Sălaj – arii protejate și neprotejate

Cât timp are ceva viață în suflet, dihania umană are nevoie nu doar de liniște și pace ci și de noutate, aventură, descoperire… momente în care să simtă că nu își imagina ceva atât de paradisiac. O arie geografică tangibilă și neștiută de tine poate oferi un fel de hrană-sufletească ce să te țină conectat la spiritul descoperirii la un mod uzual și consistent. Spre exemplu, dacă oricum ai de a face călătorii între Sighet și Cluj și oricum mergi cu mașina, o variantă este să alegi rute non-standard, atingând arii protejate existente, cele definite deja de legislația actuală… dar ne-restricționând descoperirea peisajului la aceste entități ci fiind deschis la înțelegerea mai amplă a peisajului. Fiecare astfel de tură se transformă din trecerea grăbită pe șosea… gonind între camioane și roiuri de mașini… în ceva plimbare pe drumuri nemaivăzute, către locuri neștiute, pe maluri de ape, printre stânci monumentale, păduri despre care habar nu aveai. Dacă faci spre exemplu 100 de astfel de zile de Sălaj, deja poți avea o impresie cât de cât realistă despre valorile naturalistice din zonă.

În tot felul de discursuri amuzante, de multe ori Sălajul este considerat un fel de no man’s land, un fel de zonă incertă-crepusculară, părăsită de orice viață umană inteligentă… ceva unde nu există nimic și nici nu se poate spera să existe ceva. Dacă ai vedea peisajele, splendoarea naturalistică ce așteaptă să fie pusă în valoare, probabil că ai avea o cu totul altfel de opinie despre zonă. Am impresia că din punct de vedere naturalistico-fotografic, în Sălaj se poate avea un fel de mină de diamante vizuale… totul este să ajungi în momentele care contează exact la locurile care contează. Să ai sufletul deschis, să te poți minuna de Someșul care curge meandrat, să observi splendoarea din iarbă, să ai chef să stai și să privești gresii luminate de ultima licărire de lumină.

Experiența mea de până acum în ceea ce privește Sălajul a însemnat mai ales treceri fără prea multe opriri, cu două excepții: pe de o parte am vizitat de câteva ori Grădina Zmeilor, în perioada studenției și în anii de după; pe de altă parte, în timpul studenției am vizitat o singură dată peștera Măgurici, și am făcut o serie de imagini cu coloniile uriașe de lilieci, depozitele de guano adunate din milioanele și miliardele de insecte capturate și digerate de aceste mamifere zburătoare. Deci, de facto, până acum sunt cam la nivel zero în privința experienței naturalistice în această zonă. Dar, calea spre cunoaștere este deschisă, totul este să ai ceva capacitate să parcurgi etapele necesare, de la proiectarea abordării, la documentare și implementare.

O abordare sistematică presupune parcurgerea rând pe rând a traseelor care accesibilizează zona. Pentru a stabili niște ținte la care merită să ajungi, poți lua din start lista ariilor protejate… a rezervațiilor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice, botanice, zoologice, mixte și a siturilor Natura 2000. O constatare este că în Sălaj există doar 15 rezervații… deși potențialul zonei a fost și este mult mai mare. O altă constatare este că în Sălaj există 6 situri Natura 2000 (1 SPA și 5 SCI).

În Legea 5/2000, din Sălaj sunt înșirate următoarele arii naturale protejate:

1. Grădina Zmeilor, cod 2.682, (Comuna Bălan, sat Gâlgău Almaşului) are suprafața de 3,00 hectare. Este o rezervație geologică și peisagistică.

https://peterlengyel.wordpress.com/2015/10/19/gradina-zmeilor-rezervatie-naturala/

2. Pietrele Moşu şi Baba, cod 2.683, (Comuna Napradea, satul Someş Guruslău), are suprafața de 0,20 hectare. Este o rezervație geologică și peisagistică.

3. Poiana cu narcise de la Racâş – Hida, cod 2.684, (Comuna Hida, satul Racâş) are suprafața de 1,50 hectare. Este o rezervație floristică și peisagistică.

4. Calcarele de Rona, cod 2.685, (Oraşul Jibou, localitatea Rona) are suprafața de 0,50 hectare. Este o rezervație geologică.

https://peterlengyel.wordpress.com/2015/10/20/calcarele-de-rona-jibou/

5. Balta Cehei, cod 2.686, (Oraşul Şimleu Silvaniei, localitatea Cehei) are suprafața de 18,20 hectare. Este o rezervație faunistică.

6. Lunca cu lalea pestriţă – Valea Sălajului, cod 2.687, (Oraşul Cehu Silvaniei) are suprafața de 10,00 hectare. Este o rezervație peisagistică (oare de ce nu este floristică/ botanică?).

7. Rezervaţia peisagistică Stâna Cliţului, 2.688, (Comuna Băbeni, satul Cliţ) are suprafața de 16,00 hectare. Este o rezervație peisagistică.

8. Gresiile de pe Stânca Dracului, cod 2.689, (Comuna Hida) are suprafața de 1,00 hectare. Este o rezervație geologică și peisagistică. Alte surse decât Legea 5/2000 dau suprafața de doar 0,001 hectare… ceea ce este doar piatra în sine.

https://peterlengyel.wordpress.com/2015/10/19/gresiile-de-pe-stanca-dracului/

9. Rezervaţia peisagistică Tusa – Barcău, cod 2.690, (Comuna Sâg, satul Tusa) are suprafața de 15,00 hectare. Este o rezervație peisagistică și forestieră. Alte surse decât Legea 5/2000 dau suprafața de 13,43 hectare.

10. Mlaştina de la Iaz, cod 2.691, (Comuna Plopiş, satul Iaz) are suprafața de 10,00 hectare. Este o rezervație faunistică și floristică.

11. Pădurea „La Castani”, cod 2.692, (Comuna Ileanda, satul Rogna) are suprafața de 7,80 hectare. Este o rezervație forestieră.

12. Stejărişul Panic, cod 2.693, (Comuna Hereclean, satul Panic) are suprafața de 2,20 hectare. Este o rezervație forestieră și peisagistică.

13. Stejărişul de baltă Panic, cod 2.694, (Comuna Hereclean, satul Panic) are suprafața de 1,70 hectare. Este o rezervație forestieră și peisagistică.

Pe lângă cele 13 arii menționate în Legea 5/2000, în alte surse (Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al Românei, nr. 38 din 12 ianuarie 2005) sunt menționate ca fiind rezervații și următoarele două:

14. Pădurea Lapiș (localitatea Nușfalău), rezervație faunistică și forestieră cu suprafața de 430,40 hectare. În HG apare ca fiind rezervație naturală, cod IV.45., având avizul 206/04.05.2004.

15. Peștera Măgurici (localitatea Răstoci), rezervație speologică de 1,0 hectare. În HG apare ca fiind Monument al Naturii, cod III.3, având avizul din Cj 128/27.03.2003.

În privința siturilor Natura 2000 care sunt în Sălaj (măcar parțial) avem:

16. ROSPA0114 Cursul mijlociu al Someșului (Maramureș și Sălaj), cu o suprafață de 33.259 hectare; include și rezervațiile Calcarele de la Rona, Lunca cu lalea pestriță – Valea Sălajului, Pădurea „La Castani”, Pietrele Moșu și Baba, Stanii Clițului.

17. ROSCI0192 – Peştera Măgurici (Maramureș, Sălaj) de 96 hectare, include și rezervația Peștera Măgurici.

18. ROSCI0209 – Racâş-Hida – având o suprafaţă de 241 ha, include și rezervația Poiana cu narcise de la Racâş – Hida.

19. ROSCI0257 – Tusa Barcău – având o suprafaţă de 13 ha, include și Rezervaţia peisagistică Tusa – Barcău.

20. ROSCI0314 – Lozna, are suprafața de 10249 hectare, include și rezervațiile Pădurea „La Castani”, Rezervaţia peisagistică Stâna Cliţului.

21. ROSCI0322 – Muntele Șes (Bihor, Cluj, Sălaj) are suprafața de 34.881 hectare; include și rezervația Mlaştina de la Iaz.

Ideea este ca sub fiecare dintre aceste 21 de entități să apară câte un link spre postarea care se va naște și se va dezvolta, despre respectiva arie. În schimb, zonele interesante din Sălaj, care totuși nu sunt arii protejate, vor ajunge prezentate în această postare, cu locația lor exactă. Cred că îți este clar că pentru a face ceva mai semnificativ, este nevoie de resurse de variate feluri, inclusiv de timp… adică este nevoie de ani de zile. Dar, intenția există, deja. și a fost făcut un prim pas… cu fotografierea pe la Grădina Zmeilor, Gresiile de pe Stânca Dracului, Calcarele de Rona. A fost frumos.

Înainte de următoarea trecere prin zonă, am să citesc formularul standard al căruiva sit, sau descrieri ale câtorva rezervații… în ideea de a vizita zona cu o oarecare părere despre ce urmează să vezi acolo. Dar, realitatea este că doar după ce ai fost măcar odată în aria respectivă, are sens să te documentezi mai amănunțit… deoarece ai deja o bază din teren de care poți lega informațiile respective. Unele dintre aceste arii protejate sunt atât de mici încât deja la prima lor vizitare îți este clar că ai de a face cu o singură piatră de câțiva metri (cum este rezervația Gresiile de pe Stânca Dracului)… pe care eventual o poți re-fotografia cândva în lumini mai adecvate, pe când altele, situri Natura 2000 care au zeci de mii de hectare, pot prezenta noutăți și surprize după oricât de multe ieșiri. Din acest punct de vedere, demersul este open-ended… fiind posibile noi și noi nivele de înțelegere.

Scopul unui asemenea demers este o utilizare judicioasă a resurselor… dacă tot treci prin zonă destul de frecvent; o satisfacție personală produsă de fericirea descoperirii și admirației față de natura sălbatică încă existentă în peisajele Transilvaniei; crearea unui material documentar (imagine, text) care eventual poate deveni relevant, odată cu trecerea timpului.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Salaj. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Sălaj – arii protejate și neprotejate

  1. Aurel Ion zice:

    Va multumesc mult pentru intentia de a aduce si Salajul in atentia publicului!
    Ca obiective turistice mai importante, mai sunt: Gradina Botanica (Jibou), Castrul Roman Porolissum (Moigrad), Muzeul de Istorie si Arta (Zalau) si Muzeul Holocaustului (Simleu Silvaniei).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s