Filmare cu Drone

Dronele de filmare sunt atât de diverse la ora actuală… cum sunt mașinile… de la Tico la Hummer și Lamborghini. Nu te poți aștepta de la o dronă de 250 RON să facă ceva asemănător cu ceva care costă 22.000 de RON… Adică, dacă ceva costă doar 1% din prețul altuia, probabil că atâta și poate: nimic. Iar la o serioasă cursă de teren sau de formula 1 nu participă nici un Trabant, din câte pare. Vrei, nu vrei, ca să poți face treaba… ai nevoie de acele echipamente care să permită din punct de vedere tehnic să te aventurezi… păstrând controlul. Până și între echipamentele de vârf există diferențe mari… în ceea ce privește viteza de zbor (care ajunge la 22 metri/ secundă la cele performante, adică la 79,2 km/ oră… adică poți să urmărești un stol de păsări). La dronele performante viteza de ascensiune ajunge la 5 m/s, la coborâre are 4 m/s, poate urca la 4,5 km înălțime; zborul la punct fix (hovering) pe bază de GPS are o precizie de 2,5 metri pe orizontală și 0,5 metri pe verticală… adică se corectează automat poziția deși pot exista pulsee ale vântului; deoarece la decolare își retrage picioarele (trenul de aterizare), câmpul de filmare nu mai este obstrucționat… iar camera poate face o panoramare de 360 grade fără ca drona să se rotească. Cred că îți este evident cam ce înseamnă asta din punct de vedere a calităților imaginii. Deja la acest nivel drona are 2 telecomenzi, una care controlează zborul, alta care controlează camera de filmare. De la 2 km transmite imagini live… adică poți încadra perfect ceea ce filmezi; camera se poate orienta independent de direcția de zbor a dronei. Cele de performanță pot zbura chiar și la -10 grade C, altele tot profesionale zboară doar în temperaturi peste 0 grade. Sunt destul de sensibile la vânt până și cele performante, putând zbura doar dacă vântul este sub 10 m/s; o altă vulnerabilitate este timpul de zbor de doar 18-20 de minute… ceea ce presupune aterizare și schimbarea bateriilor (plus că ai nevoie de cel puțin 2 baterii de rezervă… ca cele 3 să permită măcar o oră de zbor pe lumini de dimineață sau de seară). Există funcție de urmărire, care ține în cadru un subiect aflat în mișcare – spre exemplu o mașină de teren care se deplasează; o altă funcție, a punctului de interes, ține în cadru o entitate prestabilită, indiferent de traiectoria de zbor a dronei. Pentru zbor de interior (peșteră spre exemplu, când nu există semnal GPS), drona poate activa sisteme de ajustare a zborului pe bază de ultrasunete. Revenirea și aterizarea la punctul de plecare/ decolare se face automatizat, atât prin comandă cât prin scăderea nivelului energetic al bateriei; dar dacă ai decolat înainte ca aparatul să își seteze locația GPS actuală… riști ca la terminarea bateriei să aibă tendința să zboare către locația pe care o are în memorie de la data anterioară… și se izbește de stânci sau de copaci – praful se alege… așa că mare atenție.

 

Excelența unor camere de filmat de mici dimensiuni, combinate cu performanțele de zbor ale dronelor moderne echipate cu GPS… telecomandă activă până la câțiva kilometri, siguranță de zbor și transmiterea live a imaginii filmate pe tableta conectată la telecomandă… împreună deschid o Lume Nouă. La ora actuală dronele dotate cu camere de filmare 4K au ajuns atât de performante și de utile încât nu se mai poate imagina realizarea unor filme spectaculoase despre natură sau alte subiecte conexe… fără utilizarea acestor echipamente. Multe locuri și unghiuri și vietăți în mediul lor… care erau imposibil de filmat în timpurile trecutului recent, devin astfel accesibile. Creativitatea umană se poate descătușa, în cazul celor care pot cuteza să intre pe acest nou tărâm. De fapt, varietatea se subiecte abordabile este atât de mare… și atât de diferită în comparație cu filmările cu camere ținute la sol, încât ai de a face cu un nou domeniu, totalmente diferit de orice exista până nu demult. Trebuie să alegi bine jucăria, adică să fie pe la vârful de gamă a echipamentelor existente azi. Apoi, poți să transpui în imagine ceea ce consideri că este relevant și incredibil de interesant. Ideea este că în film ai nevoie de acțiune, de mișcare… de contexte extravagante care să dea savoare.

Scenariul pentru fiecare filmare trebuie să existe în creierul tău… adică nu să mergi ca boul să filmezi… sperând că o să iasă ceva bun. Desigur, se pot face ajustări la fața locului, pot să existe câteva schimbări de detaliu, dar… dacă pleci cumva fără conceptele clarificate din start… este destul de probabil că praful se alege. Dacă vrei să scoți maximul din careva subiect… cumva, trebuie să definești foarte clar ce anume vrei să filmezi și în ce condiții de vegetație/ culori/ lumină, la modul cât mai exact. Adică, să mergi la punct ochit – punct lovit. Dacă e să cauți prin pădure nu știu care tinov… și când ajungi acolo deja se întunecă… sau dacă bumbăcarițele pe care doreai să le filmezi sunt deja cam uscate… ai pierdut fix sensul imaginilor. Este extrem de importantă calitatea de finețe a luminilor momentului, traiectoria de zbor a dronei… viteza cu care se deplasează, altitudinea de zbor, poziționarea față de sursa razelor solare. Similar dar probabil chiar mai mult decât la imaginea fotografică, caracteristicile materialului brut sunt extrem de importante… deoarece ajustările ulterioare pot să ajute eventual… dar nu pot să schimbe esențialul.

Trebuie definit bine ce se pretează la filmarea cu drona… Dacă ai clarificate ideile respective… este recomandabil să le notezi. În acest fel, pe de o parte ele nu sunt uitate, pe de altă parte ele pot să fie dezvoltate în etape de creativitate. Spre exemplu:

1. Întinsă zonă mlăștinoasă/ tinov, cu ochiuri de apă în care se oglindește soarele, cu arbori piperniciți destul de distanți unii față de alții. Traiectoria de zbor a dronei trece printre arbori, ajunge peste 2-3 ochiuri de apă și apoi intră din nou printre copaci. Este nevoie de mai multe variante filmate, 1. cu soarele în cadru și 2. sensul opus, 3. cu soarele din laterală. De preferat umbre lungi, filmări dimineața devreme și după-masa târziu… în ultima oră înainte de apus.

2. Pădure cu ceață, în apropiere de un luminiș. Drona zboară printre arbori, iese în luminiș și încet se ridică până când toate detaliile peisajului dispar în ceață.

3. Corvide (coțofene, ciori, corbi) se hrănesc la un hoit. Drona zboară aproape de nivelul solului, se apropie de ele și trece razant, la o viteză cât mai redusă. Trebuie experimentat la ce distanță păsările nu se lasă impresionate de aparatul de zbor.

4. Stoluri de păsări în zbor sau grupuri în timp ce se hrănesc, pe ape, pe câmp șamd. Pentru a putea avea niște imagini spectaculoase, poate să fie vorba de păsări de dimensiuni mai mari de genul berzelor, lebedelor etc. Trebuie văzut cam care este distanța la care ele acceptă prezenta dronei. Există și riscul ca aparatul de zbor să fie atacat și distrus… Din câte pare, păsările răpitoare (acvile spre exemplu) pot ataca destul de ușor drona… și asta cam înseamnă distrugerea ei. Dacă se reușește filmare de calitate cu astfel de prezențe aripate aflate în cadru… mai ales dacă drona ar zbura în vecinătatea stolului aflat în aer… probabil că imaginile sunt capabile să taie răsuflarea.

5. Versant de deal/ munte cu mare turmă de oi. Drona zboară lent deasupra lor… Trebuie experimentat cam la ce distanță oile se comportă natural, fără să fie speriate.

6. Vegetație de stepă… cu iarbă mai înaltă, exact la răsărit sau la apus (apusul filmat este mai fezabil pentru mine); drona zboară fix la nivelul vârfului ierburilor; de preferat este să adie vântul și ierburile să se miște ritmic, soarele strălucind pe fiecare fir.

7. Molizi înalți și mai rari… încărcați foarte mult cu zăpadă. Drona zboară printre ei, cu 1. soarele în față, 2. opus și 3. cu soarele lateral. Trece prin zonele libere dintre crengile pline de zăpadă. Este nevoie și de o secvență în care drona se ridică vertical dintre molizi, până ajunge deasupra lor și se vede întreg peisajul.

8. Zonă de pârâu cu meandre. Filmat în așa fel încât soarele să sclipească pe suprafața apei. Drona trebuie să zboare lent la o altitudine care să permită cuprinderea bună și vizibilitatea meandrelor… la o proporție de 2/3 meandre față de peisajul din jur. Locurile și momentele adecvate pentru variatele subiecte-de-drone nu sunt prea frecvente, așa că trebuie să ai o bună cunoaștere a peisajului, încât să poți ajunge la aceste puncte cu efort cât mai decent, exact în momentele care contează.

9. Se pot face niște modele/ „mulaje” de rață sau altă pasăre de baltă care să plutească pe apă… și să se apropie de păsările sălbatice. desigur, această entitate trebuie să aibă încorporată o cameră de filmare și un mecanism de propulsare. Se poate experimenta și cu drona care să fie atașată de un model de asemenea pasăre plutitoare… să vedem de ce este în stare. Probabil că filmări mai OK se pot face eventual cu ceva păsări mai mari… spre exemplu dacă ar ajunge să se apropie de niște pelicani sau de un stârc sau egretă care prinde pești… și să o filmeze chiar de aproape, din unghiurile cele mai interesante… cred că îți poți face o imagine, nu?

10. Apele, atât cele curgătoare cât și cele stătătoare, oferă un cadru excelent pentru a face filmare din aer. Drona poate să zboare de-a lungul unui sector de râu, în zonele mai spectaculoase, de exemplu cele cu repezișuri sau mici cascade, ori zone cu mici insule șamd. Desigur, este de dorit să fie și animale (probabil cel mai frecvent fiind vorba de păsări) în unele cadre. La filmarea din dronă, este necesar să nici nu fie păsările prea mici pe apă… ca niște puncte, dar nici prea mari… ci să fie un echilibru între ele și peisajul natural în care ele se află. Cred că este evident că mai apoi, la montajul filmului, cadrele filmate din aer ajung să fie combinate cu imagini macro cu vietăți… inclusiv cu acele specii de păsări.

11. Totul este să ai imaginație, creativitate dar la stilul în care acele idei să poată ajunge realitate. Îți poți închipui spre exemplu cum este ca pe linia țărmului mării în careva zonă unde există o aglomerație de mii de pescăruși… drona să zboare și să filmeze păsările care vin și pleacă, cele aflate în zbor în vecinătatea relativă a camerei… să mai treacă unele și prin fața ta… cam câtă pulsare a vieții se poate include în cadrul de acest gen?

12. Îmi pot imagina cum este să treacă un car cu boi pe careva drum de pământ al Maramureșului. Sau ceva căruță plină de fân, trasă de doi cai frumoși; maxim doi. Și drona să zboare pe traseul drumului, lin de tot, să treacă aproape de subiectul principal al cadrului, apoi să se înalțe sus de tot și imaginea să cuprindă larg… tot peisajul.

13. Un exemplu de subiect super-tare pentru filmare cu drona este Groapa Ruginoasă din Apuseni. Doar că trebuie să filmezi în luminile perfecte. Adică, niște lumini razante, tăioase, care să scoată în evidență crestele și adânciturile reliefului… conformația generală precum și detaliile de microrelief. Am impresia că trebuie să stai o dimineață și o seară prin zonă… să filmezi materialul brut fără de care nu prea poți face ceea ce este necesar… dar dacă ai capacitatea… poate să rezulte o minune.

14. Cetățile Ponorului. Uriașele doline, portalul și galeriile ample de la intrare constituie un subiect care dacă este filmat așa cum trebuie, este absolut sigur că devine de senzație. Problemă destul de mare o reprezintă diferențele de luminozitate, dar cumva și asta se poate rezolva.

15. Ghețarul Scărișoara. Atât suprafața zonei cu gheață, cât portalul și largul aven prin care peștera comunică spre peisajul de la suprafață… sunt pe aici cel puțin 10 cadre superbe care se pot face. O problemă cu filmările din interior poate să fie atât slaba iluminare a zonei mai adânci dinspre biserica de gheață… cât calitatea semnalului GPS… pe baza căruia zboară drona. Se poate încerca cu un zbor de la intrare spre interior… dar modul în care se comportă echipamentele este destul de imprevizibil.

16. Poți prinde faze faine și fără să le planifici… dacă hazardul îți aduce în față ceva splendoare a momentului. Spre exemplu, dacă dai prin Apuseni de câțiva oameni care se deplasează cu sănii trase de câini husky… și pui drona să zboare deasupra lor… cred că ai niște imagini care să facă diferența. Diferența între ceva banal și ceva sublim… care să îți rămână pe retină și în memorie.

17. Un film care prezintă o regiune din punct de vedere ecologic… pe lângă peisaje, specii șamd… este bine să cuprindă și câteva aspecte antropice, incluzând aici și câteva construcții reprezentative. Nu este cazul să fie claie peste grămadă tot felul de mizerii-banale ale locului, ci trebuie alese câteva , 1-2-3 construcții sau complexe adecvate: o cetate, un castel, o biserică – poate una fortificată, un centru istoric, un hotel în care ai dori să poți să stai. Dacă este să faci imagine spectaculoasă cu drona, fiecare astfel de entitate trebuie studiată din punct de vedere al excelențelor arhitecturale care ar merita scoase în evidență. Adică, dacă cumva nu simți care este valoarea ei, când și cum poate să fie asta transpusă în imagine… atunci degeaba te-ai apucat de treabă.

 

Să fie vizual interesant! Fundamental important este să nu filmezi chestiuni banale, în locuri banale, în lumini banale… că nu impresionezi pe nimeni. Adică, ai nevoie de subiecte superbe, în lumini de paradis.

Așa cum unele păsări care vin la noi iarna, dinspre nord, nu percep omul ca pericol… și cum multe altele lasă să se apropie de ele un vehicul (la o distanță care este o fracțiune din distanța la care ele ar accepta un om…) nu se poate evalua la sigur care poate să fie reacția lor la prezența unei drone de mici dimensiuni. Nu prea există experiență în privința modului cum reacționează păsările și mamiferele din diferite specii… la apropierea dronei… cam cât de tare ar ajunge să fie deranjate sau cât ar rămâne de indiferente. Depinde mult de reacția lor… ce anume se poate face… și ce este etic. Până unde se pot împinge limitele.

18. Cred că ar putea să fie interesant de testat reacția mamiferelor mari la apropierea dronei. Probabil că pentru început este fezabil cu ceva cerbi, urși, mistreți aflați în captivitate în spațiu îngrădit… animalele acestea fiind deja obișnuite cu artefactele umane.

19. Dacă drona zboară la punct fix lângă un cui de barză… și aștepți să vină pasărea să își hrănească puii mari… poate să fie ceva frumos. Eventual, se poate ieși cu drona de mai multe ori… să faci păsările să se obișnuiască treptat cu ea… să reduci distanța… și să ajungi să filmezi cadrele așa cu ai dori… la perfecție.

20. Stârcii de mari dimensiuni (cenușiu, roșu) zboară destul de lent, la fel și egretele. Se poate încerca o apropiere de astfel de păsări în zbor… să le filmezi cu drona de la distanță relativ mică… cu peisajul aflat sub ele. E bine că se transmite live imaginea de la cameră la tabletă, că altfel nu prea puteai să ai filmările bine încadrate. O problemă cu drona având camera cu obiectiv fix cu unghi de cuprindere de 94 grade (adică echivalentul distanței focale de 20 mm la aparatura foto 35 mm)… este că la acest superangular, dacă vrei să filmezi păsări în zbor trebuie să te apropii extrem de mult de acestea. Este mai fezabil dacă este un stol întreg, că așa mai dă ceva mișcare în cadru, dar altfel, dacă este o pasăre singură este cam nesemnificativă în cadru, iar dacă vrei să se vadă bine… chiar dacă este mai mare… tot trebuie să te apropii de ea brutal de mult.

21. Cormoranii vin în stoluri cu miile pe Dunăre… dacă stai în ceva loc prielnic la vărsarea Oltului sau Jiului poți vedea și 10.000 în careva seară. Vin grupuri și grupuri. Întrebarea este cum pot să fie filmați în așa fel încât să se perceapă amploarea fenomenului.

22. Dacă drona ar zbura spre un stol de mii de grauri aflați pe sol… bănuiesc că ar trebui să zboare la joasă altitudine, pe cât posibil acoperită de tufe, ajungând destul de aproape de păsări. Dacă acestea se ridică în zbor cu miile… poate să fie un cadrul splendid.

23. Dacă vezi un grup mare de limicole aflate în migrație… cum se hrănesc la malul lacului sau cum stolurile lor zboară deasupra luciului apei… te poți întreba… oare cum ar arăta filmate cu drona… de aproape. Ar putea să fie ceva care întrece orice închipuire?

24. Prin Deltă/ Dobrogea se pot vedea destul de frecvent cazuri când stuful este incendiat. Cred că s-ar putea filma din dronă la un nivel care ar întrece mult orice filmare de la sol. Evident, sunt mari riscurile la care este expusă drona în acest stil, ea nu prea are cum să funcționeze nici măcar un an… adică este foarte neverosimil să treacă de toate…

25. Un lan de floarea-soarelui, în luminile de dimineață sau seara, filmat din zbor razant al dronei… cred că este un cadru bun.

26. La seceratul grâului… dacă găsești o combină modernă, drona poate să zboare deasupra ei și să o urmeze o vreme; un alt cadru este să vină spre ea și să treacă peste; sau să zboare paralel cu ea și să filmeze zone unde intră spicele șamd. Se pot scoate câteva cadre bune de tot.

Ca să iasă bine, pentru unele idei de cadre poate că este necesar să tragi și 10 duble. Trebuie executate mai multe variante cvasi-similare, pe care apoi le poți vedea pe monitor mare, care este cea adevărată. Deoarece apoi trebuie să selectezi materialul… ceea ce ia mult timp și energie… este important să nu ai o cantitate enormă de filmări între care să te îneci. Ci fix cât este necesar și suficient… plus încă puțin.

Existența unei gândiri vizuale rezonabil de performante, creativitatea și experimentarea continuă, pot face să extragi din contextul tău personal, din aparatura aflată la dispoziție și din realitățile naturale/ antropice existente… cam maximul posibil. Un element foarte important este să nu faci filmări de balast, care doar să te încurce, să fie o mare masă amorfă de rahaturi fără sens: adică, din start trebuie să decizi dacă acum e chiar momentul și subiectul care merită, sau doar freci aparatura degeaba.

Posibilitățile de prelucrare sunt mult mai bune dacă materialul brut este filmat în 4K… în comparație cu variante HD. Dacă vrei să extragi doar o parte a cadrului… ai din ce să decupezi. Plus că evoluția viitoare a pretențiilor în privința calității este previzibilă… și este de preferat să lucrezi la standardele de vârf actuale din domeniu. Chiar dacă nu vei avea din start ceva teleobiective puternice (constrângerile bugetare…)… și nici în zona ultra-macro nu te vei putea duce prea tare… este de preferat ca din punct de vedere calitativ-tehnic materialele filmate să fie ceea ce trebuie.

La modul general, filmările cu drona pot să reprezinte 10-30% din careva film. Mai ai nevoie de câteva interviuri, niște fețe umane, niște panoramări interesante și câteva cadre fixe cu peisaje (dar nu multe că acestea sunt suplinite în mare parte de filmările din aer), și mai ales ai nevoie de detalii semnificative cu reptile, păsări, mamifere, amfibieni, insecte, plante din speciile care au ceva interesant (rare, endemice, spectaculoase, caracteristice etc), ciuperci… diversitate și acțiune.

© dr. Peter Lengyel

3 milioane de vizualizări. Subiectul cascadei Niagara este evident grandios, luminile sunt bune… dar totuși această filmare din dronă lasă mult de dorit. Pe de o parte există niște mișcări dreapta-stânga, date probabil de rafale de vânt care destabilizează drona… ceea ce arată că este nevoie să filmezi mai ales în perioade de acalmie cvasi-totală. Plus că se percepe cumva neprofesionalismul, prea multe întorsături, învârteli, viraje șamd… înseriate una după alta, un fel de bâțâială a camerei când deloc nu era cazul. Niște linii mai fine, mai calculabile, cred că erau mult mai de efect. Uneori îți dă impresia că este joaca unui copil cu mașinuța primită de ziua lui. Se mai învârte, se mai stabilizează, apoi iar începe o altă mișcare… Există mișcări prea bruște, fără nici un sens, mai apare câte un picioruș al dronei în cadru… elicea… Parcă e ceva de gen harcea-parcea, ceva bâțâială plină de crix-crax-uri și nu liniile pure, trase din start la modul perfect, definitive. Parcă lipsește artisticul dat de simplitate… de ceea ce în maghiară se zice “letisztult”, adică ceva care a devenit clar și curat. Culmea este că din același material brut filmat se putea face ceva minunat: cred că era mult mai bine dacă la montaj erau păstrate doar secvențele mai fluente, în loc de 5 minute erau 50 de secunde, perfecte.


 

 

Acest articol a fost publicat în Filmare. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Filmare cu Drone

  1. iurie spune:

    Pai ne dai ceva sa vedem?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s