De ce fix Biologie?

11 ianuarie 2016. Urmează să le vorbesc despre Biologie. Ar trebui să fie ceva cu sens, despre sens, ceva sincer… cât mai sincer și mai esențial… ceva ușor de înțeles… altfel nu are nici un fel de importanță toată prezentarea. O sală plină de adolescenți care caută o cale pentru viață, dar și tineri profesioniști și adulți din elitele intelectuale și financiare. Pentru început auditoriului i se poate adresa o bună întrebare: cine dorește să ajungă biolog? Dacă din sală nu este nimeni doritor… discursul se poate încheia aici. Nu de alta, dar e ca și cu dragostea, celui/ celei care simte nu trebuie să îi explici, iar celorlalți le vorbești degeaba.

10330316_1264944413519633_599141387048940541_n

Cum ajunge cineva biolog-naturalist? Când este copil, dacă simte un interes deosebit față de tot ce este viu, de la fluturi la lilieci, de la șopârle la arici, de la meduze la delfini există ceva premise; naiv ca orice copil, poate avea speranța ca în nișa din zid să cuibărească ceva bufniță… chiar dacă probabilitatea este spre zero. Dacă are de ales, se uită la filme cu natura, ajunge să perceapă câte ceva despre viața balenelor, rechinilor, despre biodiversitatea pădurilor tropicale și a recifelor de corali. Stă destul de mult în natură, pe la margini de lacuri și râuri, prin păduri… apoi cu trecerea anilor ajunge în stepe, prin peșteri, poate să călătorească peste tot pe Planetă. Dacă se ocupă de biodiversitate și arii protejate, nu este exclus să ajungă să viziteze cele mai splendide locuri de pe Terra. Autodidact, citește câteva mii de cărți în domeniu, precum și articole științifice care despică detaliul în 4… tot felul de surse de informații care împreună consolidează o viziune coerentă despre lumea vie, despre modul în care ea a apărut și a ajuns să fie ceea ce este azi. Biologul-naturalist este constrâns să aibă și studii formale… adică să asculte și să suporte tot felul de pioni; nu prea cred că “sistemul” o să îi dea prea mare satisfacție, deoarece violul nu seamănă cu dragostea… deloc. În principiu, este un om mai liber, și nu îi place să scrie după dictare nici să memoreze ca un papagal toate mizeriile posibile și imposibile.

Orice vârstă ar avea, biologul-naturalist se uită cu admirație la stolul de pelicani care se apropie în zbor, la vulpea care vânează rozătoare, privește cerbii și varanii și leii, elefanții, maimuțele, urșii grizzly, caprele ibex, vulturii, acvilele, lianele, arborii cu fructe tropicale.. ciupercile sau vietățile vizibile la microscop. În principiu, îi place să citească mult, mai ales cărți scrise de naturaliști inteligenți (da, există și multe cărți scrise jalnic…). Are ocazia să citească acele cărți speciale care sunt scrise de cele mai luminate creiere pe care omenirea le-a avut până acum. Participă activ la tot felul de conferințe, simpozioane, congrese… și încearcă să facă ceva pentru protejarea naturalului. Poate ajunge să stea la discuții cu elitele Planetei, atât cu cele intelectuale… savanți, filosofi, oameni de arte… cât oameni politici și oameni de afaceri. Biologul-naturalist nu o să fie niciodată extrem de bogat, nu va avea palat aurit dar nici nu o să fie un incult oier; ceva pentru ceva… iar el/ ea își găsește fericirea prin cunoașterea naturii, a speciilor și ecosistemelor, a teoriilor care explică diferite aspecte legate de fenomenul viului. Cred că din biologie, dacă ești inteligent, se poate trăi destul de rezonabil… cel puțin dacă faci o comparație cu nivelul zbaterilor prezente în general în societate… în privința efortului depus pentru simpla supraviețuire a indivizilor și familiilor; pe lângă asta… trebuie să recunosc, impresia mea este cam extremă, în sensul că văd mai multă demnitate în cel care este cvasi-muritor de foame dar se preocupă de ideile care sunt de interes pentru el… decât să văd demnitate în cel/ cea care se prostituează-intelectual în condiții înrobitoare… Părerea mea este că nimic din ceea ce merită făcut… nu se poate face strict pentru bani, niciodată; aspectele financiare sunt importante… dar totuși nu sunt partea esențială… nu sunt scopul existenței noastre. Părerea mea este că nu merită să pui banii ca scop pe prim-plan, că dacă nu te interesează ceea ce faci este oricum un dezastru. Ca orice om al timpurilor noastre, biologul actual este în permanentă re-adaptare, re-ajustare, căutarea de noi variante funcționale… care să îi permită să existe și să ducă o viață creativă… despre care la un moment dat să poată să simtă că a meritat.

Iubirea sinceră a domeniului. O recomandare generală poate să fie să alegi să faci profesie/ carieră din ceea ce iubești cel mai mult. Existența umană este de așa natură încât nu merită să pierzi nici o zi, nici o oră sau o secundă măcar… cu ceva ce nu te interesează pe bune. Plus că doar dacă îți place la modul sincer, doar atunci există șansa să ajungi la performanțe mai semnificative. Dacă te interesează subiectul, vei găsi motivația, vei putea să aloci timp și energie, până și în zilele când nu tare ai chef de asta. Adică, tu trebuie să percepi ce simți… orice ar fi asta, iubire față de ceva… de la vioară la balet, de la pictură la biologie, de la fotografie la cinematografie, de la filozofie la inginerie… și să îți creezi un fel de nișă personală din care eventual se poate trăi destul de uman.

Autodidact. Din câte îmi dau eu seama, pentru a înțelege oricare domeniu, omul trebuie să fie în primul și în primul rând autodidact. Studiile formale, universitatea, cursurile și diplomele de orice fel sunt și ele bune la ceva uneori, pot oferi modele de abordare, poate oferă exemple de personalități marcante care pot să ajute… poate oferă un fel de credibilitate și autoritate, dar dacă omul nu este autodidact, impresia mea este că nu poate ajunge să fie semnificativ. Studiul nu se termină când ai finalizat pregătirea formală, nici când ai susținut lucrarea, oricare ar fi ea. Pentru biolog, studierea științelor vieții este o preocupare zilnică, un fel de fir conducător pe tot parcursul existenței. Pentru omul intelectual, inclusiv pentru biolog, studiul și creativitatea este toată viața. În lumea actuală, biologul-naturalist poate să împărtășească din ideile pe care le are, publicând diferite articole, cărți sau mai ales scriind pe platforme virtuale… ori realizând filme documentare, eco șamd.

În cazul științelor biologice, domeniul de studiu este viața. Adică, viul uman se preocupă de viu în general. Un subiect destul de important, sau poate cel mai important, am putea zice noi, biologii. Desigur, asta nu înseamnă doar botanică sau zoologie, sau genetică, paleontologie și studierea evoluției… ci înseamnă o percepție mai amplă, cu aspecte de geologie, tectonică globală, glaciațiuni șamd…, dar și o privire spre aspecte de astronomie ori antropologie. Domeniile în care cunoașterea biologică are aplicație practică sunt foarte multe și variate. Am putea lua medicina, spre exemplu. Dacă nu ar exista percepția de tip biologic, medicina ar avea caracter de descântece cu vrăjitoare și vraci: îți dai seama cam ce tratamente ar putea să existe, dacă nu ajungeam să înțelegem măcar câte ceva din structurile și mecanismele de funcționare, aspectele de biologie celulară, genetică, biochimie/ fiziologie… aspectele chimice ale viului, realitățile infecțiilor virale, bacteriene, fungice sau parazitare de diferite feluri, sau substratul aspectelor etologice/ comportamentale. Legătura științelor biologice cu variate alte domenii ale cunoașterii și interpretării inclusiv filosofice, duce la o viziune amplă și realistă asupra Lumii. Dacă te preocupi la modul serios ani și ani de zile de acest tip de subiecte, încep să apară semne că ajungi la un nivel de înțelegere care are sens. Uneori poate să apară și un fel de sentiment de superioritate, față de oamenii care nu au habar despre realitatea biologică. Dar, dacă ești foarte inteligent, o lași mai moale cu ifosele, pretențiile și aerele sofisticate.

Dacă realmente este atât de interesant, te poți întreba cum de oare nu vedem peste tot oameni care decid să se ocupe de biologie, de științele vieții? Pentru mulți oameni biologia se rezumă la date seci. Dacă apare o profesoară sictirită de viață, și începe să deseneze pe tablă tot felul de structuri complicate care trebuie memorate… desigur că asta este moartea pasiunii. Adică, nu te miră că mulți tineri se uită spre geam… au senzația că afară este mai bine. Până și pentru un tânăr pasionat de studierea viului, modul de predare a „materiei” este o înjosire… o terfelire a intelectului uman. Și când îți dai seama că ar putea să fie și altfel…

© dr. Peter Lengyel

PS. Am avut de susținut un discurs în care să prezint câteva aspecte esențiale din activitatea biologilor-naturaliști, din punctul meu de vedere. Îmi imaginam că voi aloca ceva timp, poate o zi întreagă, pentru a schița schema prezentării, pentru a pune câteva citate care să fie tari de tot… plus o concluzie perfectă… să fac un fel de speech extrem de penetrant. O mică problemă a fost că am aflat cu scurt timp înainte: eu urmez să țin discursul peste câteva zeci de minute, și mai trebuia să și ajung la locul respectiv. Așa că a rămas improvizația. Și a fost foarte bine. Probabil că un discurs bazat pe sinceritate și iubirea științelor biologice, cu ceva capacitate de exprimare a ideilor… nu prea putea să iasă altfel. Sper eu.

Acest articol a fost publicat în Stiinte Biologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la De ce fix Biologie?

  1. peterlengyel spune:

    A sasszemű madarász

    „Ifj. Szabó József székelyudvarhelyi ornitológus figyelte meg a legtöbb őshonos madárfajt tavaly, így ő lett az Országos Ornitológiai Egyesület 2015-ös listavezetője. A 311 beazonosított őshonos madárfaj megfigyelése Európa-szerte is ritkának számít. A tapasztalt ornitológussal a madarak megfigyeléséről, nálunk élő ritka és új fajokról is beszélgettünk.

    (…)

    – Melyik volt a legritkábban látott madár?

    – Tavaly májusban láttunk két napig egy vörösfejű gébicset, amely valahonnan a Dunántúlról keveredhetett a halastavakhoz, ugyanakkor a Páring-hegységben rövid időre megjelent egy angliai barázdabillegető. 2006 decemberében Fogaras mellett az Olton felfedeztem egy hosszú csőrű törpealkát, amely valahonnan Japán északi részéről, az Ohotszki-tengerről érkezhetett. Értesüléseink szerint ugyanazon év novemberében Angliában is felbukkant. Máig sem tudom, hogyan került Európába.”

    http://www.szekelyhon.ro/aktualis/udvarhelyszek/a-sasszemu-madarasz

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s