Elite Intelectuale versus Elite Financiare

943908_1273954329285308_1139053851718002209_n

Ea călătorea cu trenul, era undeva între Cluj și Sighet, pe ruta dintre locul pe care îl considera acasă și facultate. În compartiment era un domn distins, bine îmbrăcat, cu servietă și ceas scump, manierat și probabil bogat (pe vremea aceea erau și oameni bogați care mergeau cu trenul), și cumva discuțiile au ajuns să atingă subiectul geneticii, o materie pe care ea încerca să o pătrundă cât mai bine pentru examenul care urma să fie. Ore în șir ea a povestit despre caracterele date de gene, despre transmiterea lor de la o generație la alta, despre gene provenite pe linie maternă sau paternă, despre gene recesive și dominante, și multe multe altele de acest gen. Avea impresia că bărbatul înțelege ce i se zice, părea chiar interesat. Deja se apropiau de destinație, când și-a dat seama cumva că omul crede că toată discuția este despre genele de la ochi și habar nu are despre ADN. Cam asta este ruptura dintre elitele intelectuale și elitele financiare. Un hău uriaș, o prăpastie ne desparte, și nici nu prea putem vedea ce este dincolo, pe cealaltă margine. Suntem ca specii diferite. Nimic nu poate acoperi această distanță.

12366370_1691154337771493_2706293162930817455_n

Din punctul de vedere al finanțistului, un oier-pușcăriaș bogat de pe la periferia civilizației este mai relevant decât Einstein; ceva producător de capace de WC este mai relevant decât Hemingway și Shakespeare la un loc. Orice popă care îi spoliaza pe dobitocii din zona lui, care ia banii săracilor… este mai de succes decât a fost Darwin. Cam asta este unitatea de măsură a celor aplecați spre reușite financiare. Adică, dispare exact valoarea și iese la suprafață tot puroiul societal.

12308524_1004166379644251_2857156942406887197_n

De ce oare omul est-european plin de bani nu prea are cultură? Nu le putem avea pe toate. Dacă ai ocazia să discuți cu careva dintre bogătanii putrezi de bogați – noii îmbogățiți ai estului, vei constata aproape instantaneu ruptura uriașă dintre 1. ifosele pe care le are, prețul mașinii/ avionului personal/ elicopterului cu care se deplasează, sofisticarea în privința mărcilor de băuturi fine, ceasuri de aur, parfumuri etc și 2. incredibila incultură de care dă dovadă… de facto având de a face cu un mare bou. În vest, situația pare cu ceva mai echilibrată – deoarece există și altceva decât noii-îmbogățiți: pe de o parte există destui bogătași care au averi din afacerile și jafurile odioase executate de strămoșii lor… iar ei au devenit mai cizelați și mai educați inclusiv prin susținerea oferită de banii pe care au ajuns să îi moștenească; pe de altă parte, există mulți oameni bogați care nu doresc să atragă atenția asupra lor, ci se comportă discret, discret de tot – și sigur au motive destule. De ce totuși, marea majoritate a celor bogați sunt extrem de inculți? Când omul face business zi și noapte în lumea concurențială a capitalismului sălbatic, îi stă capul doar la afaceri, la credite, dobânzi, riscuri, relația cu fiscul, bani pentru corupție, învârteli politice de toate felurile… parcă nici nu mai are propria lui viață. Crezi că cel care controlează o afacere serioasă are timp de familie, de prieteni, de a citi o carte? Asta cu cartea nici nu știu de ce o mai amintesc. Sau… totul se învârte în jurul furnalelor, abatoarelor, atelierelor, fabricilor, hangarelor, depozitelor, restaurantelor… și nu prea ai nici timp să respiri? Lupta pentru un nou contract, pentru încă 2 utilaje, credite, dobânzi, încă o hală de producție… totul se învârte în jurul profitului. Cu cât ești mai performant în domeniu, cu atât ești mai mare profitor. Nu sunt ei băieți răi, doar că nu au timp de cultură. Și asta se vede, se simte din orice afirmație legată de orice subiect care nu este legat strict de domeniul afacerilor.

12366346_1535755850080622_5066996436070590656_n

Interesul este doar banul și nimic altceva. Acest tip de om se uită cu admirație la Al Capone, la orice oier care se mută la palat sau la un tenisman imbecil care face șmecherii timp de câteva decenii. Cine sunt acești oameni? În general luat, elitele financiare de pe la noi sunt în bună parte foștii securiști, foștii politruci de pe la consiliile populare, de pe la fabrici și uzine comuniste, secretarii de partid, lideri de sindicat, cei care în orice fel de regim s-au descurcat la perfecție. Dacă de mâine aici ar fi dictatură sau comunism ori hitlerism, ori anarhie, tare am impresia că tot ei ar fenta sistemul și ar ajunge în pozițiile financiar-privilegiate, de exploatator. Oarecum au adecvarea în sânge, șmecheri, business-ul, imediat ar observa oportunitatea… că au ceva de câștigat din exploatarea la sânge a săracilor-muncitori, din comerțul cu sclavi, din producerea de arme, sau orice altceva… pe bandă rulantă. Acești oameni nu ajung să fie prea culți – și nici nu îi interesează cultura. Au altă treabă. De remarcat că din acest domeniu al elitelor financiare, istoria nu păstrează aproape nici un nume (puține sunt excepțiile), ei fiind în mare parte oamenii momentului, și cam atât.

12392043_896729813780527_8086766938181384660_n

Un aspect interesant legat de o bună parte a oamenilor bogați este că au tendința de a crede că ei ar deține adevărul: se comportă de parcă ar avea cultura științifică necesară pentru a face afirmații în domenii… despre care ei nu au habar. Sunt atât de obișnuiți cu respectul pe care îl au angajații, oamenii care se supun în fața puterii lor financiare, că ei se așteaptă să nu fie contraziși niciodată, de parcă ei ar reprezenta singurul adevăr. Dacă îi zici fin că nu este exact așa cum a afirmat el, deja se simte atacat și bruscat, deja simte cât de nedreaptă este viața cu el și reacționează ca un ciomag. Chiar dacă nu a citit nici o carte despre evoluția biologică spre exemplu… din start el poate anula tot ce se cunoaște în domeniu, că el știe. Din start, orice bogătaș local din orice putregai de localitate de pe la periferia civilizației, poate anihila în 2 cuvinte tot ce a produs gândirea umană rațională, studiile și cercetările a mii și zeci de mii de cercetători geniali din cele mai puternice universități ale Planetei, oameni care au investit toată puterea lor de muncă intelectuală în cunoașterea viului. Cât timp are bani la el, simte că el are totdeauna, dar întotdeauna perfectă dreptate, în absolut orice domeniu. Și toți ceilalți sunt niște sărmani măgari. La un mod aproape automat, orice tractorist care devine proprietar de 100 de utilaje, orice hoț de lemne care are câteva gatere ajunge geniu și își bagă piciorul în toată știința pe care nu dă nici 2 bani. Din câte pare, nu prea există limite în ceea ce privește micimea intelectuală și retardul multora dintre oamenii bogați, indiferent că este vorba de Europa, America sau India. Desigur, există și excepții, care prin caracterul lor excepțional reprezintă o reală valoare.

10330316_1264944413519633_599141387048940541_n

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Despre Cunoastere. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Elite Intelectuale versus Elite Financiare

  1. peterlengyel spune:

    Kamikaze: Țiriac, ești prost!

    „Ion Țiriac, în primul rând că, așa cum ți-a zis și Radu Banciu, tu ești tot timpul prost, nu accidental.

    (…)

    Și Gigi Becali a făcut bani, și nu există indicii că și-ar domina oile într-o dezbatere corectă, fără bețe și fără câini.

    (…)

    Combinația, cunoștința, filiera, șmecheria, fie ea cu ștaif nemțesc de import, nu sunt vreo consecință a inteligenței. Nici măcar când ajungi, datorită lor, cel mai bogat om din cea mai coruptă țară din Europa. Pentru că tu asta ești, cel mai bogat om din cea mai coruptă țară din Europa. Nu ți se pare nimic putred în asta? Păi nu ți se pare, că doar te crezi inteligent, ce sens mai are să și judeci? Ai grijă să nu ajungi și tu să scrii cărți de la atâta inteligență.”

    http://www.kmkz.ro/opinii/tiriac-esti-prost/

  2. Alexandru Costin spune:

    Se pot compara doar indivizi cu aceeasi scara de valori sau asemanatoare.
    Deoarece tendinta europeana este cea de nivelare a natiunilor si culturilor , eu as promova separarea grupurilor in functie de apartenenta la acelasi scara de valori sau comparabile , atat spatial cat si administrativ. Se imparte suprafata totala la numarul de indivizi si se ditribuie ca atare. Astea cu „cultura” Banului aleg primii pentru ca sant mai „inteligenti” , iar ce ramane va fi pus in valoare de cei „saraci”.

  3. peterlengyel spune:

    Lucian Boia: România lui „ca şi”. Mic studiu de sociologie a inculturii

    „(…) Academia Română (…) Doar şi-a dovedit, în urmă cu ceva ani, receptivitatea la soluţii revoluţionare, atunci cînd membrii înaltului for cultural, ştiinţific şi aşa mai departe, au decis, aproape în unanimitate, revenirea la î din a, adică la â, motivul ştiinţific fiind acela că î-ul era o lamentabilă rămăşiţă comunistă. Hotărîţi să lovească fără cruţare în tot ce ţinea de comunism, academicienii au avut atunci de ales între două opţiuni majore. Prima ar fi fost aceea de a-şi da cu toţii demisia, autodizolvîndu-se, ţinînd seama de faptul că, deşi şi-au zis din nou Academia Română, nu erau urmaşii Academiei autentice, desfiinţată de regimul comunist, ci ai Academiei Republicii Populare Române, pusă în locul acesteia în 1948. Cea de-a doua opţiune, reforma ortografică, a fost însă preferată în cele din urmă, nu-mi dau seama de ce. Oricum, ponosul a căzut pe î, biată literă compromisă. Ne-am despărţit de comunism, schimbîndu-l pe î cu â (şi procedînd, mai în toate sectoarele, la reforme similare).

    (…)

    E uluitor cum au reuşit strămoşii noştri să-şi bată joc de limba latină. Ovidiu, exilat la Tomis, sesizase deja o nepotrivire. Îl citez: „Aici eu sunt barbarul, pe care nimeni nu-l înţelege, iar proştii de geţi izbucnesc în rîs cînd aud vorbindu-se latineşte“. Pînă la urmă, „proştii de geţi“ au învăţat limba cuceritorilor, dar cum au învăţat-o, vai de capul lor. Româna e o latină stricată, stricată rău de tot. La fel ca toate celelalte limbi romanice. După cum sună franceza, galii, strămoşii francezilor de astăzi, trebuie să fi vorbit foarte amuzant latineşte, încă din primul moment.

    Şi atunci, cum va arăta româna peste o mie de ani? Sunt tentat să zic că nu va arăta în nici un fel, adică nu va mai fi (nici o grijă, nici maghiara nu va mai fi).

    (…)

    confuzia valorilor. Pe vremuri, apele erau net despărţite între o elită de bună formaţie intelectuală şi o masă analfabetă sau semianalfabetă. O asemenea fractură socială nu e de idealizat, dimpotrivă, dar nu păcatele vechii Românii ne preocupă acum. Mă îndoiesc că printre intelectualii interbelici ai fi putut descoperi vreunul care să se exprime cu ca şi sau cu ca virgulă. A venit apoi comunismul care a dat de pămînt cu vechea intelectualitate şi a amestecat ce s-a mai ales din ea cu o nouă „elită“, extrasă (cam repede!) din masa aceea pînă mai ieri analfabetă şi semianalfabetă. A rezultat un inextricabil amestec de valoare şi nonvaloare care s-a perpetuat, şi chiar s-a amplificat, şi după căderea regimului comunist. Oamenii lui ca şi nu sunt neştiutori de carte. Au studii, au diplome, ocupă adesea poziţii cheie în societate, în sistemul politic cu deosebire, dar şi în viaţa intelectuală. Mă întreb, odată ce nu sunt capabili să-şi regleze puţin vorbirea românească, dacă nu cumva întreaga lor formaţie nu o fi tot de tipul ca şi?

    Necazul este că nu dispunem de nici o instanţă care să separe grîul de neghină. Suntem cu toţii intelectuali „mai mult sau mai puţin oneşti“. Cei mai puţin oneşti au chiar un avantaj faţă de ceilalţi. Nefiind împovăraţi de prea multe gînduri şi scrupule, sunt mult mai eficienţi la dat din coate şi la căţărat, la ajuns sus, cît mai sus. „Avem valoare“, recunoştea cu modestie un performant mafiot, în timpul liber profesor universitar, se înţelege.”

    http://www.contributors.ro/cultura/romania-lui-%E2%80%9Eca-si%E2%80%9D-mic-studiu-de-sociologie-a-inculturii/

  4. peterlengyel spune:

    „He was among the first authors to recognize that knowledge, not labor and raw materials, would become the most important economic resource of advanced societies.”

    Alvin Toffler, Author of ‘Future Shock,’ Dies at 87
    http://www.nytimes.com/2016/06/30/books/alvin-toffler-author-of-future-shock-dies-at-87.html?_r=0

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s