reproduc în bălțile existente în peisajul montan și deluros. Pe lângă acestea, brotăcelul (Hyla arborea) și izvorașul cu burta galbenă (Bombina variegata), ca și cele două specii de broaște râioase, broasca râioasă bruna (Bufo bufo) și broasca râioasă verde (Bufo viridis) sunt și ele prezente.

 

145

Exista deci diferențe atât în numărul de exemplare pe unitatea de suprafață a zonei, iar în Deltă, dacă broaște sunt omorâte într-un loc, bănuiesc că din alte locuri repopularea zonei se produce destul de repede, într-un mediu relativ omogen în care broaștele verzi sunt „acasă” peste tot. În schimb, în zone deluroase-montane, broaștele concentrate într-o zonă umedă favorabilă reproducerii, deci broaște venind de multe ori de la mare distanță, odată că 1. sunt de nenumărat de ori mai vulnerabile decât cele dispersate în imensitatea bălților deltaice, iar în plus, 2. odată ce devin căsăpite, recucerirea teritoriului de către broaște brune care vin din eventuale zone unde încă sunt multe, pare mult mai anevoioasă.

 

Untitled

Seara anterioară a fost pe la mine dl. József Béres, biolog din Maramureș care are o părere fundamentată despre biodiversitate, care ar putea să ne povestească foarte multe despre schimbările privind biodiversitatea maramureșeana în ultimii 60 de ani… Am avut o discuție despre situația broaștelor din Maramureș, din care aveți câteva idei în cele ce urmează.
József Béres povestește: “Ideea consumului pulpelor de broască era ceva grețos în urmă cu 50-70 de ani, dar obiceiul țipțerilor (germanilor) din zona Vișeu a devenit răspândit și mulți intelectuali au devenit atrași de aceste «alimente». Din păcate, în anii 1970-80, în Maramureș a devenit obișnuit obiceiul de a consuma broaște, de a le tăia picioarele în scopuri culinare. Consumul pulpelor de broască (mai ales Rana temporaria) a ajuns răspândit foarte mult, din păcate mai ales în rândul intelectualilor, și în mod special al medicilor. Datorită solicitărilor mari din partea medicilor, oamenii simplii din zone rurale, care nu mâncau broaște, au devenit furnizori de pulpe de broască către această «elită» a societății.”

 

DSCN2338

“Capturarea masiva a broaștelor era foarte ușoară în perioada de reproducere, deoarece pe suprafețe mici de ape, spre exemplu albiile părăsite ale Săpânței, Izei, Vișeului și Tisei, sau în mici mlaștini/ bălți/ lacuri în zone deluroase/ muntoase, concentrația broaștelor adunate să depună ouăle era enormă. De multe ori suprafața acestor ape era acoperită aproape totalmente de broaște în perioada de reproducere. Culegătorii amatori au lăsat în urma lor un dezastru. Vedeai broaște tăiate, fără membrele posterioare, târându-se încă pe membrele anterioare. Din aceste «cadavre vii» atârnau ouăle nefecundate, iar reproducerea era compromisă. Aceste măceluri anuale de primăvară au produs cu anii un dezastru ecologic, și am ajuns în situația de azi, când aproape că nu se mai întâlnesc aceste specii nici în păduri în perioada din afara sezonului de reproducere, și în multe dintre ape nici primăvara… în fostele zone de reproducere. Am ajuns ca azi să fie dificil să găsești câte o broască pentru a vedea fauna locală, în zone unde înainte în perioada de reproducere puteai să vezi sute sau chiar mii de exemplare. În locurile de reproducere broaștele se adună de pe mare suprafață, așa că dacă se omoară un mare număr de exemplare, repetat pe parcursul câtorva ani, rezultatul este reducerea, apoi dispariția unor întregi populații.”

 

DSCN2338det

“Lângă Rona de Jos, în apropierea pârâului Ronișoara, sute de părți de broaște se chinuiau fără picioare posterioare. Milioane de ouă nefecundate au rămas să se degradeze în apele acestor bălți. Lângă Sighet, în zona unde era fabrica de cărămidă, precum și pe malul Izei, au fost mari masacre, iar acum zona nu mai are amfibieni în număr semnificativ. Pe la începutul anilor 1980, într-un an cu o primăvară secetoasa, în Agriș, (Munții Igniș), paznicul de la Gostat a “colectat” sute de pulpe de broască din bălțile rămase în urmele de tractor, astfel că avea atât încât dădea pulpe de broască la turiștii aflați în trecere. Avem informații clare că din Baia Mare veneau culegători de broaște, care cunoșteau locurile de împerechere de la Apa Roșie de lângă Săpânța, niște albii părăsite ale râului Săpânța, unde mii de broaște de uscat veneau pentru depunerea ouălor. Cunoaștem persoana care se plângea că a ‘cules’ într-o zi doar 800 de perechi de picioare, și zicea că alții din Baia Mare au ‘cules’ de persoană și 1.800-2.000 de perechi de picioare. O altă arie foarte specifică era Valea Vaserului, unde după topirea zăpezii, broaștele ‘se grăbeau’ să depună ouăle. Comunitatea umană din Vișeu, în deceniile trecute era un furnizor important de pulpe de broască, atât pentru orașul Vișeu, cât și pentru municipiile Sighetu Marmației și Baia Mare. În Maramureș, consumul de «pui de baltă» are pe lângă distrugerea populațiilor de broaște, și alte efecte negative, cum sunt creșterea abundenței țânțarilor (probabil ca o consecință și a reducerii drastice a numărului de păsări insectivore, lilieci etc). Cu 20 de ani în urmă, în Maramureș nu aveam probleme cu țânțarii. Acum acest fenomen este numai unul dintre cele foarte vizibile, dar sigur că lipsa broaștelor se resimte și pe alte planuri. Broaștele consumă multe insecte, și la rândul lor ele sunt consumate de păsări, șerpi, vulpe etc. Ecosistemele au fost deteriorate, prin scoaterea unor verigi importante din lanțurile trofice. Când oamenii intervin atât de brutal în ecosisteme, urmările sunt de neprevăzut.”

 

DSCN2850

“Un loc care era primăvară de primăvară plin de broaște râioase brune (Bufo bufo), era zona cu brațe moarte de lângă Câmpulung la Tisa, în imediata vecinătate a râului Tisa; aici broaștele râioase erau spre exemplu în anul 1978 în număr extraordinar de mare, încât toată suprafața apei era plină de ele. Dar acum nici acestea nu se mai adună atâtea, cu toate că broaște râioase nu au fost consumate de oameni, așa că declinul are și alte cauze.”

 

162

Era interesant de văzut la nivel de țară cam care sunt rădăcinile istorice-culturale ale recoltării de pulpe de broaște destinate consumului local, și ce se poate face concret pentru a opri aceste masacre care pot distruge populații întregi, și sunt îndeletniciri care oricum sunt ilegale. Ar fi necesar să se intervină eficient pentru a opri această activitate de colectare de «pui de baltă», și toate populațiile de broaște ar trebui să devina protejate la modul real, nu doar pe hârtie. Protecția strictă ar însemna și aplicarea amenzilor drastice pentru cei care sunt contravenienți. Consumatorii ar trebui informați, educați, sensibilizați, încât ei să ajungă să nu mai solicite prinderea broaștelor în scop culinar. Ar fi eventual posibil să încercăm refacerea efectivelor de broaște, amfibieni atât de importanți în ecosistemele noastre, și vietăți care trebuie să aibă și ele dreptul la viață.

166

Probabil că este logic să includ aici și niște texte scrise mai demult, despre acest subiect… doar că ar trebui editate, ajustate un pic. Plus că este necesar să fie incluse acele imagini care au apărut în cartea Maramureșul Acvatic (tipărită în 2009)… deși ele sunt dure de tot.

© dr. Peter Lengyel

 

„Din joacă, copiii aruncă cu pietre în broaşte. Dar broaştele mor de-adevăratelea.” Plutarh

 

to share or not to share?

Acest articol a fost publicat în Amfibieni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

35 de răspunsuri la Măcelărirea broaștelor în Maramureș

  1. Ayssa Sarolta Arcan via FB spune:

    Tocmai ce postase unul cu mandrie o farfurie cu „pui de balta”; una comenta oripilata ca „au ajuns oamenii sa manance asa ceva” si omul cu farfuria i-a explicat doct ca e o delicatesa ..mda…nu ne facem bine, suntem din ce in ce mai barbari

  2. Krammer Zoltán István via FB spune:

    Hát igen. Bár a „márciusi béka” fogása, és fogyasztása máramarosban több mint 100 éves múltra tekint vissza, dédnagyapám vadász volt, és ritka csemegeként került az asztalra tavasszal egy tányérnyi rántott békacomb. Az öreg egyszer elvitt magával békát fogni. Akkor még élt az a szemlélet, hogy annyit fogj, amennyire szükséged van, és soha ne engedd, hogy szenvedjen az állat! Ezt a szabályt az akkori vadászok még betartották! Nem úgy, mint manapság, mikor sportnak titulálva, csupán a gyilkolás „öröméért” öldöklenek. Nemrég egy erdei séta alkalmával egy magasles alatt találtam két egerészölyv, meg egy holló tetemét. Még ha nem is vesszük figyelembe, hogy mindkét faj védett, akkor sem értem, hogy annak aki lelőtte, ez mi örömöt szerzet?! A békák mostani, ipari méretű pusztítása szerintem pénzszerzés miatt történik. Manapság minden eladó, és a következményekkel senki sem törődik. (lásd: erdőpusztítás…)

  3. peterlengyel spune:

    Articol: “Campioni naționali la broaște roșii”, apărut în Gazeta de Maramureș la 12 decembrie 2005, un text scris de Ciprian DRAGOȘ.

    Spre deosebire de alte țări europene, România are în biosfera sa o multitudine de specii de reptile și amfibieni. Datorită diversității și numărului mare de ecosisteme prezente în țara noastră, aici se pot întâlni 42 de specii de reptile și amfibieni. Din nefericire, multe dintre aceste specii sunt în pericol, chiar amenințate de extincție. Principalele cauze sunt cele care țin de activitatea omului.

    Periodic, specialiștii realizează evaluări ale efectivelor fiecărei specii, aceste valori conferind date despre starea ambientului în care trăiesc respectivele specii. Una dintre speciile protejate, evident afectate de intervenția omului, este rana temporaria sau broasca roșie de pădure. Aceasta este o prezență obișnuită a faunei montane și a
    cursurilor superioare de ape, dintre broaștele din România fiind cea care urcă la cea mai mare altitudine. Specia se află într-un declin pronunțat, din cauza deteriorării habitatului, în special a bălților de reproducere, fapt cauzat de deversarea de dejecții animale în bălți, construcții industriale, captări de ape, amenajări turistice. Totuși, cel mai important factor rămâne cel al colectării ilegale în vederea consumului de carne. Deși nu este o specie ocrotită, în perioada reproducerii necesită o protecție specială. Dar tocmai în acea perioadă, broaștele roșii de pădure sunt colectate, picioarele posterioare constituind o delicatesă culinară.

    Vânate cu carbid

    Recent, biologul român Zsolt Torok s-a ocupat de un studiu privind evaluarea acestor broaște. Studiul releva că județul Maramureș este campion la numărul de exemplare existent, având cele mai multe zone în care sunt prezente broaștele roșii de munte. Principalele locuri în care se întâlnește rana temporaria sunt: Lacul Nistru, Balta lui Pocol din zona Văii Borcutului, zona Răzoare, barajul de la Firiza și Munții Maramureșului. Celelalte zone din țară în care s-a semnalat prezența acestor broaște se află în Bucegi, județele Harghita și Covasna, Munții Retezat și Munții Apuseni.

    Este binecunoscut faptul că în perioada primăverii (în special), pe raza județului nostru, în locurile menționate, localnicii, și nu numai, prind cantități impresionante de broaște roșii. „Vânătoarea” are loc noaptea, aceste broaște preferând întunericul. La lumina lanternei, cu ajutorul carbidului și a unei explozii improvizate, pe malurile lacurilor se pot prinde sute de exemplare. Ciudat este că aceste broaște nu se consumă în străinătate, occidentalii mâncând alt tip de broaște (de culoare verde).
    Cât timp accesul la capturarea acestor vietăți va fi neîngrădit, nu știm, dar trebuie să avem în vedere faptul că specia este pe cale de dispariție și capturarea exemplarelor în perioada de înmulțire (februarie-aprilie) amenință puternic existența acestui tip de amfibieni.

  4. Geo Scripcariu via FB spune:

    Garda de Mediu nu exista?

  5. Ana Daraban via FB spune:

    Cei ce savureaza tacticosi delicatesele …, sa iasa la plimbare in zona!

  6. Maria Ona via FB spune:

    Ar fi bine atunci cand sunt servite la restaurante, sa fie insotite de genul acesta de fotografie, poate se gandesc „domnii” de doua ori, zece ori, inainte de a mai consuma Vreodata, aceste „delicatese!!!! treaba aceasta e exact ca si amatorii/amatoarele de blanuri naturale

  7. asociatia.arin@gmail.com via conservarea_biodiversitatii spune:

    Sa mergeti si mai prin sud de Vatra Dornei, pe Valea Bistritei… sa vedeti acolo „economie locala” si „dezvoltare durabila”… cu ajutorul turismului, naaaa…😉 Mai ales acu’, ca o sa se inchida si mina de la Crucea (aia macar ajuta sa se faca broaste cu 5 picioare, aveai de unde sa macelaresti😛 )

    Codruta

  8. Pingback: Măcelărirea broaștelor în Maramureș | Catelvip's Blog

  9. Silvia spune:

    Este chiar asa o saracie lucie in zona aceea incat oamenii se bucura de cativa banuti obtinuti din masacrarea vietatilor???!!Sau oamenii sunt saraci in fapt cu duhul, ceea ce este o saracie si mai groaznica!!!?? Nu gasiti oameni buni o metoda mai onorabila de aface un ban, mergeti in Europa si spalati…, orice ar fi e mai onorabil decat banutii astia insangerati. Este jalnic sa ai asemenea compatrioti…altceva voiam sa scriu , insa mi-e teama ca nu ar fo acceptat…

  10. Alin Ciprian Ciulă via FB spune:

    Daca printre cititori sunt amatori de ‘pui de balta’ … o sa le stea-n gat!
    Daca nu stiati cum au fost obtinute ‘delicatesele’, incercati sa digerati si …restul.

  11. Mihai Amuraritei via FB spune:

    Apropo de Zika, poate nu stiati legatura dintre puiii de balta si tantari

  12. Gicu Manole via FB spune:

    Cat de foame trebuie sa-ti fie sa recurgi la un astfel de masacru, fara sa te gandesti ca lasi in urma mizerie si dezechilibru, care pana la urma se intorc tot impotriva ta? Cat de putin creier iti e destul sa ai pentru a face aceste ravagii fara sa te gandesti la ce urmeaza?

  13. Boros Zoltán via FB spune:

    Barbár módon csonkítják meg a békákat a combjuk miatt s úgy félholtan, nyomorékan dobálják szét őket a természetben… nem egy vidám cikk…

  14. Lacramioara Ardelean via FB spune:

    Doamne iartă-ne!

  15. Corina Dig via FB spune:

    Trist!
    In loc sa evoluam, regresam! frown emoticon

  16. Nita Daria Danciu Putureanu via FB spune:

    Barbarie in toata regula….!

  17. Claudiu Dumitrean via FB spune:

    Barbarie

  18. Dunca Liviu-sorin via FB spune:

    de 26 de ani in Romania tot macelarim. oare cand ne-om opri si pentru ce?????

  19. Puscas Gheorghe via FB spune:

    Rautatea celui mai periculos animal omul asupra mediu unde traieste

  20. Dango Paul via FB spune:

    Sper sa se imbolnaveaca cei care au facut asta

  21. Sorin Sorin via FB spune:

    O sa le găsești în farfurii prin restauratele din Baia Mare

  22. Daniela Mititelu via FB spune:

    trist…omul distruge tot, incet, dar sigur

  23. Erdély Gábor via FB spune:

    situatie asemanatoare in retezat, tara hategului. Nu mai vin broastele! In urma cu 20ani am umplut galeata.

  24. Gheorghe Cionoiu gheorghecionoiu@yahoo.de via conservarea_biodiversitatii spune:

    E posibil ca „omul naiv care a consumat acest “pui râios de baltă”” fără a şti că a fost râios, să constate peste câtva timp că are ficatul distrus. Oare medicii vor fi în stare să identifice cauzele bolii?

  25. Barti Levente spune:

    Szia
    Lehet érdemes volna egy feljelentésfélét írnod a megyei állategészségügyi felügyelőséghez, amiben jelzed, hogy mérgező kétéltűekből származó békacomb került forgalomba. Ennek hatására ők ellenőrzik az összes vendéglátó egységet, ahol békacomb szerepel a menűben. Ezzel is elveszed a vendéglősök kedvét attól, hogy ilyesmit szolgáljanak fel, így vsz. kevesebb felvásárlója lesz ennek a terméknek az elkövetkezőkben.
    Az, hogy ilyen embertelen mennyiségben lemészárolják a békákat és a parasztokat nem érdekli, hogy mit tartalmaz a zsákmány, csakis arra enged következtetni, hogy nem ők eszik meg, hanem szezon lévén a vendéglők nagy tételben rendeltek tőlük békacombot.
    A bufonin és egyéb alkoloidák kimutatása a nyers kajából vsz nem egy nagy kunszt.
    Üdv
    Levente

  26. peterlengyel spune:

    Am aflat ca pentru a depune o sesizare la OPC sau la Directia Sanitar-Veterinara, este nevoie de numele locurilor unde se comercializeaza „pui de balta” (restaurante spre exemplu, cu nume si adresa). Din cate pare, mare parte merge la export sau este consumata in familie, fara a intra in circuitul comercial oficial/ respectiv al alimentatiei publice.

  27. Barti Levente via FB spune:

    DSV-ul ar trebui sa aiba lista acestor unitati sau cel putin niste idei cu cercul locurilor suspecte. Ei ar trebui sa stie, cine detine avize si ptr comercializare a acestor produse in afara granitelor. Oare in cazuri de depistare a infectiilor cu trichinoza si medicii ar trebui sa depuna alaturi de sesizari cate o lista cu locurile unde se comercializeaza si se serveste carne de porc, sau investigatiile de acest gen cad in responsabilitatea inspectorilor DSV… Personal cred ca ai intalnit un functionar lenes.

  28. Eleonora Popescu via FB spune:

    Doar Garda de mediu impreuna cu politia poate face ceva in sensul…pe baza OUG 57/2007,i nerespectarea art 33 si lipsa autorizatiei pentru recoltare, colectare etc. ordin 410 /2008, in principiu pe legislatia de mediu, asa imperfecta cum e ea! Trebuie facuta sesizare la GNM judeteana.

  29. Turathan turathan@gmail.com via conservarea_biodiversitatii spune:

    Mai poate fi un aspect.. Probabil nu prea studiat pe la noi.. pot apărea probleme chiar si la spp netoxice, care pot bioacumula toxine derivate de ex din chimicale utilizate in agricultura.. Caz in care jupuirea chiar n-are relevanta😀
    Iar efectele pot fi diverse, de la pb de ficat la cancer (dc esti mare fan si persisti) etc.
    T.

  30. Crina Dascalescu via FB spune:

    Am avut un ierbar în gimnaziu și-am fost bucuroasă că n-a trebuit să am și-un insectar, cum auzisem că li se cerea unora. Ascultam îngrozită povești despre broaște aduse pentru disecție la orele de biologie sau indicații despre cum și unde să înfigi acul în capul unui bondar și mă simțeam o inadaptată, o fire prea slabă pentru lumea în care trăiam. Mai târziu am înțeles că nu era nimic în neregulă cu mine, că nu trebuie să distrugi viața ca s-o studiezi.

    * Articolul de mai jos descrie o realitate greu de imaginat.
    Câtă lăcomie, cruzime și sărăcie umană!

  31. Uirebit Robit Irany via FB spune:

    Instituțiile aferente nu își fac datoria!…in general angajații acestor instituții închid ochii,iau mita sau chiar ei sunt cei ce comit astfel de fapte(nu neaparat legat de broaste)…in general,braconatul,furtul/taiatul ilegal al lemnelor…pui de balta cine credeți ca consuma?Cei ce isi permit asta,fiindca nu este o mancare pentru buzunarul oricui! wink emoticon ..la fel cu pastravii,vanatul!…ocolul silvic,nu-si face datoria,la fel si cei de la mediu!Asa că…

  32. Geo Scripcariu via FB spune:

    Nobila Casa

    I.C.Bratianu, nr.3
    Satu Mare

    0770 503 961

    Yesterday at 12:27pm ·

    Stiti ce noutate avem azi la meniu, nu?
    Ciorba de burta / Guyas de porc
    Ossobuco (Rasol) de porc cu cartofi piure / Pui de balta cu cus-cus
    Da, ati vazut bine! Avem pt prima data pui de balata, pesmetati in miez de nuca, cu cus cus. Cus cus-ul, evident pregatit de marocanul notru, Eduard. Nu de lata, insa il pregateste cel mai bine

  33. Aurel spune:

    Daca as cunoaste limba latina as gasi un nume potrivit speciei noastre, in locul celui cu care ne auto-laudam „homo sapiens”. Prostul daca nu-i fudul … Ceva de genul „homo cretinus / homo diabolicus / homo monstruosus”. Va rog sa-mi scuzati nepriceperea!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s