Natura 2000 Tisa Superioară are Cuțitul Înfipt în Spate

11951999_906307836122743_1990524927935774748_n

Cum să te pui în fața buldozerelor… nu vezi că ești cam singur? La ce te zbați pentru protejarea naturii? Ce sens are? Nu vezi că mii și mii de proiecte de distrugere a viului sunt avizate, cu acte în regulă, finanțate de autoritățile statale?

DSC_3032

Here you can see the impact of building the embankments on the Tisa river on the Romanian-Ukrainean border, on the Romanian side (a Natura 2000 site, SCI & SPA). The embankment for protection of a single village is 5 km long, 6 m high and 30 meters wide; the line of the embankment is close to the river, and far from infrastructure (houses, road etc). The construction material for the embankments is the gravel which was forming islands in the river – the best place for nesting colonies of different bird species. In the floodplain area, for the construction work all the small streams are destroyed – even if they are the living place for beavers. The river bank is consolidated on more then 11 km, only by a single project. Many other such interventions are making local agressions along the river. The last wild places in the Upper Tisa Natura 2000 area are now close to be lost… to be only in the pictures, forever.

The Tisa river in the border region on the Romanian side is already affected by embankments on most of its length (some official data putting the figure of 90%). With the injection of other more then 26 million euro, from which more then 23 million is from european funds, the biodiversity of this Natura 2000 site is impacted in a barbaric way.

DSC_3035

Care mai este speranța pentru natură în situri Natura 2000 de pe la noi? În Statul Criminal România, distrugerea valorilor naturale se petrece pe toate planurile, de la devastarea pădurilor din Parcul Natural Apuseni, din Parcul Național Munții Rodnei, Parcul Natural Munții Maramureșului, Parcul Național Piatra Craiului… până la braconajul generalizat de la peștii Deltei Dunării până la caprele negre din Rodnei. Văile din Carpați sunt umplute cu microhidrocentrale, râurile sunt îndiguite rând pe rând, betonate, omorâte, distruse. Nici un loc natural nu scapă din fața tăvălugului, ci așteaptă să vină momentul dezastrului. Doar că aceste mici dezastre locale nu sunt băgate în seamă, așa cum nu interesează nenumăratele violuri petrecute în stil mioritic. O formulare de genul Statul Criminal România poate să pară o formulare dură la prima vedere, dar de facto este doar constatarea relației acestui stat cu valorile naturale de pe teritoriul administrat… unde praful se alege din comorile naturale inclusiv în zonele declarate pe hârtie ca fiind arii protejate și situri Natura 2000, ceea ce evident este un act criminal la adresa diversității biologice. Tot felul de Directive ale Uniunii Europene, convenții internaționale la care suntem parte, legi, ordine ministeriale șamd făcând parte din legislația internă sunt de facto literă moartă în foarte foarte multe cazuri, adică nu au acele efecte în teren care să însemne reala transpunere a ideilor de protejare a naturii și conservare a biodiversității în practica concretă, cu efectele adecvate. Este constatarea faptului că prin lipsa de capacitate, lipsa de implicare adecvată, lipsa de personal profesionalizat la nivelul necesar, lipsa de resurse de toate felurile, inerția și inadecvarea lor, structurile statale care ar trebui să implementeze protejarea naturii sunt totalmente incapabile să protejeze natura în fața valurilor de distrugeri produse de diferite entități agresive – de multe ori chiar guvernamentale, iar senzația poate să fie că ele sunt chiar parte a mafiilor care distrug Natura.  Este constatarea faptului că prin lipsa de capacitate, lipsa de implicare adecvată, lipsa de personal profesionalizat la nivelul necesar, lipsa de resurse de toate felurile, inerția și inadecvarea lor, structurile statale care ar trebui să implementeze protejarea naturii sunt totalmente incapabile să protejeze natura în fața valurilor de distrugeri produse de diferite entități agresive – de multe ori chiar guvernamentale, iar senzația poate să fie că ele sunt chiar parte a mafiilor care distrug Natura.

11866305_1877192209172677_715247212497727804_n

Dimineața la 9 și ceva am fost sunat de Ervin. Îmi zicea că lângă casa lui din Teceu este dezastru în situl Natura 2000 Tisa Superioară (SCI și SPA). Erau acolo 6 familii de castor, acum buldozerele au intrat peste ei. Sunt nivelate brațele moarte ale râului, cele care aveau cea mai mare valoare pentru biodiversitate. Îmi zice că el iubea locul acela, cu țestoase de baltă, cu castori, broaște, șopârle, dar acum este distrus totul. Un dig de 6 metri înălțime se va ridica până și pe un mic pârâiaș, în așa fel încât nu rămâne piatră pe piatră. Sălcii seculare sunt rând pe rând tăiate de o gașcă de 40 de muncitori care lucrează la “eliberarea locului”. Mii de metri de masă lemnoasă sunt târâte cu buldozere. Ervin zice că de-a lungul Tisei de la Lunca la Tisa până la Teceu au început să fie astfel de intervenții, în multe locuri. Praful se alege de aria protejată.

DSC_3026

DSC_3013 DSC_3015 DSC_3017 DSC_3018 DSC_3019 DSC_3021

DSC_3023 DSC_3025

Am sunat la custodele sitului. Zice că nu a fost anunțată de începerea lucrărilor și că în aviz era vorba de ridicarea de dig dar era permisă doar tăierea unor mărăcini… nicidecum arbori… nicidecum defrișări, iar lucrarea era vorba să se facă în prezența reprezentantului custodelui. I-a sunat pe cei care se ocupă de îndiguiri, iar ei se scuză că nu au timp de discuții, că au aici ceva Corp de Control de la Minister și de la Apele Române, și că digul trebuie terminat cât mai repede. La câteva ore de la începutul scandalului (pe la ora 12), m-a sunat custodele siturilor Natura 2000 Tisa Superioară și mi-a zis că cere sistarea lucrărilor de către Garda de Mediu; totodată, mi-a zis că se face o sesizare la Corpul de Control al Ministrului Mediului. Din câte pare, există intenția de a face ceva pentru salvarea a ceea ce se mai poate. Să vedem ce va urma.

DSC_3000 DSC_3002 DSC_3005 DSC_3006 DSC_3008 DSC_3010

În sistemul acesta criminal, te poți întreba ce rol mai are custodele, dacă nu află nici de un dezastru de proporțiile acestuia decât în mod conjunctural… și nu poate face nimic pentru a limita pierderile? Se pot depune sesizări, dar ele au rol de hârtie pentru șters ceva brun-verzui, ceva promisiuni electorale. Acele zone umede, cu brațe moarte, cu băltiri, reprezentau zona de reproducere pentru numeroase specii de pești, amfibieni, păsări, pentru care aceste 2 situri Natura 2000 au fost create (SCI și SPA). Dacă vine un inginer lipsit până și de cea mai vagă percepție asupra valorilor naturale, și în teritoriul sitului Natura 2000 proiectează diguri care apoi sunt ridicate, asta înseamnă nu doar un impact de moment ci subminarea funcționării ecosistemice la un mod brutal. Asta este o adevărată crimă ecologică, un dezastru pentru respectiva arie protejată; totodată, este un fel de maltratare a ideii de protecție a naturii, și poate să fie considerată o violare a Directivelor Uniunii Europene, atât a Directivei Habitate cât a Directivei Păsări. Este și un precedent, care dacă nu este corectat, va arăta că întregul sistem Natura 2000 este o glumă, o joacă a lui Onan cu bățul în nisip, că toate aceste reglementări legale nu au nici un fel de relevanță, că orice poate să fie omorât, tăiat, distrus.

DSC_2936

DSC_2940 DSC_2943 DSC_2946 DSC_2951 DSC_2955 DSC_2985 DSC_2988 DSC_2991 DSC_2994 DSC_2996 DSC_2997

De altfel, am trecut în careva zi pe la confluența Izei cu Tisa. Cioate, copaci tăiați la grămadă, nu mai seamănă deloc cu ceva natural. O mare balastieră plină de utilaje, cară cât se poate lua din zona protejată Natura 2000. Mă întreba Alina, ce se poate face? Puțin mai spre Sighet, un loc unde era o frumoasă pădure de luncă, plină de valori naturale, a fost acoperită de un strat de circa 6 metri grosime de moloz… să fie la nivelul drumului (poate se dorește construirea a ceva casă de toleranță?). Mă întreba Sorin, ce se poate face? Și mai sus pe Tisa, la marginea Sighetului, în interiorul sitului Natura 2000 au fost construite câteva hale pentru magazine de stil ambient, plus ceva parcare pentru TIR-uri. Mai sus pe Tisa era o biserică… unde în pod era o colonie de circa 1.000 de lilieci (protejați): au fost omorâți cu diferite substanțe, iar locul a fost închis, și acum este foarte bine.

DSC_2958 DSC_2960 DSC_2964 DSC_2967 DSC_2970 DSC_2973 DSC_2975 DSC_2979 DSC_2982

Da, iubeam și eu locul acesta, și încă am un fel de sentiment de iubire față de Tisa și natura ei… Dar nu este ușor să iubești Natura în ceva loc unde ea este terfelită, violată, maltratată în fel și chip… și îți dai seama că nu prea poți să o ajuți să scape din mâna vagabonzilor statali. Îmi tot zice Ervin să vin să fac niște poze cu această catastrofă, dar parcă mă doare sufletul să văd ce se petrece. Asta este un semn bun, înseamnă că mai am ceva suflet, ce nu e puțin lucru în ziua de azi. Dar problema rămâne… Care mai este speranța pentru natură în situri Natura 2000 de pe la noi?

DSC_3038 DSC_3042 DSC_3047 DSC_3049 DSC_3053

Sigur că este nevoie de diguri, dar ele trebuie să protejeze localitățile și nu să reducă zona inundabilă în arii naturale ale râului. Dar ce te poți aștepta de la criminalii mafioți care dețin puterea, cei care calcă în șenilele buldozerelor tot ce mai este valoare naturală? PNL, PSD, aceeași mizerie. Este important din punct de vedere strategic să existe diguri solide, chiar și mult supradimensionate, care să apere localitățile și infrastructura majoră până și de viiturile viitorului care azi nu prea sunt previzibile. Dar de aici până la a îndigui cursul râului din situl Natura 2000… este o diferență mare, ca de la dragoste la viol în grup, sau “sex surpriză” cum îi zice mai nou în vasluiană. Poți avea impresia că acei cretini care se ocupă de îndiguiri nu au nici un fel de respect față de natură, dar nici față de oameni, ci sunt interesați doar să tragă banii din fondurile publice, pentru tot felul de intervenții monstruoase, care mai de care mai aberante. Dacă pui digul pe malul râului și astfel se taie comunicarea între cursul apei și zona naturală inundabilă… deja este o catastrofă ecologică. Să faci așa ceva în sit Natura 2000 înseamnă că nu există nici un fel de limită în agresarea naturalului. Digul trebuie poziționat în așa fel încât să protejeze localitățile, dar să lase spațiu de curgere pentru râu. De altfel, a constrânge râul pe un spațiu mic între diguri, a nu lăsa loc apelor să curgă cât mai liber în perioada de viituri, este un fel de sinucidere… deoarece sigur mai devreme sau mai târziu vor exista perioade cu mari cantități de apă la care digurile de acest gen care încorsetează Tisa… nu au cum să reziste… apele vor trece peste ele.

DSC_3083 DSC_3087

DSC_3099 DSC_3090 DSC_3093

DSC_3057 DSC_3059 DSC_3062

DSC_3065 DSC_3068 DSC_3071 DSC_3078 DSC_3081

Un alt aspect de remarcat este că mulți dintre oameni – incluzând aici și cei care se pretind a avea ceva cultură – nici nu prea conștientizează care este problema. Adică, ei nu percep ce înseamnă îndiguirea Tisei în aria protejată. Nu își dau seama ce înseamnă asta pentru ecosistemele și biodiversitatea din zonă. Și dacă își dau seama (eventual), nu prea îi interesează. Cu o ipocrizie extraordinară, aproape orice om pretinde că iubește Natura. Undeva departe, leii, balenele, panda, cocostârcul din Japonia. Vai, cum se poate ca ea, Natura, să fie distrusă… așa ceva nu trebuie să se întâmple. Dar la modul real, când boul aude despre natura aflată la modul concret la noi, de țestoasele acelea de baltă, castori, lostrițe, berze negre șamd, crezi că îl mai interesează undeva? Sau îl doare la cloacă? Are altă treabă.

DSC_3117 DSC_3120

DSC_3107

Este vară, caniculă, concedii, vacanțe… week-end, ceva sărbătoare religioasă cu Mărie… pe cine naiba să intereseze buldozerele, drujbele, distrugerea ireversibilă a unei zone naturale protejate? Plus că zona e la mama dracului, undeva departe în Maramureș, un loc pe unde puțini de pe la ministere au fost să se îmbete și să pice pe jos de la atâta palincă tare. Zice careva că sunt ceva castori și brațe moarte și țestoase, dar ce contează asta… în sit Natura 2000? Există percepția publică (fondată sau nefondată) că la diferite astfel de „lucrări” careva escroc din gașca de politruci are bani guvernamentali pentru a face niște diguri și „a mai economisi” pentru câteva vile și o campanie electorală; are protecție cum trebuie, este baricadat, este protejat, așa cum este orice parte din mafie. Cine poate oare să protejeze natura în fața Mafiei Statale?

Ce este trist în toată povestea asta? Deși există Minister al Mediului, Agenție de Protecție a Mediului, Garda de Mediu, Custode al Sitului Natura 2000… până la urmă toată adunătura nu face nici 2 bani. Când este vorba de astfel de dezastre la scară ecosistemică, se uită toată adunătura ca Măricuța la ciuperca cea Groasă. Nu le vină să creadă. Se depune o sesizare, o petiție, se face ceva comisie… dar degeaba faci gargară când bomba a fost lansata. Cine să mai aibă încredere în UE, în Ministere, în politrucii, escrocii și tăntălăii din funcții decizionale…. când cu o dezinvoltură totală… fetița numită Natură este violată în grup chiar de către cei care reprezintă autoritățile statale.

Hai să presupunem că această situație era detectată și conștientizată de un om care este prins în chingile sistemului mafiot statal sau în ceva ONG-Corporație unde libertatea este să colorezi pătrățelul care îți este alocat. Îți dai seama că deși teoretic există libertate de exprimare garantată de constituție, de facto această libertate nu există decât în domeniul subiectelor marginale. Altfel, riști să zbori înainte de a termina propoziția sau fraza. Sau ești sunat de pe un număr ascuns, și ești întrebat de sănătatea celor apropiați de tine, de riscurile de a merge cu o mașină care oricând poate avea un defect fatal. Cunoști stilul, nu? Recomandarea prietenească să îți vezi de treaba ta. Acesta este încă un motiv pentru care distrugerea naturii în milioane și milioane de intervenții de acest gen trece neobservată, necomentată, neconștientizată de societate.

Mă vei întreba: dar ce anume fac autoritățile competente în protecția naturii? În primul rând, autoritățile nu sunt competente. Ele sunt pline de tot felul de politruci și târfele acestora, tot felul de tractoriști care nu au nici un fel de conexiune reală cu domeniul de care ei se ocupă în mod formal. Dacă ar mai exista cumva ici-colo câte unul sau una care se mai pricepe cât de cât la ceea ce ar trebui să facă, apoi acela este călărit în fel și chip de „superiori”. Este pus pe el cât poate să ducă, proiecte, rapoarte peste rapoarte șamd, de nu îi mai vin noi idei, noi acțiuni în care să participe din proprie inițiativă. Hai să presupunem că totuși ar doi să facă ceva pentru protejarea naturii: păi aici iar apare o problemă, că are un anumit mandat și nu mai mult de atât. Iar mandatul vine de la șefii cu care nu trebuie să tensioneze relația. De aici provine probabil și expresia naturalistică ce se referă la diferite componente ale biodiversității: „ciocul mic că altfel ai belit carasul”.

Așadar, cei care lucrează în diferitele structuri statale “de protejare a naturii”, chiar dacă ar avea „tendințe rebele” în unele momente, adică să facă ceva pentru natură… riscând să intre în conflict cu structurile mafiote, totuși… cu încetul acceptă să învețe regulile sistemului, sau pleacă. Cei care preferă siguranța acelui salariu (mediocru) și apartenența la sistem, ajung “să se dea pe brazdă”, să vadă că nu este nimic de făcut, că acesta este stilul, că nu ai cum să faci ceva împotriva curentului, că este mult mai bine și mai liniștitor să faci așa cum sistemul te obligă să procedezi. Se conturează cauzele inerției, ineficienței, incapacității evidente. Este aproape incredibil nivelul la care aceste sisteme sunt capabile să se mențină pe acest stil, adică să fie parte din structurile politico-mafiote care asigură accesul la resurse a celor care aparțin de mafie (și implicit devastarea valorilor naturale de orice fel) și să găsească nod în papură pentru toți ceilalți.

De ce am descris tot fenomenul acesta, în linii mari? Ca să vezi cu cine ai de a face. Te mai întrebi acum de ce dispar specii, de ce sunt trase în țeapă rând pe rând, de ce peisajele naturale sunt din ce în ce mai degradate și mai artificializate, de ce procesele ecosistemice sunt turnate în betoane? În toată schema asta, cam cine este de partea naturalului? Cam nimeni. Este o luptă surdă și absurdă, dusă de câțiva oameni, pentru a mai proteja ceva din natura aflată în situri Natura 2000. Dar, în esență, greu se poate face ceva în fața tăvălugului mafiot, cel în care caracatița are brațe corporatiste, politice, statale; și… culmea culmilor, are chiar și brațe de tip ONG-Corporatist de “protecția naturii”, ca mecanism de siguranță pentru Mafie, care să deturneze atenția de la subiectele importante și să se ocupe de green-washing cât mai profitabil. Dacă eventual ar exista câțiva aliați ai naturii prin structuri statale, ei au mâinile legate, gura acoperită cu bandă adezivă. Li se dictează ce și cum să facă, directivele vin de sus, dinspre centrele de putere ale caracatiței. Cazul actual din Situl Natura 2000 Tisa Superioară SCI și SPA nu este unul special, ci situații echivalente ai putea să vezi cam în toate “ariile protejate de interes comunitar”. Așa e că este frumos, sustenabil…

Îți aduci aminte cât scandal a fost cu Canalul Bâstroie, că ucrainenii distrug natura pe la ei, că Natura este sfântă și nu poate să fie pângărită și distrusă în mod barbar de niște cretini lipsiți de creier, că nu este un stil european să se intre în aria protejată cu excavatoare și buldozere… îți aduci aminte de discursurile sforăitoare despre importanța zonelor umede, despre Convenția Ramsar șamd. Aștept să văd ceva similar și cu Tisa Superioară, sit Natura 2000 SCI și SPA. Doar că acum o să fie tăcere de mormânt. Tăcere de beton. Tăcere uscată.

Pentru biodiversitate, aceste intervenții sunt echivalentul Auschwitz & Birkenau, sunt echivalentul Hiroshima & Nagasaki. Știu că nu ai timp, nu te interesează. Ești ocupat cu ceva mult mai important, poate chiar ceva proiect de milioane de euro pentru protejarea naturalului – poate chiar ceva reconstrucție ecologică pe o baltă mică-mică… foarte mică, acum ai de completat un milion de formulare cu time-sheet-uri pentru ca totul să fie frumos, să placă la toată lumea.

Ce efect are acest stil de situație asupra mișcării de mediu de pe la noi? Este un fel de luptă de uzură cu un inamic difuz, prezent în formele cele mai diverse prin acțiunile agresive asupra naturalului. Șanse de a avea reușite există pe undeva, dar mult mai multe sunt situațiile care produc doar frustrare. Ai ocazia să te prefaci că nu vezi aceste aspecte de degradare și te ocupi doar cu onanisme pozitiviste lipsite de realism, tot felul de acțiuni de greenwashing corporatist prin care sunt plantați niște puieți ca „fapte bune” în timp ce pădurea este devastată la nivel de peisaj, sau semnezi protocoale pandiste cu autoritățile prin care teoretic “se stopează construcția de microhidrocentrale” dar de facto hârtia aceea are doar rol de șervețel… Erodarea biodiversității și erodarea încrederii în oameni se produce cumva, inevitabil.

Dar, până la urmă, ce te poți aștepta de la oameni? În primul rând, nivelul cultural… plus cel al înțelegerii științifice este cam jalnic iar cel al înțelegerii valorilor naturale este penibil. Iar problemele sunt multe. Când zilnic ei sunt expuși prin mass media la milioanele de traume, de la crimele din Gaza la decapitările făcute de Isis, de la bombardamentele NATO & Americane din diferite locuri la genocidul din Darfur, violuri și violențe, serii din oribile acțiuni ale omului contra omului? Cum poate să te mai intereseze îndiguirea unui râu din Mureș, a altuia din Maramureș… ce energie mentală mai ai pentru castori, lostrițe, berze negre?

Luni, 17 august 2015. Am sunat la custodele sitului, încă nu a primit nici un răspuns de la Garda de Mediu privind stoparea lucrărilor… și era la Agenția de Protecția Mediului să vadă ce se poate face. Imaginile care urmează (cele de la finalul postării) sunt cele făcute de Ervin Traista, prietenul care m-a anunțat despre cele ce se petrec în zonă; fotografiile au fost realizate sâmbătă, 15 august 2015 și apoi au fost reîncadrate/crop de mine. Dealtfel, Ervin îmi zice că în week-end pescarii au văzut pe lângă Tisa trei castori tineri care erau dezorientați, nu știau pe unde să meargă… probabil fiind o parte dintre cei care locuiau în zonele acum distruse. Îmi mai zice că digul de la malul apei va avea 30 metri lățime și 6 metri înălțime. Îți dai seama ce înseamnă asta pentru acest sit Natura 2000? Holocaust. Am discutat cu custodele sitului și am rugat-o să încerce să afle care este lungimea totală a digurilor proiectate în interiorul SCI/ SPA, (cam câți km?) și care este înălțimea și lățimea acestor structuri. Dacă digurile ajung să fie ridicate pe malul apei, deconectând zona inundabilă de la cursul de apă, asta înseamnă că ai distrus aria protejată, este echivalentul unui cuțit înfipt în gâtul cuiva, în beregată. I-am povestit că am fost prin Austria/ Tirol în valea Lech, unde prin proiecte de reconstrucție ecologică digurile vechi au fost scoase de pe malul apei și au fost mutate în zonele din apropierea șoselelor și caselor… astfel încât râul să aibă loc de a se manifesta, de a curge… astfel încât apele să nu mai fie constrânse între diguri și implicit agresivizate… O astfel de abordare permite și apărarea infrastructurii în fața viiturilor și are efecte benefice pentru natură, pentru biodiversitate. Doar că la noi este încă Evul Mediu, iar inginerii hidrotehnicieni de multe ori își bagă piciorul în ceea ce se numește Natura 2000 – Rețeaua Ecologică înființată de Uniunea Europeană, făcând violuri perverse… fără ca cineva să ridice tonul și să încerce măcar să protejeze ceea ce mai este natural.

11095476_479742682198450_2950107867227675433_n 11241434_479744088864976_3556161999628937957_n 11870658_479743942198324_4813235172729825215_n 11888013_479744888864896_3740754023256387389_n 11892130_479746215531430_8410931500580547614_n 11892218_479746028864782_612872897760933629_n 11898517_479744578864927_3022760586200557788_n 11898615_479745622198156_170249739813621591_n 11898802_479745665531485_3280655891794709096_n 11904015_479744305531621_7301465942559724472_n 11914968_479742498865135_8614791551064543965_n 11915117_479745022198216_5613692690779617732_n

25 august 2015. Azi de la ora 10 a avut loc vizita în teren, la care a participat Garda de Mediu, Apele Române (beneficiar al îndiguirilor), constructorul, custodele sitului Natura 2000, primarul din localitatea învecinată zonei analizate – și am fost și eu acolo. Au mai fost polițiști care să ne asigure securitatea în cazul degenerării discuțiilor… când tendința celor care au capacități intelectuale mai puțin performante este să utilizeze forța brută; au mai fost lopeți, muncitori, buldozere, excavatoare, tot felul de utilaje cărora nu le știu numele. Castorii au fost reprezentați prin urmele de trunchiuri roase și prin resturi de baraje ale lor, lăsate de ei când trăiau în această zonă a sitului Natura 2000. Acum, aceste habitate cu urmele lor sunt la 4 metri de marginea digului care are circa 30 metri lățime și 5 metri înălțime (urmând să aibă 6 metri înălțime când va ajunge terminat). Acest sector de dig de care discutăm acum, este nou construit acum și are o lungime de 3,5 km.

Am fost întrebat de ce nu îmi văd de treburile mele…, să mă preocupe ceva din altă zonă. Era acolo unul care mârâia destul de agresiv, și am auzit câte o frântură de amenințare. Desigur, nu mă surprinde deloc… nu degeaba au chemat preventiv poliția. La un moment dat am zis că eu cred că organizațiile de mediu ar trebui să încerce să facă demersurile la UE pentru o reconstrucție ecologică a zonei, cu diguri care să protejeze infrastructura antropică la marginea sitului Natura 2000. Careva dintre cei prezenți mi-a recomandat hotărât să nu fac așa ceva dacă doresc să îmi fie bine. Ziceau că doresc să îmi pună niște întrebări, apoi au renunțat. Probabil că afirmațiile mele au fost destul de bine formulate, astfel încât să nu mai fie nevoie de prea multe clarificări.

Din câte am înțeles, ceva șef de pe la Apele Române – care era și el azi pe teren, la o discuție telefonică anterioară cu custodele sitului, i-a zis: „nu am timp de broaște și fluturi”. Cam asta este abordarea pe care o structură majoră a statului o are față de valorile naturale pentru care au fost declarate siturile Natura 2000 în Uniunea Europeană.

Au venit cu un album cu poze de la inundații din urmă cu circa 15 ani… ca să fie convingători că digurile sunt necesare. Cred că nimeni nu contestă necesitatea digurilor care să apere infrastructura creată de oameni, dar aceste diguri trebuie puse cât mai departe de cursul râului, pentru a da spațiu de curgere marilor volume de apă care vin odată cu viiturile… implicit digurile trebuie poziționate cât mai aproape de case, drumuri, benzinării etc… O astfel de abordare protejează și infrastructura și oferă naturii șanse de existență… așadar ar exista variante rezonabile. Le-am zis că eu cred că și dacă ar fi supradimensionate cu oricât, acele diguri ar fi acceptabile din punct de vedere naturalistic, dar dacă deconectezi lunca inundabilă de cursul de apă, acela este un dezastru ecologic pentru aria protejată. Când deciziile hidrotehnice în sit Natura 2000 (și avizarea acestora) sunt luate de oameni care nu au nici un fel de respect față de natură, normal că habitatele cele mai valoroase acum sunt distruse pe veci. Pe cine naiba interesează tâmpitul acela de castor care trăia aici în situl Natura 2000, berzele negre, țestoasele de baltă? Din câte pare, aproape pe nimeni.

Deci, discutăm separat acum de un anume dig creat cu ocazia acestei intervenții, un morman de piatră cu o lungime de 3,5 km. În locurile unde construcția este avansată, digul are circa 30 metri lățime și circa 5 metri înălțime, urmând să atingă nivelul de 6 metri înălțime. Am înțeles că va avea trei pasaje subterane, pentru a conecta o parte cu alta. Am pus întrebarea, dacă ei cred că peștii vor trece prin acel tub subteran… pentru a depune icre în fosta zona inundabilă? Vor căuta ei la viitură exact acel loc pe unde este țeava și vor trece de partea cealaltă a digului… unde îi așteaptă ce? Iar puieții de pește, după ce se vor dezvolta, pe aceeași țeavă vor trece înapoi în Tisa… în stil Natura 2000?

În acest proiect în zona Teceu este vorba de aproximativ 4,8-5 km de dig (două segmente, dintre care unul de aproximativ 3,5 km iar celălalt de aproximativ 1,3 sau 1,5 km)… la care în etapa ulterioară se vor mai adăuga alți 1,1 km. Din discuții a reieșit că avizul a fost dat pentru că digul va ocupa doar 0,87% din sit. OK. Cred că și Zidul Berlinului ocupa doar 0,87%… deci nu era deloc semnificativ. Nici gardurile de la Auschwitz-Birkenau nu cred că ocupau prea mult din Europa. Dacă tu evaluezi impactul ecologic al unei asemenea structuri doar prin amprenta la sol a respectivei entități, înseamnă că nu ai deloc creier. Cred că a fost și cazul celor care au avizat o astfel de violare a sitului Natura 2000.

Am înțeles că pentru a putea compacta digul, este nevoie ca umezeala să fie sub 5%. Asta înseamnă că din zona inundabilă a Tisei, pe unde se trage digul, de facto trebuie eliminate toate apele din preajma zonei șantierului. Cu această ocazie sunt desecate zonele umede care sunt în mod natural caracteristice pentru zona de luncă inundabilă a oricărui râu. Îți poți imagina cam ce înseamnă asta pentru biodiversitate. „Pierderi colaterale”, îmi zice ceva inginer de pe la Apele Române. Acum, habar nu am cum ar formula dacă ar veni cineva peste casa lui cu buldozerele, dar castorii, peștii, habitatele din zona protejată văd că deloc nu contează.

Ca să construiești acest dig de 5 km, de 30 metri lățime și 6 metri înălțime, îți trebuie ceva material. De unde crezi că provine acest material? Azi am aflat că sunt excavate insulele de bolovăniș care existau în apele Tisei. Adică, locurile de cuibărire preferate de păsări precum chire de baltă, prundărași etc… niște insule unde pot depune ouăle direct pe substrat și își pot crește puii fără a ajunge deranjați de prea mulți prădători. Locurile pentru colonii de chire de baltă din acest fost splendid sit Natura 2000… implementare a Directivei Păsări a Uniunii Europene – au fost astfel eradicate… Păsările care cuibăreau pe prundișurile de la mal, oare ce părere vor avea de malurile consolidate, în trepte? Oare cine a fost cretinul care a avizat o astfel de intervenție (bănuiesc că are nume, prenume)… și ce răspundere are el pentru aceste crime ecologice în serie?

În discuțiile avute, a fost făcută afirmația că în “evaluarea adecvată”… o procedură prin care se stabilește potențialul impact de mediu… a fost concluzionat: „proiectul nu este posibil să aibă efecte semnificative asupra sitului Natura 2000”. Desigur, te poți întreba, cine au fost escrocii care au făcut o asemenea afirmație și cam ce valoare are expertiza lor la alte asemenea proiecte. Din câte am înțeles, documentele tehnice ale proiectului… incluzând aici și evaluarea adecvată, nu au ajuns niciodată la custodele sitului. Cum naiba se poate întâmpla ca nimeni să nu se sesizeze, dintre atât de multe autorități și responsabili, decât atunci când dezastrul ecologic deja este prezent în teren, la proporție biblică. Un reprezentant de la Garda de Mediu zicea: „Oricum, cineva a greșit când a dat avizele acelea… și ar trebui să răspundă. Dar, mandatul nostru este doar să verificăm dacă lucrările se derulează în conformitate cu documentele existente. Garda de Mediu poate verifica doar implementarea exactă a proiectului.” Deci, de aici rezultă că dacă ar exista documentul care să fie ștampilat și datat prin care toate pădurile din țara asta sunt avizate a ajunge defrișate imediat și toate apele trase în tuburi de beton… atunci Garda de Mediu ar putea doar să verifice dacă defrișarea totală și betonarea decurge conform graficului?

Firma care se ocupă de ridicarea digului, mai are și un contract de consolidare a malurilor Tisei pe 11,8 km. Îți dai seama cam ce înseamnă acea consolidare. Este destul să vezi fotografia făcută la confluența Izei cu Tisa și îți poți imagina cam ce efect ecologic se produce prin intervenția de acest gen pe 11,8 km. Evaluarea impactului unui proiect se face prin tehnica felierii… adică fiecare proiect în parte are propriul efect și atât. Dar, cumulate, împreună ele dau imaginea amplorii dezastrului. Ce alte lucrări hidrotehnice se fac în acest sit Natura 2000, câte balastiere, câte zone umplute cu moloz pentru înălțarea nivelului, cred că nici Dumnezeu nu știe. Oricum, dintre oameni care “se ocupă de subiect”, este clar că nimeni nu are o imagine de ansamblu, realistă și detaliată despre cele derulate în zonă.

După ieșirea în teren și verificarea documentelor tehnice, am înțeles că Garda de Mediu va aplica o amendă pentru încălcarea unor părți din proiectul tehnic aprobat inițial (amendă a cărei cuantum va fi stabilit de Garda de Mediu la București). Construcția digului continuă peste tot, el se lungește, se înalță, se lățește. Când am coborât de pe dig, pe capătul din aval, am intrat în pădurea de luncă, o zonă care înainte avea o splendoare fantastică; arbori uriași, liane, brațe moarte, castori șamd. Am fost prin zona asta de mai multe ori în perioada când se făceau cercetările din proiectul din care a rezultat și cartea Maramureșul Acvatic (scrisă și fotografiată de mine), tipărită în 2009; nu fix pe aici, ci prin zonă, că prin sălbăticia de aici, atunci greu se putea intra. Acum poți vedea resturi de trunchiuri, arbori tăiați, excavații, cursuri de ape “reproiectate”, „recalibrate”. Îți poți imagina cum ai arăta dacă un inginer de acesta te-ar reproiecta și unul cu buldozerul te-ar recalibra. Cam așa arată și acele ecosisteme până nu demult splendori ale naturalului. S-au plimbat cu buldozerele pe unde aveau chef, au deschis drumuri pe unde li se părea lor; au distrus un curs de apă, care acum arată groaznic. Probabil că vor fi amendați pentru aceste mici escapade marginale, pentru buldozeritul pe unde nu aveau voie, pentru distrugerea micului curs, dar digul cel mare se construiește mai departe, că are toate avizele date de niște cretini inconștienți. Este ca și cum Hitler ar fi primit o amendă formală pentru că mergeau prea repede trenurile încărcate, către Auschwitz. Oare ce îi este admis naturalistului să simtă când vede o astfel de maltratare a naturalului? Este prea mult dacă simte tristețe, scârbă, ură? El trebuie să fie indiferent, să nu îl intereseze deloc, dar deloc?

Când un inginer vede niște băltiri, canale, mlaștini, zone umede de variate feluri, păduri de luncă… de fapt nu vede nimic interesant și important, nu vede nici un fel de valoare; habar nu are de contextul în care a fost creată Directiva Habitate a Uniunii Europene, sau Directiva Păsări a UE, și nici nu îl interesează. Specii de interes comunitar, habitate de interes comunitar, ce naiba sunt alea? Crezi că îl interesează ceva detalii despre obligațiile care revin acestei țări în implementarea legislației comunitare de protejare a naturii, sau îl doare fix în (…). Dacă utilizezi termeni mai duri, zicând spre exemplu că aici avem de a face cu o catastrofă ecologică, deja imediat se simt ofensați cei care au gândire de tip ingineresc. Dar cât de ofensat se simte naturalistul care constată că inginerește au distrus cele mai valoroase habitate din acest sit natura 2000, asta pare că nu prea mai interesează. Adevărul trist este că cei mai mulți dintre oameni nu ar mișca nici măcar un deget dacă ar auzi că ultima pădure de luncă de pe Tisa este defrișată, și că sunt omorâți toți castorii din zona protejată, că păsările prundișurilor nu mai au loc favorabil de cuibărire, că peștii nu mai au locuri unde să se reproducă.

Trebuie zis totodată că nu inginerii aveau menirea să știe nici despre biodiversitatea ecosistemelor ripariene, nici dacă sunt sau nu sunt castori în zonă, nici care sunt habitatele valoroase care nu trebuie afectate de construcție șamd. Teoretic, există structuri ale statului care au menirea să analizeze documentațiile tehnice ale diferitelor intervenții, există experți care au menirea să prevadă care va fi impactul de mediu al unei astfel de construcții în toate fazele existenței, de la deschiderea șantierului, la obținerea materialului de construcție, la impactul imediat și la cel de lungă durată șamd. Există un proces de avizare, există structuri statale care ar trebui să se ocupe de controlarea acestor mari intervenții asupra naturalului, dar ele ori sunt populate de oameni lipsiți de creier sau de înțelegere în domeniul biologiei-ecologiei, ori există alte motive pentru care au tendința să închidă ochii. Nu mă refer neapărat la corupție, ci la „directive care vin de sus”, la frica de a se împotrivi unor distrugeri făcute „de cei care contează” șamd. În acest fel, la nivel sistemic și sistematic, praful se alege din ceea ce mai există ca valoare naturală.

Hai să presupunem că vezi râul Tisa care avea o anumită zonă inundabilă mărginită de terasele depresiunii, mărginită de dealuri și baza zonelor montane; în această arie inundabilă, apele se revărsau în mod natural la fiecare viitură, când mai mult, când mai puțin, timp de milenii și milioane de ani. Prin revărsările frecvente, au fost formate câmpii aluvionare, plate și netede, cu soluri fertile, cu păduri de luncă pline de biodiversitate, cu mlaștini și lacuri în care își găseau loc de existență diferitele specii de plante, animale. Câmpiile aluvionare ale Tisei aveau cursuri meandrate, care erau mobile în timp pe suprafața respectivă: apăreau variate brațe moarte, canale, unele se colmatau, altele noi se deschideau la fiecare viitură. Aceste procese ecosistemice naturale, atât aspectele geomorfologice dinamice cât și biodiversitatea asociată cursului de apă și a zonei inundabile, se păstrează azi pe frânturi infinitezimale din ceea ce a fost natural, odată. Deși aceste mici frânturi sunt protejate legal, totuși realitatea este că mecanismele de protejare nu sunt apte să facă față presiunilor umane mafiote, de toate felurile. În acest fel dispar ultimele, dar chiar ultimele mici amintiri ale naturaleții cursului Tisei, în situl Natura 2000 care protejează naturalul prin distrugerea rămășițelor habitatelor și speciilor de interes comunitar.

Îți dai seama cam ce înseamnă pentru procesele ecosistemice naturale și pentru speciile de vietăți adaptate acestor zone ale marginilor de ape, atunci când omul intervine brutal în relația 1. cursului de apă în interferență permanentă cu 2. zona inundabilă… atunci când A. malurile sunt “consolidate”, B. apele sunt constrânse între diguri apropiate de curs, C. zonele umede din lunca inundabilă sunt desecate – nemaiexistând locuri de reproducere pentru diferite specii de pești, D. insulele din mijlocul apei sunt excavate – nemaiexistând locuri pentru coloniile păsărilor care cuibăresc pe prundișuri, E. albia este adâncită și uniformizată, F. vegetația de luncă este defrișată șamd. Ce zici, seamănă asta cu un Holocaust pentru natură, sau nu prea?

Îți poți imagina cam ce înseamnă pentru un curs natural de apă… să ajungă cu malurile „consolidate”? Îți poți imagina cam cum este un om turnat în beton… cam la fel. Sau, ce efect are digul în sine, asupra conectivității diferitelor habitate, ecosisteme din zonă? Este mai greu să faci acel tip de descriere care să arate efectele intervențiilor asupra unor procese ecosistemice subtile și complexe, întrepătrunderi naturale ale unor milioane de factori. Este mai simplu să arăți că locul unde trăia Domnul Castor cu familia lui, și celelalte familii de castori și locul prielnic pentru instalarea coloniilor de chire de baltă și locurile de reproducere pentru pești… toate acestea au fost buldozerite, excavate, terfelite în mijlocul ariei protejate.

Dacă râul are sectoarele lui cu largi zone inundabile, în timpul viiturilor acestea se comportă ca mari rezervoare, apa se întinde lent peste ele; deși pe timpul viiturilor viteza apei este mare în mijlocul albiei, cu cât mergi mai spre margine, pe marile întinderi ale zonelor inundabile, apa curge mult mai lent, nu este foarte adâncă, iar pe grinduri care ies deasupra apei, ori pe trunchiuri de sălcii, pe tufe… se pot refugia tot felul de animale care nu ar putea supraviețui în apă; apa viiturilor se retrage lent din lunca inundabilă, lăsând în urma ei depuneri de mâluri care fertilizează solul. Dacă nu departe de cursul de apă este construit un dig de 6 metri înălțime, astfel încât apele viiturilor nu mai au cum să iasă în zonele inundabile din lunca naturală a râului, asta înseamnă că pe de o parte 1. tot ce este din partea dinspre uscat a digului își pierde caracterul de luncă inundabilă, nemaifiind supus regimului natural al viiturilor cvasi-anuale sau decadale, ceea ce produce o terestrializare a zonei, o transformare a habitatelor, deci pierderea caracterului lor natural, pe de altă parte 2. tot ce este în partea dinspre apă a digului devine supus unor viituri de o putere înzecită, care au curent puternic ce trage totul cu el, nemailăsând refugii diferitelor specii acvatice, semiacvatice sau terestre… ceea ce evident afectează existența acestor organisme în zona în cauză. Din acest punct de vedere, pe ambele fețe ale digului, atât spre uscat cât spre apă, se produce o radicală transformare, o pierdere a caracterului natural… ceva care poate să fie definit ca un fel de dezastru ecologic.

Efectele unui astfel de dig se produc nu doar local… și nu doar pe acea parte a râului pe care este construit… ci evident și dincolo de apă… și mai mult decât atât, atât în aval cât și amonte se schimbă patternurile de curgere a apei în timpul viiturilor, cu efecte geomorfologice și ecologice apte să schimbe caracterul cursului de apă.

Acest caz cu Tisa, sit Natura 2000 supus perversiunilor, este interesant și pentru mine că percep anumite inter-relații între ne-protejarea naturii și contextul social. Acest tip de realitate se poate extrapola la multe alte zone, adică nu este ceva local în Maramureș ci este la fel de valabil cam oriunde pe unde există oameni. Una dintre cauzele pentru care acest tip de proiecte nu sunt comentate de către naturaliștii din zonă… este că orice punere în discuție a subiectului înseamnă inevitabil tensiuni și conflicte interpersonale. Discutarea la rece a unor subiecte fierbinți nu este prea ușoară, și rapid se poate ajunge la utilizarea unor epitete care să nu fie cele standard. Hai să presupunem că ai afla din timp că acea lucrare este coordonată de un om pe care îl consideri cumva apropiat, coleg, poate chiar prieten. Te întreb, la modul sincer, ai mai deschide un subiect cu potențial de scandal în asemenea situație? Cu toții suntem oameni, și nu avem nevoie de tensiuni mari în comunitățile în care existăm cumva. Dacă cunoști la modul concret ființele umane aflate de partea cealaltă a digului, cei care îi coordonează pe buldozeriști… deja ai o mult mai mare abținere în privința virulenței afirmațiilor. Aici se vede cam ce interferențe există între libertatea de gândire, libertatea de exprimare, viața profesională și viața socială. Diferențele de opinii pe astfel de subiecte, destul de greu pot să fie menținute la nivelul unde își au rostul… adică să rămână diferențe de abordare; tendința este ca ele să prezinte aspecte de conflicte interpersonale, chiar și atunci când nu există nici un fel de sens pentru asta. În comunitățile mici, unde sunt puțini cei din elitele locale, este mai dificil de acceptat riscul de a expune probleme… și de a te expune pe tine. Pentru ce până la urmă? Pentru niște castori, natură, pești… liane, pădure sălbatică de luncă din aria protejată? Nu este mult mai bine să fie liniște, buldozerele să își vadă de treaba lor…?

Un tip de abordare al betonatorilor este: „Ia castorii și du-i acasă, că noi avem treabă pe aici în aria protejată Natura 2000 sau ce naiba e asta. Hă hă hăăăă. Poți lua și chirele, berzele negre, lianele, icrele de pește, broaștele, țestoasele de baltă.” În aria protejată, fix acele elemente ale biodiversitățiii care dau sens declarării zonei ca arie protejată, sunt considerate în manifestările imbecilității tehnico-inginerești ca un fel de mizerii care nu au nici un fel de valoare intrinsecă, un fel de scârboșenii care ar trebui eradicate cât mai repede. Am auzit și afirmația inginerului că de-abia așteaptă să mai dispară o specie. Există aici un conflict major între abordarea naturalistică, cea cu arii protejate, biodiversitate, splendori ale naturii șamd versus buldozeriști, excavatoriști, betonatori, ingineri care ar terfeli fără nici un fel de remușcare până și ultimul loc natural de pe Planetă.

O altă tactică a mizerabililor care prin acțiunile lor distrug ecosisteme, arii protejate, locuri vitale pentru diferite specii protejate, este că ei insinuează că subiectul în cauză este unul minor: ce te complici pentru câțiva castori? Desigur, în viziunea lor de ingineri-betoniști coordonatori ai hoardelor de buldozere, nu trebuie să ne complicăm pentru nici un fel de arie protejată, pentru nici un fel de pădure de luncă, pentru nici un fel de râu, pentru nici un fel de colonie de păsări, pentru nici un fel de zone umede care reprezintă locuri de reproducere pentru pești șamd. În acest context am fost întrebat de ce nu mă interesează poluarea din China, de ce nu mă interesează că în Harghita nu știu cine (… OK… știu cine…) a tăiat multe păduri… șamd. Bine, ce are una cu alta… când noi suntem aici în Maramureș și ar trebui să ne preocupe ce se întâmplă pe aici… la modul prioritar. Apoi în Harghita și prin China poate se găsesc alții care să se ocupe, sau nu.

Am auzit și abordarea că un asemenea șantier dă loc de muncă pentru 400 de oameni… și ce important este asta. Bine, este important ca oamenii să aibă loc de muncă și venituri,… dar contează cel puțin la fel de mult care este impactul activității lor. Dacă ai angaja 400 de oameni să spargă tot prin Muzeul Satului, sau prin Muzeul Brukenthal, bănuiesc că mulți ar înțelege că ești un criminal… dar dacă 400 de muncitori distrug valorile naturale din aria protejată, asta pare că este…mai… acceptabil… mai ales dacă nu ești biolog, naturalist, ecolog, ecologist ci un șmecheraș pe care îl doare la fund de Natură. Un asemenea hominid nici nu se poate pune în locul acelor vietăți care astfel își pierd mediul de viață, și nu are nici un fel de empatie pentru nici un fel de protejare reală a naturii, ci doar dacă e teoretică, pe hârtie sau cât mai departe.

Când eu vorbeam de habitate, el tot zicea de “habitaclu”. În discuția despre situația actuală din situl Natura 2000 Tisa Superioară, un „argument” al unui inginer implicat în îndiguiri a fost că „prima dată trebuie să devenim bogați, să rezolvăm aspectele economice, iar apoi vom putea să ne preocupăm și de luxul protecției naturii, știință, cultură”. O asemenea abordare, care este destul de larg răspândită printre semidocți, nu percepe faptul că abordarea ecosistemică trebuie să stea la baza oricărei intervenții… că altfel praful se alege din întreaga investiție – că ea nu poate avea caracter de sustenabilitate. Ideea cretină care ar pune pe prim-plan aspectele economice, și pe plan secund cele de protejare a mediului, aspectele științifice și culturale îl poziționează pe gibon din start în categoria inculților hrăpăreți, care nu au cum să perceapă decât bani, bani, bani… fără nici un fel de limite pe acest plan. Prima dată terfelim tot, până și în aria protejată, apoi mai vedem noi ce urmează. Se poate observa și în acest caz o falie uriașă între abordarea inginerească (dinamită, buldozer, excavator)… față de cea a naturalistului și a omului de cultură apt să vadă și altceva decât valoare betoanelor. Dialogul este de multe ori aproape de imposibil, deoarece fiecare percepe lumea în felul lui, cu ale lui patternuri de gândire. Din start, îl percepe pe cel diferit ca fiind un cretin, și niciunul nu se ferește să facă afirmația asta, fiind oarecum convins că doar el are dreptate. De altfel, dacă scriitorii, artiștii, filosofii, savanții, cercetătorii ar fi pus accentul pe rezolvarea prioritară a nevoii de îmbogățire, îți dai seama că acum încă eram cu toții sus în cocotier; dar “injineru” nu a auzit despre asta.

Un alt motiv pentru care marile distrugeri ale naturalului inclusiv în situri Natura 2000 sunt trecute cu vederea până și de cei care teoretic se ocupă de protecția naturii, este faptul că în spatele acestor mari agresiuni se află grupuri de interese care au creat problema. Adică, niște firme, anumite firme, primesc contracte cu dedicație, finanțate masiv din fonduri publice. De multe ori, aceste tip de contracte reprezintă sursa din care politicienii își extrag fondurile necesare pentru campanii electorale de milioane sau zeci de milioane de euro, surse din care se extrag fondurile pentru vile de lux de câte 20 de camere, cu casă-poartă, cu piscine, bani pentru a investi în afaceri private, fabrici, hoteluri șamd. De multe ori, banii de la mediu pleacă înspre agresiuni anti-mediu. Cine poate verifica oportunitatea, costurile, efectele de mediu ale unor asemenea intervenții. Nu este bine să analizezi caracatița de aproape, că poate să te ia și să te facă dispărut, ceea ce ar fi un mare păcat.

Hai să presupunem că ai da peste o “lucrare” care are circa 5 milioane de euro și prin acești bani distruge valorile naturale din careva sit Natura 2000. Inițial poate vei vedea doar cuibul de castori care au fost deranjați… dar în scurt timp, dacă ridici subiectul în public, îți vei da seama că ai deranjat un cuib de viespi. Există șanse ca după dig să fie o mare caracatiță, care căuta o modalitate de a sifona niște fonduri și a găsit un subiect care să fie adecvat. Acest tip de caracatiță are nevoie de liniște, pentru a își putea face treaba. Problema cu astfel de situații în care ai dat de caracatiță este că nu se știe care pe care… adică ea are tentacule pe unde nu te-ai aștepta, peste tot are tentacule băgate. Tu crezi că cei care lucrează la Garda de Mediu au curajul să se implice la modul serios în deslușirea problemelor… sau vor da o amendă superficială, doar pentru a încheia cumva subiectul și a spera ca liniștea să se așterne peste viespi și castori? Crezi că la Garda de Mediu există biologi, ecologi care realmente să fie interesați de natură și protejarea ei, sau în pozițiile decizionale sunt tot felul de ingineri cu susținerea politică adecvată, cei care reprezintă interesele caracatiței de după dig? Ce crezi, Garda de Mediu este o entitate care își face treaba la modul profesional pe baza unei expertize în domeniul naturalistic, sau este controlată politic, și deci cumva parte din caracatița de care vorbeam? Dacă scormonești prea mult, riști brutal să ajungi o victimă colaterală.

Dacă ridici subiectul sitului Natura 2000, al castorilor, peștilor, păsărilor șamd… vei constata o agresivitate extraordinară din partea mafioților care controlează „sistemul”, cei care controlează deciziile, informația, cei care au legăturile politice care stau la baza acestor agresiuni de amploare asupra naturalului. Vulpi bătrâne, doar ei au dreptul la opinie, doar ei au dreptate din start, și tot ce nu este în felul în care lor le convine, este din start o mârșăvie. Pentru astfel de comentarii, pe vremea comunismului când a fost format acest tip de jeg uman, erai simplu dus la canal. Acum sunt șanse să dispari mai subtil, dar tot dispari. Acesta este unul dintre motivele pentru care atât de multe distrugeri ale naturalului sunt trecute cu vederea, că este mult mai sănătos să nu te uiți în direcția respectivă. Dacă atingi asemenea subiecte „de mediu cu caracatiță”, cu fiecare nouă afirmație ai ocazia să îți faci 5-6 noi dușmani, care nu vor uita ce ai zis. Nu mă refer la țărani sau la muncitori marginali, ci la oameni cu resurse financiare puternice și influență politică directă, cei care formează mafia despre care se vorbește la modul teoretic și general. Acest tip de mafiot ar avea dorința să te extermine azi, doar că riscul pentru ei ca scandalul să ia amploare, este ceva opreliște, azi. Interesant este cât de bine se percepe în societate existența liniilor de forță mafiote… când de la prieteni la rude primești sfaturi sincere să nu te implici în astfel de aspecte drastice, că riscul este prea mare. Adică, de facto, ești sfătuit să te rezumi la subiecte fără implicații serioase, ceva despre cântecul pițigoilor, ceva cu frumusețea zonelor stâncoase, dar… dar nu locurile unde colcăie caracatița.

La milioanele de euro cât costă implementarea unui asemenea proiect (dacă te gândești cam cât costă rularea atâtor utilaje, cât carburant, câți muncitori, plus profitul firmelor, plus eventual taxele de protecție plătite la politruci)… probabil că era mai bine dacă implicau și câțiva biologi de valoare, care să clarifice situația în teren, ce anume ar putea să fie impedimente și care ar putea să fie oportunitățile, în contextul în care zona propusei intervenții este sit Natura 2000, zonă protejată. Ca naturalist, discutând cu ei, ai impresia că inginerii cu cap pătrat ar turna betoane și peste propria lor mamă… nu au pic de respect față de procese ecosistemice, valori naturale, arii protejate, castori șamd… pur și simplu nu îi interesează.

Mai este un aspect trist în toată povestea asta. Faptul că digul se putea face la locul optim pentru om și pentru natură… dacă erau implicați din start niște biologi adevărați (nu mă refer la ciudații care ar face orice “studiu” prin care ar arăta că bombardarea atomică a Hiroshimei nu va avea nici un fel de impact semnificativ asupra oamenilor de acolo). Aspectele pozitive puteau să fie date nu doar de poziționarea digului în apropierea infrastructurilor antropice pe care au menirea să le protejeze, în așa fel încât să fie în afara habitatelor naturale din zona de luncă inundabilă. Mai mult decât atât, se putea găsi un loc de unde să se excaveze prundiș și să apară ulterior un lac în lunca inundabilă, un loc care în câțiva ani putea ajunge un habitat perfect pentru multe specii acvatice (așa cum este exemplul lacului de la Teplița, cel vechi, dar și noua excavațiune făcută recent). Ce doresc să zic cu asta? Că se putea face cu același efort financiar, cu aceleași utilaje, atât protejarea prin dig a infrastructurii create de oameni, cât protejarea naturii din situl natura 2000, și mai mult decât atât… un fel de reconstrucție ecologică în care speciile protejate puteau avea micul lor paradis.

Pentru ca lucrurile să fie puse în context, îți poți imagina cam câte astfel de “recalibrări”, îndiguiri, buldozerit, distrugerea habitatelor de cuibărire, distrugerea pădurilor de luncă, deconectarea zonelor inundabile de la cursul de apă, umplerea cu moloz a brațelor moarte pline de valori naturale… cam câte de acestea se întâmplă în țara asta inclusiv în numeroase alte situri Natura 2000, spre exemplu. Dar cine să le sesizeze… cine să comenteze măcar? Acel nimeni care ia bani de la Panda? Există câteva mici proiecțele de reconstrucție ecologică, pe 0,2 hectare, de ochii lumii… unde “natura este protejată”… dar îți dai seama că până și acolo când proiectul se termină, iar vin buldozerele, excavatoarele, betoanele nou turnate. Hrăpăreția firmelor care căpușează bugetul de stat este fără margini, mizerabilitatea politrucilor care fac finanțările dedicate și schemele de corupție colcăie cam peste tot, iar toate acestea reprezintă un mare ghinion pentru natură și oameni. Realitatea este că marilor caracatițe politico-economice nici nu le vine să creadă că încă nu au anihilat orice opoziție, și că eventual mai pot exista comentarii la adresa intervențiilor lor agresive împotriva naturalului; ele sunt deja atât de obișnuite să facă fix ce vor ele, încât nu au nici un fel de reținere în terfelirea ultimelor locuri unde natura mai are mici refugii, infinitezimale la nivelul peisajului din ce în ce mai brutal artificializat.

Care sunt interferențele economico-politice ale distrugerilor naturii? Când auzi că o campanie electorală prezidențială precum cea a politrucului Iohannis sau a șmecherașului Ponta costă circa 15 milioane de euro bucata (adică prețul a circa 500 de apartamente din ceva oraș obișnuit din țara asta)… la fel costisitoare sunt campanii electorale la alegeri locale, parlamentare șamd… plus că mai trebuie bani pentru vile, târfe, secretare, poșete, mașini cât mai scumpe, bani pentru conturile de milioane de euro ale diferiților politruci, bani pentru beizadelele mafioților care fac treburile mai murdare… îți dai seama că asemenea sume trebuie să aibă surse serioase. Când vezi caracatița de după dig sau când vezi versanții defrișați cât vezi cu ochii… îți dai seama că acestea sunt locuri adecvate pentru a avea resursele financiare necesare succesului financiar, social și politic… baze pentru sfidarea omului și a naturii de către mafioții caracatiței economico-politice. Subiectul nu este nou, nicidecum. Spre exemplu, pe Mediafax a apărut asta: “Firmele acuzate în 2005 că au furat banii pentru diguri au obţinut în 2011 cele mai multe lucrări cu ANAR”„(…) Socot SA Târgu Mureş, în perioada guvernului Năstase. Sulfina Barbu vorbea, de la sediul Guvernului, despre „suspiciuni privind comiterea unor acte de corupţie” în atribuirea acestor contracte, dar şi de „folosirea ilegală a banilor publici”. Aurel Pană, şeful ANAR, vorbea atunci, în acest context, despre „corupţia instituţionalizată”, despre care spunea că „nu se face decît prin acte normative emise la nivelul Guvernului”.” Din câte pare, nu este bine să te atingi de caracatițele acestea.

De ce crezi că în marile agresiuni contra naturii, inclusiv în arii protejate/ situri Natura 2000 din ziua de azi… sunt atât de puține voci ecologiste care să ridice probleme la modul susținut? Pentru că senzația este de luptă cu morile de vânt, cu aflarea în treabă împotriva curentului mafiot. Pentru că nu există cine să te protejeze pe tine, și ușor poți ajunge în situația castorului de sub buldozer. Există ONG-Corporație care dacă are bani din proiecte „luptă” pentru „dezdiguirea” Dunării, pentru eliberarea fluviului din strânsoarea digurilor pe care când și când apa le sparge… doar că acum după diguri sunt sate, nenumărate sate, iar acea lume a luncii Dunării care apare în scrierile lui Antipa, cu uriașa bogăție de pește, este ceva ce nici nu ne mai putem imagina. După câte o mare viitură care sparge diguri și inundă satele din lunca inundabilă, apar tot felul de declarații politice ale politrucilor în funcție de ministru… despre necesitatea redării zonei de luncă proceselor ecosistemice naturale, dar în scurt timp totul este uitat. Problema este că nu doar că râurilor nu li se dă înapoi zona lor inundabilă, dar exact contrarul se întâmplă, ele sunt din ce în ce mai încorsetate între diguri pe aproape toată lungimea lor, malurile sunt consolidate, uneori betonate, digurile le transformă în canale de scurgere din ce în ce mai artificializate. Digurile, în loc să protejeze infrastructura creată de oameni (case, drumuri etc), de fapt devin o uriașă afacere în sine, unde sunt pierduți din banii publici sute de milioane de euro, poate miliarde, bani care se duc pe căi nedeslușite și reapar sub formă de campanii electorale, vile, mașini de lux, fete botoxate foarte fericite.

Există unele persoane care susțin că trebuie să te implici în procesul de consultare publică. Asta ar însemna să verifici regulat unele site-uri web să vezi când și ce anume mai intră în „consultare publică”. Deși nu ai acces la documentația tehnică, te duci ca boul la „consultare”. Adică, apari acolo ca un tăntălău și … și ce? Au existat destule cazuri când bibliorafturi groase ale documentației puteau să fie „consultate” doar la fața locului, fără a avea măcar posibilitatea de a face o copie despre ele. Adică, ești totalmente la cheremul sistemului, un fel de papagal de care să poată să râdă escrocii care dețin controlul. Sau, eventual, pot exista și situații în care ai avea acces la documentația tehnică… în general un material voluminos, searbăd, în care exact aspectele problematice sunt ascunse ca acul în carul cu fân, printre milioane de aspecte lipsite de relevanță. Aceasta este scopul, să nu îți dai seama de aspectele care contează. Pentru a face o analiză a documentației, îți trebuie timp, energie… adică resurse umane. Pentru a participa la „consultările publice”… iar ai nevoie de energie timp… resurse umane. De unde crezi că poate să vină atâta energie, chef, timp, oameni calificați care să facă asta doar așa… de dorul lelii… din hobby? Pe asta se și bazează cei care permit „consultarea publică”, știind că nu va exista nici un fel de capacitate de a analiza miile și zecile de mii de proiecte de variate feluri. Iar dacă se găsește cumva un ciudat care să apară la „procesul de consultare” și să comenteze ceva cu orice fel de argumente, ei, mafioții, eventual vor nota două cuvinte… iar apoi vor râde de prostănacul care a venit să mai și confirme că „procesul de consultare publică a avut loc”.

Fără să pui suflet în schemele acestea de protecție a naturii… pe baze voluntare… (adică fără proiecte finanțate de mama dracului)… nu ai nici o șansă. Dacă există ceva valoare în această implicare, esența este că te străduiești la modul cel mai sincer și cel mai pur cu putință să faci cumva să existe șanse de supraviețuire pentru ceva natural și sălbatic. Dar, o astfel de implicare voluntară, naivă ai putea zice, presupune să neglijezi multe alte aspecte ale vieții personale, spre exemplu proiectele din care trăiești, diferite aspecte ale inter-relațiilor personale șamd. Aici mai găsim un complex de motive din cauză cărora puțini sunt dispuși să facă ceva pentru Natură.

O constatare-concluzie este că deși există reglementările Uniunii Europene în privința protejării speciilor și habitatelor de interes comunitar, deși există transpunerea și implementarea directivelor europene în țara asta, deși există tot felul de structuri guvernamentale care avizează, verifică… există experți, ștampile, proceduri, consultare șamd… totuși, până și în ariile protejate natura este călcată cu buldozerul. Vin grupurile de excavatoare, basculante, „lame”, tot felul de vehicule șenilate și monstruozități apte să distrugă totul în calea lor, vin găștile cu drujbele să le facă loc să intre. Natura nu are nici o șansă în zona protejată. Se poate strecura pe după colț, se poate aciua pe la margini, pe undeva, dar de facto presiunea devastatoare a omului este uriașă până și în micile locuri unde valorile naturale au persistat cumva până azi.

Despre detaliile discuțiilor și ale abordărilor, despre cele constatate în teren, voi mai scrie în zilele următoare. Dar măcar imaginile incluse în text (mă refer la primele 58 de poze… deoarece ultimele 12 imagini din postare au fost făcute de Ervin Traista) cred că sunt destul de ilustrative.

© dr. Peter Lengyel

PS. Când mă întorceam spre Sighet, am oprit la malul Izei în zona confluenței cu Tisa… să fac câteva poze. Consolidarea malului – adică uciderea naturii… apoi un mare depozit de moloz și gunoaie; ca să fie și mai frumos, fix acolo, dar exact acolo sunt ceva inscripții cu Apele Române – păstrați apele curate, cu semnalizarea fâșiei de frontieră de stat, un jalnic panou pe care scrie cât e amenda dacă depui gunoaie. Nu mai există nici un fel de bun simț, nici un fel de rușine; se dorește dezvoltarea turismului, dar când vezi acțiunile reale, îți tai venele, nu alta. Puțin mai spre Sighet se vede cam câtă mizerie a fost adusă aici pentru a înălța terenul și a face acea platformă acoperită cu pământ și nivelată, cu ceva gunoaie pe la margine… acolo unde era un fel de paradis natural pe vremea când eram copil. Din câte pare, naiba le ia pe toate în stilul acesta.

O ironie de final? Ar trebui aici un disclaimer, așa ca la vestitele „proiecte de protejare a naturalului” din care se alege praful, finanțate de te miri cine cu fonduri de milioane și milioane și zeci de milioane de euro scurse pe canale nedeslușibile. Ceva siglă de o fundație, ceva UE sau ceva de genul. Apoi, obligatoriu genul de text (disclaimer): “Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene.”

11899999_890944327626278_373560721304449640_n

26 de milioane de catastrofe pe Tisa Superioara

Cam la ce nivel este îndiguirea la momentul actual? În documentul cu titlul: „Raport – Evaluarea preliminara a riscului la inundaţii Administraţia Bazinală de Apă Someş – Tisa” la pg. 17 scrie: Amenajări structurale existente pentru apărarea împotriva efectelor negative ale inundaţiilor: „În bazinul hidrografic Tisa, un impact important îl au lucrările de regularizare şi apărare de pe malul romanesc al râului Tisa, care sunt executate pe aprox. 90% din lungimea sa, precum şi cele executate pe râurile: Tur-59 % din lungime, Talna-42 % din lungime.” De aici rezultă că Tisa este deja foarte puternic îndiguit.

În distrugerile cu îndiguiri din situl Natura 2000 Tisa Superioară, cu această ocazie mai sunt injectate peste 26 milioane de euro, din care 23,43 milioane de euro din fonduri europene. Cam cât de mare poate să fie impactul de mediu a 26 milioane de euro injectați în îndiguiri și distrugerea malurilor naturale din situl Natura 2000 Tisa Superioară? Hai să zicem că la Sighet prețul unui apartament de 3 camere este de 26.000 de euro. Asta înseamnă că 26 de milioane de euro este echivalentul prețului a 1.000 de apartamente. În Cartierul 1 Mai există 12 blocuri care totalizează circa 180 de apartamente; 26 de milioane de euro ar fi prețul unui cartier de blocuri de circa 5,5 ori mai mare decât cartierul menționat. Poate că așa este mai ușor de evaluat cam despre ce putere financiară vorbim și este mai ușor de perceput efectul acestei sume injectate în lucrări din aria protejată.

Asta reiese din tabelul care prezintă proiectele din zonă, între care 2 se referă la distrugerea valorilor naturale din acest sit Natura 2000.

Situatia proiectelor OI Cluj.xls – POSmediu
http://www.posmediu.ro/upload/…/Situatia%20proiectelor%20OI%20Cluj(1).xl…
Denumire proiect Cod SMIS Beneficiar Valoarea totala a proiectului, fără TVA (Lei) Din care, fonduri UE (Lei) Obiective proiect Componentele proiectului Data semnarii contractui de finantare Durata proiectului

„Regularizare râu Tisa la Remeţi, judeţul Maramureş” 38657 A.N Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa 36 387 299 / 32 748 569
Obiectivul general al proiectului este cresterea capacitatii de protectie impotriva inundatiilor prin dezvoltarea infrastructurii necesare in zona localitatii Remeti. Obiective specifice: Refacerea digului de dirijare pe o lungime de 412,35m
Refacerea consolidarii de mal pe o lungime de 1.200m
Decolmatarea albiei pe o lungime de 750m
Realizarea a trei epiuri in lungime totala de 60m
Realizarea a 8 traverse de consolidare, cu o lungime totala de 479m

1. Refacerea digului de dirijare, pe malul stâng (partea Româna) pe o lungime totala de 421,35 m;
2. Consolidare de mal C1pe o lungime totala de 1.200 m, pe malul stâng al râului Tisa;
3. Traverse de consolidare a vechiului brat (8 bucati), pe o lungime totala de 479 m;
4. Epiuri – 3 bucati, pe o lungime totala de 60 m;
5. Decolmatare albie minore pe o lungime de 750 m;
6. Auditul proiectului;
7. Asistenra tehnica a proiectului;
8. Publicitatea pentru proiect.
4185/11.08.2014
2014-2015

Îndiguire şi consolidare de mal pe râul Tisa în zona BF 254 ÷ 319”, jud. Maramureş 48225 A.N Apele Române, Administraţia Bazinală de Apă Someş Tisa 78 982 117 / 71 083 906 Cresterea capacitatii de protectie impotriva inundatiilor prin dezvoltarea infrastructurii necesare in zona localitatilor Sighetul Marmatiei, Sarasau, Campulung la Tisa, Sapanta, Remeti si Teceu Mic.
Realizarea consolidărilor de mal Sighetul Marmaţiei pe o lungime totala de 1.282 m+amenajarea albiei minore pe un sector cu o lungime totală de L=3.887 m; Realizarea consolidărilor de mal Sărăsău pe o lungime de 1.422m+amenajarea albiei minore se va face pe un sector cu o lungime totală de 8.749 m; Realizarea consolidărilor de mal Câmpulung la Tisa pe o lungime de 1.303m+ amenajarea albiei minore 7.549 m; Realizarea consolidărilor de mal Săpânţa pe o lungime totala de 858 m; Realizarea consolidărilor de mal Remeţi pe o lungime de 2.329m+ dig în lungime totală de 3.200 m; Realizarea consolidărilor de mal Teceu Mic pe o lungime de 1.903m+ dig în lungime totală de 1.450 m; Realizarea a doua constructii de exploatare (cantoane) in localitatile Teceu Mic si Valea Viseului.
In curs de semnare a Contractului de finantare
18 luni

Deci, aceste două proiecte de îndiguire, regularizare, însumează o finanțare de 36 387 299 plus 78 982 117 RON, adică 115 369 416 RON
26 041 581.87 EURO. Din această sumă, fonduri europene sunt reprezentate de 32 748 569 plus 71 083 906, adică 103 832 475 RON, echivalentul a 23 437 423.82 EURO.

Ideea este că o asemenea luptă nu se poate da ca un lup singuratic: trebuie să existe susținerea celor care se ocupă de protejarea mediului în mod real, în țara asta și prin restul spațiului comunitar european. Doar în acest fel există șansa de a le arăta că mișcarea de protejare a valorilor naturale nu a fost ucisă de tot, încă. Probabil că pasul optim ar trebui să fie analiza acelui document care se numește Evaluarea Impactului de Mediu (cu un capitol de Evaluare Adecvată) care este necesar să existe pentru un asemenea proiect. Bănuiesc că pentru cele două proiecte de o asemenea amploare (26 milioane de euro) trebuie să existe un studiu serios, care să arate caracteristicile dezastrului ecologic produs de intervenție în Situl Natura 2000 Tisa Superioară. Trebuie să vedem cum au evaluat “specialiștii” în domeniu impactul acestor măsuri asupra speciilor de pești, asupra castorilor, chirelor, asupra conectivității habitatelor șamd. Asta să vezi tu distracție.

Trifu Dan scrie pe FB: Acesta este raspunsul autoritatilor la sesizarea facuta de Eco-Civica referitor la lucrarile de pe Tisa Superioara. Sheruiti sa ajunga la toti cunascatorii si la cei implicati. Este incredibil cum evaluarea adecvata nu a gasit nimic de protejat. Cand vezi ca studiul este mincinos si falsele sale concluzii afecteaza negativ aria protejata, dispui imediat sistarea lucrarilor si alte masuri complementare, refacere studiu, amenda, eventuala plangere penala, etc. Autoritatile constata nereguli, aplica sanctiuni dar se cam rastesc la noi.

11951862_1669043720008713_2974786353716834999_n 11960171_1669043716675380_22510035076138530_n

Pas cu pas….

SOLICITARE APM MARAMURES TISA 2

7 septembrie 2015. Ghinion. Dacă analizezi sistemul în ansamblul lui, politrucul Oprescu care își oprea câte 10% din sumele alocate diferitelor proiecte finanțate din banul public, este un simplu exemplu oarecare… nimic special. El este regula, nu excepția de la regulă. Pe lângă el mai erau și alții… așa că probabil se ajunge la minim 20-30% din total care ajung la decidenții din sistem. Ce crezi, de unde poate avea careva bugetar 6 case? Meditații? Sau bani de campanie electorală de 15 milioane de euro? Sau vilă de 20 de camere. De unde au politrucii hoteluri… piscine, mașini de lux, târfe, conturi pline de nu mai știe dihorul nici câți bani are. Ghinion, toată șleahta. Din câte pare, absolut fiecare proiect (sau pot exista și excepții, oare?) cu o dimensiune financiară peste 1 milion de euro proveniți din fonduri publice, de la renovări la îndiguiri, de la drumuri la sisteme de supraveghere, de la dotarea cu softuri la orice, absolut orice, are taxa de cel puțin 10%-20%-30%… bani care ajung la politruci. Din când în când, câte unul care are ghinion la meditații, mai pică de fraier… dacă nu a plătit cât și unde trebuie pentru a își păstra imunitatea.

10 septembrie 2015. Mă uit la inundațiile devastatoare din Japonia… până acum 200.000 de oameni evacuați, case care înoată în jos pe viitură… ce să mai zici. A plouat mai mult decât era „standardul”. Efectele se pot vedea. Când mă uit la munții despăduriți de pe la noi, spre exemplu la marile defrișări din Maramureș… îmi pot imagina cam ce ar putea să fie cu Sighetul și cu toate satele de pe valea Izei, Vișeului, Tisei șamd dacă ar exista o asemenea ploaie… adică ceva care este dincolo de „nivelul previzionat”. Din acest punct de vedere, 1. ar trebui înălțate și întărite digurile care apără localitățile, ar trebui ridicate la un nivel mult mai înalt decât cel rezultat din calcule teoretice bazate pe „standarde și previziuni” și 2. ar trebui eliminate digurile care constrâng apele în canale strâmte în locurile unde lunca inundabilă are spații largi care ar putea prelua apele în timpul viiturilor. O astfel de abordare, care apără infrastructura antropică și totodată lasă spațiu de scurgere apelor din marile viituri și dă loc naturii, ar însemna o gândire strategică – ecologic și civilizațional corectă. Dar de la cine să te aștepți la capacitate de gândire? De la escrocii care cu zeci de milioane de euro (26 mil euro pe Tisa) distrug ce a mai rămas din natură în situri Natura 2000… fără ca măcar să rezolve problema în măsura în care chiar apar inundații devastatoare… ci chiar agravează Viitura Ucigașă prin lipsirea râului de locurile unde ar putea să își destindă și liniștească apele?

14 septembrie 2015. Îmi zice un coleg/ prieten care este și pescar că este prăpăd cu peștii din Iza: apele sunt foarte mici, iar diferite balastiere (Oncești, Bârsana etc) preiau apă din râu și spală pietrișul cu apa râului, apoi noroioasa scurgere este deversată înapoi în curs… ceea ce face ca habitatul acvatic să fie jalnic. Au săpat ceva canal de circa 3 metri adâncime mai jos de piciorul podului de pe Iza la Vad, iar asta a însemnat o scădere cu 1,5 metri a nivelului apei din stația de măsurare situată puțin amonte. Și pe Tisa, lucrările de variate feluri, cu excavatoare și buldozere prin albie, au făcut ca peștii să fie terfeliți… pescarii se întreabă ce sens mai are să iasă pe malul apei. Iese omul în zori de zi și vede cum un puhoi de ape noroioase se scurge ca o ucigașă mocirlă creată de om. Acestea, atât Iza cât și Tisa sunt situri Natura 2000, în Statul Criminal România.

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

62 de răspunsuri la Natura 2000 Tisa Superioară are Cuțitul Înfipt în Spate

  1. Ionescu Dan via FB spune:

    Natura 2000 va fi super protejată de viitorul ANAP. Noi custozii nu am fost în stare.

  2. Tibor Andorfi via FB spune:

    cu toate ca toata lumea obsearva schibarile climatice de natura nu-i pasa deloc din contra parca au o ura fata de ea uitati-va cu ce placere sadica se rup puietii de pom cu cata nepasare se arunca in ape aproape tot si se poate continua la nesfarsit si pe urma ne miram de ceea ce se intimpla cu noi

  3. Grigore DAVIDEANU spune:

    Desi ,nu ne place aceasta cale , este anevoioasa, plictisitoare, adesea ineficienta, ma tem ca singura solutie este de urmat caile legale.
    Reclamatii, contestari in instanta, petitii, procese , desigur ca pentru situl respectiv si uneori pentru noi, solutia vine prea tarziu si prea putin, dar nu vad sa exista alta cale.
    Sunt pe lista colegi care au purtat astfel de batalii si au iesit storsi de resurse, istoviti, si rareori castigatori.
    Sper sa contribuie cu ceva propuneri, din experienta lor.

  4. Calin Dejeu spune:

    Ar trebui incercat si la OLAF cu o sesizare, pentru ca este categoric un caz masiv de frauda. Nu poti sa folosesti bani europeni pentru a incalca brutal doua directive in acelasi timp (Directiva Cadru privind Apa si Directiva Habitate).

  5. Dan Laurentiu Stoica via FB spune:

    Foate bine pus punctul pe i

  6. Sarolta-Ayssa Arcan via FB spune:

    🙂 vezi acum de ce un medic chirurg pleaca? Cam aceeasi situatie…

  7. Fejes Iuliu via FB spune:

    Revoltator! Asemenea fapte nu au scuze si trebuie judecate dupa legile strabune, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, iar cei care au dat aprobarile, eliberate din functie si trase la raspundere.

  8. Green Guerrilla via FB spune:

    la Comisia Europeana ar trebui semnalat

  9. Lia Stan via FB spune:

    Dupa ei, potopul…
    Trist si frustrant de.a dreptul! Ce se poate face, oare?

  10. Asociatia Arin via conservarea_biodiversitatii spune:

    Pai asta seamana a baraj de-a dreptul de hidrocentrala pe BUNE (nici macar MHC), nu a dig >:)

    Am vazut baraje mai mici pe ape de munte…

    Codruta

  11. Lia Stan .. ce se poate face? Pai sa facem ce au facut islandezii in 2008 ; iesit in strada si distrusa cloaca de mafioti ordinari care alcatuiesc clasa politica….dar pentru asta e nevoie de unitate si actiune la unison nu indiferenta si dezbinare…..intrati pe meritocratia.ro ; vi se ofera , daca studiati un pic siteul, vi se propune o anumita strategie de actiune care sa aiba ca finalitate, eliminarea sistemului mafiot din radacina…sper ca atunci cind se va intimpla, sa mai fi ramas ceva din tara numita Romania..

  12. Z Nagy István via FB spune:

    Románia, a korlátlan gazemberségek országa. Csak itt történhet meg az, hogy hivatalosan rönkgyár létrehozatalát engedélyezik egy tudvalévően rabló multinak Európa utolsó őserdője közepébe, ahol politikai segédlettel építik a törpe vízierőműveket, és ahol úgy építenek gátat a tiszai természetvédelmi területen, hogy kiirtanak mindent, ami él és mozog. Pár éven belül tönkreteszik élőhelyeinket, erdőinket, patakjainkat, azt követően profitot iszunk, profitot lélegzünk és multinacionális profitot eszünk. Úgy kell nekünk!

  13. George Turcanasu via FB spune:

    e criminal ceea ce se intampla!

  14. peterlengyel spune:

    MEDIAFAX: Firmele acuzate în 2005 că au furat banii pentru diguri au obţinut în 2011 cele mai multe lucrări cu ANAR

    „Socot SA Târgu Mureş, în perioada guvernului Năstase. Sulfina Barbu vorbea, de la sediul Guvernului, despre „suspiciuni privind comiterea unor acte de corupţie” în atribuirea acestor contracte, dar şi de „folosirea ilegală a banilor publici”. Aurel Pană, şeful ANAR, vorbea atunci, în acest context, despre „corupţia instituţionalizată”, despre care spunea că „nu se face decît prin acte normative emise la nivelul Guvernului”.”

    http://www.mediafax.ro/social/firmele-acuzate-in-2005-ca-au-furat-banii-pentru-diguri-au-obtinut-in-2011-cele-mai-multe-lucrari-cu-anar-8498265

  15. Botos Arthur via FB spune:

    ,,ce face un prost,zece intelepti nu pot desface,, proverb

  16. Radu Mititean via FB spune:

    In asa-zisa evalure de mediu pentru o „centura” a Clujului, Valcele-Apahida (facuta cu ilegalitati flagrante de la un capat la altul dar pentru care nu a intrat inca nimeni dupa gratii si probabil nici nu va intra ca sunt prea multi implicati), capitolul de impact asupra biodiversitatii avea cateva randuri care in esenta afirmau ca din moment ce pe traseul propus pentru acea sosea nu sunt situri Natura 2000 sau alte categorii de arii naturale protejate, nu se pune problema vreunui impact negativ… si cu asta basta… semnau doi distinsi ingineri care obtinsera de la ministerul mediului patalama de evaluatori de mediu inclusiv pt biodiversitate… probabil cu mijloacele cunoscute… cand am zis in sedinta publica de asa-zisa „dezbatere” ca avem in fata fie un fals intelectual pt care semnatarii ar trebui sa raspunda penal, fie o incompetenta crasa pentru care ar trebui sa li se retraga patalamaua de evaluatori, rezultatul a fost ca a doua zi am primit telefoane de amenintare… iar un functionar APM a zis printre dinti ca documentatia este o bataie de joc dar ca „nu se poate face nimic ca e ordin de sus”… Cam asa functioneaza… si cat timp un alde Sergiu Mihut nu e dupa gratii pt fals intelectual (am exemple documentate) ci semneaza in continuare documentatii de mediu, ce sa ne mai miram…

  17. Radu Mititean via FB spune:

    Mie un functionar GM imi explica ca in opinia lui ANPM sau ministerul ar trebui sa atace in contencios administrativ si sa obtina anularea actelor de reglementare emise ilegal de catre APM-uri respectiv ANPM, ca Garda nu se baga daca exista o autorizatie / aviz / acord de mediu sau alt act de reglementare chiar daca e abuziv / ilegal obtinut… La intrebarea daca nu Garda ar trebui sa sesizeze macar autoritatea competenta daca nu sa atace chiar ea actul ilegal, m-a intrebat daca eu nu stiu pe ce lume traim si care sunt misiunile reale ale conducerilor autoritatilor „de mediu”? I-am zis ca nu sunt asa de naiv incat sa cred ca scopul real ar fi protectia mediului, dar ca ma astept la o mai buna mimare macar a unor minime bune intenti….

  18. Kate-Anett Balázs via FB spune:

    Foarte trist

  19. Abran Peter via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Din păcate asta se întâmplă când ONG de mediu sunt slabe într-o zonă.
    Peter sare să ajute, dar este târziu, doar înaintarea în instanţă a avizului de mediu pentru nerespectarea procedurii de reglementare poate salva natură.
    Şi se poate salva încă, la Mureş des dau ONG în judecată APM. Rar pt biodiversitate…

    Trebuie să fiţi atenţi pe site-ul APM ce se autorizează săptămânal în CAT, (durează max. 5 minute să vezi convocatorul),
    iar custozii/administratorii de arii protejate primesc invitaţie obligatorie de participare la CAT pentru fiecare cerere legată de o arie protejată.
    Pentru orice simplă cerere de construcţie, etc in aria protejată !

    În CAT/Comisia de Avizare tehnică judeţeană cu toate instituţiile interesate şi firmele de autorizat/, custodele poate stabili continuarea procedurii de reglementare cu studiul EA .

    Custodele primeşte studiul EA, poate contesta / sau dacă nu are competenţă , poate pune si pe această listă de discuţii sau pe arii _protejate şi o să existe voci profesionale /
    şi la urmă dă aviz – cu condiţii .

    Dacă nu ai fost atent ce scrie avizul/acordul de mediu ( este o perioadă destul de lungă în care se poate interesa ONG şi să conteste ) rămâne instanţa. Sfat pentru argumente pot să dau şi subsemnatul.

    Deci ?

    Abran Peter

  20. Anca Lucit via FB spune:

    trist. Din pacate asta e lumea ce ne inconjoara. Lupti cu morile de vant. Dar nu te lasa constiinta sa accepti asa ceva, te doare sufletul sa vezi cum se distruge natura si toate vietatile minunate. Oare cat timp va trebui sa mai treaca si cate generatii ca sa se schimbe mentalitatea aceasta bolnava si interesele meschine?!

  21. Sebastian Petrișor via FB spune:

    Chiar daca putem face mult rau, nu suntem decat o clipita! Din fericire!

  22. Antal Burján via FB spune:

    Si protectia e eficienta. Nimeni si nimic nu va dauna mediului sub acel strat de materiale de constructii asezat acolo cu mare grija sub auspiciile vreunui edil debil din zona. Si muzulmanii care eventual ar intra in Romania, se razgandesc cu rapiditate. Ei tocmai au fugit din cauza ruinelor.

  23. Adrian Ruicanescu via FB spune:

    Trebuie trimise mai multe reclamatii bine documentate direct la Uniunea Europeana. Natura 2000 este un spin in coastele autoritatilor romane. Trebuie ca acest spin sa creasca mai lung si mai scutit.

  24. Alexandru Teleaga via FB spune:

    cam asta se intampla cu tot ce tine de natura in tara asta, de la distrugerea padurilor prin defrisari, a pasunilor alpine prin mijloace motorizate, a raurilor prin microhidrocentrale si astfel de lucrari. curios este totusi faptul ca UE nu intervine in aceasta debandada, daca tot au directive stricte de protectia mediului….pana sa se schimbe mentalitatea in tara asta, va fi mult prea tarziu din pacate….

  25. Andrei Hanches via FB spune:

    „N-ai timp de broaște si fluturi!” Replica spusa de un alt dobitoc aflat la conducere ca celălat asa numit „politician” Trancoz Marna care zice astfel: ” Nu putem transforma România in grădina Zoologica a Europei!” Bine oameni buni dar cand valorile naturale sunt batjocorite ca sa nu spun umilite nu poti sta nepăsător chiar politician fiind ma rog in restul țarilor membre UE.Atunci cand va dispărea tot,si biodiversitatea se va rari sunt curios ce vor spune politicienii,nepoților si strănepoților lor,cand aceștia vor dorii sa vadă cu ochii lor o colonie de păsări sau sa stea sa audă broaștele candand.Stiind ca puteau sa facă schimbarea si nu au făcut-o! O tara cultă pune accent pe mediul înconjurator apoi pe restul eu asa consider.Mai avem de învățat la capitolul conservare a naturii…

  26. Pingback: Natura 2000 Tisa Superioară are Cuțitul Înfipt în Spate | EXPUNERE.COM | Adevărul Despre România

  27. Szakács László spune:

    Marele sef al Apelor Ro a explicat saptamana asta la o sedinta CAT in Ms ca legea apelor a fost mai intai,e din `96 iar cea a naturii (OUG 57) a aparut in 2007, deci primeaza cele descrise in legea apelor!!
    …si ei vor efectua lucrarile cf. legii, pentru protectia populatiei, indiferent de prevederile unei legi ulterioare celei de la ape…
    trebuie puse in practica/continuate proiectele de aparare impotriva inundatiilor, vechi de ani sau zeci de ani …ca acelea sunt bune..ideea era ca cei care nu vor sa inteleaga sunt iresponsabili…ar trebui adunati intro zona inundabila sa vada ce inseamna ape naturale…

    • peterlengyel spune:

      acesti escroci insinueaza ca cineva ar avea ceva de comentat impotriva apararii cu diguri a infrastructurii create de oameni in zonele inundabile ale raurilor… pe cand aici este vorba de cu totul altceva…

    • Radu Mititean via Conservarea Biodiversitatii spune:

      cat timp asemenea indivizi nu ajung dupa gratii pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, nu putem spera la vreo imbunatatire. Ca si fara studii juridice, daca te mai si apuci sa iti dai public cu pararea pe tema asta, e greu de crezut ca individul nu a auzit de principiul fundamental ca legea ulterioara modifica sau abroga implicit legea anterioara care are prevederi contrare, si ca acest principiu ar putea fi concurat de principiul ierarhiei actelor normative ( nu e cazul aici, OUG-ul avand rang egal legii) si de principiul ca legea speciala deroga de la cea generala, nu si invers ( nu e cazul aici, legea ariilor protejate fiind lege speciala fata de cea a apelor in tot ceea ce priveste ape parte din arii naturale protejate). Si eu au auzit in repetat randuri aceasta pozitie criminala a unor sefi din ANAR cum ca indiferent ce noi reglementari se adopta, investitii aprobate in anii 70 si 80 si nerealizate concret pe atunci din lipsa de fonduri sau alte asemenea motive pot fi demarate si puse in practica acum pe baza aprobarilor de acum multe decenii indiferent ca sunt incompatibile cu actuala legislatie…. motiv pentru care am si renuntat sa mai incercam sa ne implicam in procesul de elaborare si avizare a noilor scheme directoare de bazin, ca oricum ei aveam o gramada de planuri de betonat albiile si alte asemenea lucrari aprobate de decenii si care spuneau ca nu mai pot fi oprite de noile reglementari, astfel ca cele noi nu mai prea conteaza…. Cred ca in materie de abuz si ilegalitati de fata, ANAR are sanse mari sa bata la puncte si ROMSILVA si alte asemenea structuri…. Radu Mititean CCN

  28. ncldejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    apropo de dezastrul de pe Tisa, colegii intru institutie si intru macelarit zone umede ai celor de la Somes-Tisa se ocupa, printre altele, cu topait pe cadavrul raului Jiet. Anul trecut au fost inundatii datorita defrisarilor imense de pe versantul drept la Jietului (defrisari care am vazut din Parang ca s-au amplificat binisor de anul trecut) si in loc sa umble la cauze s-au gandit ca au pretext sa mai mutileze albia si au facut macel, fara sa se mai oboseasca sa ceara acord de mediu. Evident ca degeaba am scris la Garda de Mediu Hunedoara.
    Am scris intai la ABA Jiu si (desi aveam poze cu utilaje in mijlocul albiei si nu trebuia sa fii piele rosie cititor de urme ca sa vezi ca utilajele au trecut prin albie in lung si-n lat) mi-au scris ca nu s-a intrat cu utilajele in albie. Dar acum, probabil ca sa mai ia niste materiale de constructie gratis din albie, iara se lafaie cu utilajele in albia minora si se mai si lauda cu asta in presa.

    Imaginea este sugestiva pentru ce se intampla chiar si cu raurile scapate inca de MHC-uri. Cu grosul debitului deviat spre Lotru si albia macelarita sistematic, de multi ani, Jietul este clar un rau mort.
    Vreau sa ajung la faptul ca distrugerea fara sens a naturii se tot amplifica pentru ca mesajul dat de autoritatile de mediu care refuza sa intervina este ca legislatia de mediu este o gluma si fiecare poate sa distruga ce vrea si cat vrea, chiar si fara hartii aranjate.

    http://cronicavj.ro/wp/?p=39952

  29. Sorin Hotea via FB spune:

    Trist tare…

  30. Andreea Biro via FB spune:

    Daca am avea forta, daca am cumpani lucrurile, am realiza ca ACESTA ESTE UN MOTIV de ieșit in stradă! De dat cu politicienii, indiferent de culoare, de pământ! Din pacate, acest popor e curajos pe net, e usor de prostit pe FB, dar in afara mediul virtual calca incredibil de atent, sa nu deranjeze pe nimeni, sau, mai trist, alege sa considere ca nu e treaba lui, ca e prea marunt sa conteze, ori ca nu e bine sa te pui rău cu ” astia”….

  31. peterlengyel spune:

    daca doresti sa intelegi cam care este efectul acestor distrugeri, poti sa vezi asta:

    ‘A great silence is spreading over the natural world’

    http://www.theguardian.com/environment/2012/sep/03/bernie-krause-natural-world-recordings

    „Little by little the vast orchestra of life, the chorus of the natural world, is in the process of being quietened. There has been a massive decrease in the density and diversity of key vocal creatures, both large and small. The sense of desolation extends beyond mere silence.”

  32. Malgorzata Siuta spune:

    Oh this is very sad. And the surroundings look beautiful.
    Will you try to do something about it?
    Milvus Group has a similar problem on Niraj River recently😦
    http://www.ceeweb.org/14210/romanian-water-authorities-destroy-protected-natura-2000-habitats-without-permission-along-the-nirajnyarad-river/
    Gosia

  33. Aleksei Lotman spune:

    By all accounts this looks like a violation of the habitat directive.

  34. Nathaniel Page spune:

    We should report this to Ministerul Mediului and to Ctibor Kocman in DG Envi.
    Will you do this Peter?
    Nat

    • peterlengyel spune:

      I will need all your help in trying to protect what is still there; we should stop similar agressions in other places. So, all the comments, interventions, reports to the relevant institutions are welcome.

  35. Trifu Dan via FB spune:

    Imediat ce Erwin a tras semnalul de alarma, Eco-Civica a sesizat Comisarul General al Garzii Nationale de Mediu, rugandu-l sa intervina imediat. Asteptam rezultatele controlului.
    Eu ma intreb daca exista macar un studiu de evaluare a impactului asupra mediului.
    Nu mai zic nimic de custode…..

    • berechet spune:

      N-ar fi mai bine sa mergem citeva persoane, asa cam 7-8-10 la Comisariat sa cerem raspuns pe loc fata de aceste distrugeri ? Nu sa asteptam rezultatele controlului ! Sa cerm sa il faca cu noi de fata…Trebuie pusa presiune. Cu astia nu merge procedural. Nu ati retinut ce a facut Silvian Ionescu cu dovezile ca raul Alb se distrugea vadit ilegal ?

  36. george_romanca via conservarea_biodiversitatii spune:

    pai e plina tara de ing. hidrotehnisti si de imbunatatiri funciare pt ca cu exceptia metalurgiei, erau fac unde se intra cel mai usor si multi daca nu f multi si-au tras SRL de constructii care trebuie sa traiasca si cum au spirit de casta, ai din parlament, ministere etc. ii sustin cu tot felul de proiecte si amenajari aberante. De la ei, care vad apele doar ca locuri unde se pot construi baraje si diguri, vrem noi protectia naturii? Sa fim seriosi GR

  37. laszlo szakacs via conservarea_biodiversitatii spune:

    protectia naturii e considerata un ~moft pagubos, care a fost inventata de unii care tin mai mult la broaste si ganganii decat la oameni…Natura 2000 a fost inventata ca sa ingradeasca drepturile oamenilor si sa puna gazele sau dihaniile mai presus de populatie~
    in rest, toti se pricep la probleme de mediu, cel mai bine si mai agresiv aia care profita din jecmanirea sau ~regularizarea~ naturii
    l.

  38. Pawel spune:

    I suggest work with this case not only in frames of Natura 2000 requirements (Habitat directive), but also in frames:

    – EIA directive infringement: All ‘flood relief works’ are in Annex and must be at least assessed for the necessity of EIA, and the result of such assessments must be confirmed by relevant environmental (not only Natura 2000 guarding) authority. Implementation of the project other than approved, means the project in fact was not assessed…. Infringement seems to be rather clear; no discussion on real environmental deterioration & public interests is relevant for this.

    – Water Framework Directive (can you proof deterioration of Water Body Status? Hydromorphological alteration is enough for this, even without proofs of impact on Natura 2000 species and habitats and even outside Natura 2000 sites). There are no so much EJC rules, but there are some rather new and interesting rules: see C-461/13 and C-43/10 (www.curia.eu). See 34/10 for rules of application of the WFD requirements to “old plans” from before EU accession

    best regards, Pawel

  39. Hildegard Meyer via FB spune:

    That’s horrible!!!

  40. Laurentiu Ciocirlan via FB spune:

    Pe logica asta cica si Schweighofer face locuri de munca. Si mall-urile fac locuri de munca( vanzator cu salariul minim) dar inchid sute de alte afaceri . Si tot asa.

    • Niculae Radulescu-Dobrogea via FB spune:

      Si bomba atomica a dat de lucru inventatorilor sai… Doar in Piata Publica se mai poate face ceva. Oricand, alaturi !

  41. Radu Mititean via FB spune:

    cand primesti prin persoane apropiate asemenea sfaturi (am primit si eu periodic) inseamna ca e de bine, ca activitatea ta chiar a deranjat serios niste mafioti si chiar i-a facut sa isi puna problema ca ar fi bine sa te silentieze putin, ca strategia ignorarii sau luarii in deradere nu mai e suficienta…. si lagarele de munca / concentrare ale statelor totalitare, comuniste sau fasciste, au asigurat un numar important de locuri de munca… dar textele cu locurile de munca create sunt una din balariile tipice politrucilor cu care cauta scuze pentru distrugerea patrimoniului natural sau cultural pt profituri electorale pe termen scurt … alte asemenea texte sunt cu „progresul” si „dezvoltarea”…. si colac peste pupaza noile diguri si refacerea digurilor vechi, pe langa ca are loc in mod total nelogic inclusiv dpdv al „controlului indundatiilor” (dincolo de aspectul criminal dpdv al mediului) sa finanteaza din…. „fondul pentru mediu” sau din „POS mediu” si alte fonduri care ar trebui sa fie utilizate pentru protectia, nu pentru degradarea mediului natural…. Dar devine tot mai evident ca prin „mediu” de protejat, guvernantii nostri se refera de fapt la mediul de afaceri sau mediul infractional sau orice alt mediu decat cel natural… frown emoticon

  42. Muresan Marcel via FB spune:

    sa scrii despre cantatul pitigoilor, asta pana cand au unde sa cante. ca dupa aia poti sa scrii despre dealurile tufelor de mur. ca doar atat o sa mai ramana.

  43. Iris Beneš spune:

    Dear Peter – maybe it would not be a bad idea to contact people in charge of implementation of Blue heart of Europe project – connected to pressure on Balkan rivers- at least in terms of visibility.

    There are also Balkan River Days coming soon in Belgrade (I think today is the last day for registration)

    See more – http://www.balkanrivers.net/

    Greetings,

    Iris Beneš

    Programska koordinatorica

    Brodsko ekološko društvo-BED

  44. Abdulkerim Salim via FB spune:

    talentul romanilor(ca e un talent) e sa goleasca de fond majoritatea formelor inventate de occidentali pentru buna guvernare:)

  45. Radu Mititean via FB spune:

    Speram ca APM sa nu se prevaleze da faptul ca cererea nu este redactata conform modelului din HG 123 / 2002 de aplicare a Legii 544/2001 si nici pe modelul din HG-ul de aplicare a prevederilor din legislatia de mediu prividn accesul public la informatii de mediu. In esenta contine elementele necesare pentru a fi considerata valida si calificata ca solicitare conform Legii 544 / 2001 insa unii functionari sunt mai formalisti si profita pentru a recalifica asemenea cereri ca simple petitii, cu termene si proceduri mult mai nevaforabile pentru petenti…

  46. Botos Arthur via FB spune:

    tara asta ar putea foarte bine sa se ,,infrateasca,, cu Tara Galilor! Deoarece aici se afla,, tara ilegalilor,,!!!

  47. Ana Daraban via FB spune:

    Iti vine sa urlii ca lupii!

  48. peterlengyel spune:

    http://wildliferomania.com/gabioane-si-diguri-dupa-hidrocentralele-private/

    Nicolae Dărămuș:

    Gabioane și diguri, după hidrocentralele private

    “Priveliștea violenței, dacă e în realitate sau la televizor, ne face silă, însă schimbările climatice și distrugerile pe care le provocăm mediului nu ne afecteză în aceeași măsură, pentru că ele se întâmplă mult mai subtil”. Tensin Gyatso, al XIV-lea Dalai Lama

    Ia să văd, ştiţi dumneavoastră care dintre următorii inși este adevăratul ecoterorist? Conştientul disperat care, noaptea, incendiază vreun buldozer garat în codru, cu care ziua sunt distruse seminţişurile, lăstărişurile, vizuinile bursucilor, vulpilor și urşilor, culcându-se sub lamă pădurea, sau individul care, aflat într-un birou luxos, posesor de grase conturi bancare şi „acoperit” cu autorizaţii, este proprietarul buldozerului şi câştigătorul licitaţiei pentru uciderea acelui ecosistem? Chiar dacă ştiţi, nu contează, fiindcă răspunsul, favorizând establishmentul şi învinuindu-l fără preget pe cel dintâi, îl furnizează FBI-ul: „Ecoterorismul este uzul sau ameninţarea cu uzul de violenţă, de natură infracţională, săvârşit împotriva unor victime inocente ori proprietăţi, de către o grupare subnaţională cu orientare ecologică, pentru raţiuni privind politica de mediu, adesea vizând un public aflat dincolo de ţinta directă, acţiunea având un caracter simbolic”.

    FBI-ul vă îndeamnă aşadar să mergeţi conştiincioşi la serviciu şi să strângeţi cureaua, în vreme ce nişte „băieţi deştepţi” – adevărații ecoteroriști – care nu strâng cureaua, strâng un laţ nevăzut în jurul dumneavoastră, confiscându-vă – cu acte în regulă – aerul, pădurile, fauna, râurile, viaţa… Dar, nu numai afaceristul cu pricina – abil mascat în termenul ”dezvoltator” – este ecoterorist, ci, înaintea sa, tot ecoteroriști sunt parlamentarii făuritori de legi anapoda, menite abuzului și distrugerii naturii, precum și primarii, președinții de consilii județene și miniștrii care, din executiv făcând parte, execută ”corola de minuni a lumii” prin propria semnătură. .

    Astăzi despre:
    ”Gabioane și diguri, după hidrocentralele private”

    Democrația asta, stafidită din naștere, a generat proștilor nesătui oportunitatea afacerilor pe seama confiscării și uciderii naturii. Părând deocamdată a nu durea pe nimeni – ” doar nu iau de la mine și nu-i în curtea mea” – afacerile cu pricina, dincolo de costurile estetice, mai devreme sau mai târziu, își vor înfige nemilos colții în calitatea vieții din România; de la biped la patruped și arbore… Căci zice o vorbă veche: „Să te ferească Dumnezeu de prostul harnic!” Drama țării ăsteia nu este însă tolomacul, prostul mărunt, cel hărnicit în propria ogradă, ci ignorantul ”harnic” – lacom adică – regăsit în ”simbionții prostiei sprințare” : politicienii și oamenii de afaceri ai contemporaneității; cei care acționează fără scrupule, jefuind cu acte-n regulă, ograda tuturor: România.
    După privatizările frauduloase, după ”borduriade”, după construirea drumurilor agresive si inutile prin ținuturile sălbatice (cum sunt ”Transalpina” și Transrarăul”), după betonarea arabilului – acoperit cu hale și ”capacități” industriale – după uciderea râurilor de munte prin hidrocentralele private, a venit vremea sluțirii apelor curgătoare rămase.

    Inundațiile și viiturile?… O oportunitate de afaceri.
    Amenajarea malurilor, sub pretextul prevenirii inundațiilor și viiturilor, este ultima găselniță a tandemului criminal dintre politicieni și oamenii banului. O afacere necurată, făcută la lumina zilei, pe bani publici. Perspectiva calamităţilor amintite (şi ele rod al prostiei omeneşti – defrișarea munților fiindu-i unul dintre chipuri ), deși incertă și deloc ubicuă, este un bun pretext în ochii prostuțului electorat, de unde și viitorul sigur al afacerii: întrucât, unde există un curs de apă, trebuie trântit un dig ciclopic, după modelul Zidului Chinezesc.
    Acolo unde nu au fost și nici nu sunt viituri şi inundaţii, iar malul rezistă de secole, fixat graţie vegetaţiei forestiere, primul pas al afacerii este defrişarea acestuia, urmată, la scurtă vreme, de erodarea ţărmului. La faţa locului răsare atunci „salvatorul” care, însoţit de „specialişti”, evaluează pericolul, liniştind localnicii: „Fii pe pace, bade! Noi vă rezolvăm!” „Salvatorul” poate avea chipul unui ministru de mediu, al unui prefect, al unui preşedinte de consiliu judeţean sau al unui primar. Condiţia esenţială este ca printre ”clienții” săi – amici, fii, unchi şi mătuşi – să se afle patronul unui „sereleu” ce dispune măcar de un aparat de sudură, o maşină de împletit plasă din sârmă şi o drujbă (cea cu care s-au despădurit malurile). Aşa se face că ceea ce în urmă cu 100-200 de ani se rezolva simplu şi plictistor de trainic prin resurse locale, se face astăzi complicat şi nedurabil, printr-o societate îndepărtată cu sediul într-o cutie poştală sau într-o garsonieră.

    Decât bun, frumos şi ieftin, mai bine prost urât şi scump
    Soluţia veche era căşiţa, pintenul şi capra din lemn. Cei mai bătrâni știu: amintitele lucrări erau, de fapt, nişte construcţii tradiţionale din molid, fixate prin îmbucături şi scoabe, umplute cu bolovani şi pământ, peste care timpul aducea vegetaţie, integrându-le armonios în peisaj.

    Erau alcătuiri pașnice, scurte, așezate cu cap în concavitatea meandrelor și strict în locurile unde curentul asalta malul. Dacă luăm în calcul aspectul estetic, cel igienic (în ele nu se agaţă deşeurile !) şi cel ecologic (constituie adăposturi pentru acvafaună), câştigul este net. Soluţia românească „modernă” este însă gabionul: acea făcătură moartă, urâtă, zdrelind privirea, constituită din sârmă împletită pe schelet metalic, umplută cu piatră concasată.

    Şi, dacă pe căşiţele construite de bunici au pășit și nepoţii, gabioanele, în doar câţiva ani, rupte de gheţuri şi viituri, devin adevărate panouri publicitare ale „deşeurilor progresului”, trebuind refăcute. În mustăţile de sârmă putem găsi „pempărşi”, zdrenţe textile, pantofi Adibas, Always şi alte produse de ”uz intim”, colorate natural.

    Părerea beneficiarilor
    „Au venit nişte domni de la primărie şi ne-au spus că ne taie sălciile ca să poată amenaja malul. De pe gabioane nu mai putem ajuge la apă, nici nu putem coborî vitele la adăpat. Ăștia fac ce-i taie capul!” – a fost explicaţia unei localnice din Ciocăneștii Bistriței Aurii, râu cândva umbrit, azi însă „ornat” cu kilometri de gabioane. Tabloul este însă ubicuu pe râurile de munte. ”Norocoasa” societate care a înfăptuit până la această oră sluțirea râurilor României este S.C. Vega ’93 S.R.L., deținută de miliardarul Corneliu Istrate (merită văzut la chip ! : http://www.capital.ro/milionar-de-top-inca-un-rege-al-asfaltului-intra-in-insolventa.html).

    Prea ieftine gabioanele!… Să construim diguri din beton și piatră!
    In ultimii ani însă, nesătuii s-au șmecherit și mai și… Gabioanele par să fi rămas pe seama calicilor de afaceri, ”regii” bitumului, betonului și ai pietrei sparte hrănindu-și conturile, burțile și cefele încrețite, din banii câștigați pe digurile betonate. Căci, față de gabioane, ultimele sunt adevărate găuri negre ale banului public.
    În aval de Vatra Dornei, malurile legendarei Bistrițe, cea nemurită de pana lui Sadoveanu – cândva, plutaș de o zi – au fost și ele despădurite de curând, pavate fiind cu piatră și ciment. Privindu-le, am avut convingerea că urâtul nu are nevoie de alt nume.

    Nu peste multa vreme, rulând spre Cluj, acolo unde Someșul Mic părăsește Apahida alăturându-se șoselei, asistam la un nou act de ecoterorism oficial: blândul zăvoi ce îmbrăca în verde râul, adăpostind felurit păsăret în mărunta ”junglă” de sălcii și arini, dispăruse. Într-un du-te-vino prăfos, camioanele si buldozerele se hărniceau în amiază, prelungind spre apus digul, ca pe o moarte albă.

    Culmea tupeului oficial
    ”Investim in mediu! Credem in viitor!” scrie pe panoul de șantier al digului de pe Someșul mic.
    O nouă „aroganță” guvernamentală, aflată azi în plină expansiune teritorială, după pretextul energiei ”verzi”, produse prin dispariția apelor de munte în conductele hidrocentralelor private.

    Președinte, ia aminte!
    Că majoritatea locuitorilor României – lipsiți de spirit cetățenesc – tac, nesimțind răul, accept, că proștii sprințari din politică și afaceri se bucură, accept iar. Accept și că președintele țării ”n-are nicio putere”. Fie!… Dar nici măcar nu are puterea de a cuvânta, luând poziție francă, în spațiul public, împotriva ecoteroriștilor cu ”manșete albe” care ne distrug țara?…

    http://wildliferomania.com/gabioane-si-diguri-dupa-hidrocentralele-private/

  49. asociatia.arin@gmail.com via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Pai nici NU e „dupa” hidrocentralele private – chestia cu digurile si gabioanele (care inseamna MULT mai mult decat „uratenie” si „furt”, povestea e mai lunga si mai complicata!) o toooot semnalez de vreo 10 – 15 ani! Da’ daca am vazut ca imi bat gura degeaba, am lasat-o balta!

    Oricum, n-am vazut NICIODATA o pozitie coerenta a „societatii civile” (macar aia „de mediu”) pe aceasta tema >:

    Codruta

  50. calin dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Nu stiu de unde ura asta organica a SHI Petrosani fata de acest fost rau de munte.
    Dupa ce in anii 70 a fost indiguit sinistru, apoi apa i-a fost deturnata spre Lotru, apoi in urma cu vreo 5 ani l-au regularizat ingrozitor si anul trecut l-au macelarit in lung si-n lat dupa inundatie fara sa ceara macar acord de mediu, acum cica iara se lafaie cu utilajele in albie. Nu pot sa-mi inchipui ce pretext mai pot sa aiba si ce rost mai are principiul nedeteriorarii starii corpurilor de apa din Directiva. Nici daca oamenii astia ar avea in fisa postului ca trebuie sa deterioreze raul cat mai mult si prin orice mijloace nu s-ar descurca mai bine.

    http://www.avantulliber.ro/2015/09/09/alarma-sute-de-pesti-morti-pe-jiet-in-urma-a-unor-lucrari-la-albia-raului/

    Alarmă! Sute de peşti morţi pe Jieţ, în urma a unor lucr…
    Situaţie alarmantă pe Jieţ, unde au fost sesizaţi sute de peşti morţi cel mai probabil ca urmare a lucrărilor de excavare a albiei râului care se desfăşoară în zonă…
    Vizualizare pe http://www.avantulliber.ro

    Si cea mai tare faza abia urmeaza:
    Cred ca aceasta-i cea mai elocventa dovada ca evaluarile starii raurilor de catre Apele Romane n-are nicio legatura cu realitatea. Jietul figureaza in draftul planului de management al bazinului Jiului (in anexa 6.2) ca fiind curs de apa natural, cu stare ecologica buna. Exact la fel este clasificat de cei de ABA Mures Raul Alb, care este un rau practic neatins inca.

  51. peterlengyel spune:

    exista in text si cateva greseli… dar in esenta este punctat cam cum va arata acest nou dezastru

    Adevarul: Impact devastator asupra ecosistemului Defileului Jiului. Râul va dispărea pe o porţiune de 20 de kilometri

    Ecosistemul de pe Defileul Jiului va fi grav afectat de construirea a două hidocentrale. Biologul clujean Călin Dejeu trage un semnal de alarmă cu privire la efectele devastatoare ale proiectului de amenajare hidro-energetică.

    O mare parte din apa Jiului va fi deviată printr-un canal subteran prin munte, pe o lungime de aproximativ 20 de kilometri, după care va fi folosită, prin cădere, la producerea de energie electrică de către două hidrocentrale. Biologul clujean Călin Dejeu a semnalat printr-o scrisoare deschisă efectele nocive ale acestei investiţii: „Jiul urmează să fie deviat spre galeria de aducţiune chiar la intrarea în parcul naţional şi eliberat abia după zeci de kilometri, chiar la ieşirea din acest parc. O situaţie absolut invers decât ar permite legislaţia”, spune Dejeu. Biologul susţine că investiţia va avea un impact dezastruos şi asupra mediului: „Asupra a patru specii de peşti, patru habitate ripariene şi asupra vidrei, pentru care a fost declarat situl, impactul va fi devastator, cee ce intră în sfera penală. Afectate vor fi şi alte habitate şi specii din fişa sitului, inclusiv o specie prioritară, racul de ponoare”. Jiul va rămâne un râu doar cu numele Biologul clujean spune că pe o lungime de 20 de kilometri, Jiul va fi doar un mic pârâu, ceea ce va duce la dispariţia faunei: „Din râul tumultuos de munte, cu un debit mediu multianual de aproape 20 m2/s la intrarea în defileu, se prevede să rămână un debit de servitute de doar 2,7 m2/s. Va fi înlocuit cu un pârâu, iar Jiul va fi deviat prin galeria de aducţiune. Fără Jiu nu mai are sens să vorbim de Defileul Jiului. Şi nu va fi vorba doar de moartea subită a populaţiilor speciilor acvatice şi de degradarea imediată a ecosistemelor adiacente (de la microorganisme până la zecile de vidre, care vor muri de inaniţie, totul va fi afectat). Într-o zonă a Europei cu climă continental excesivă, dacă seci un râu mare, pe o vale îngustă, influenţezi microclimatul şi implicit pădurea de pe versanţi, plus impactul prin intermediul circulaţiei nutrienţilor“. Scrisoarea biologului a fost adresată lui Remus Borza, administrator judiciar la Hidroelectrica S.A., Graţielei Gavrilescu, ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, şi lui Andrei Gerea, ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Supraproducţie de energie electrică Biologul nu înţelege de ce e nevoie de încă două hidrocentrale când în România se înregistrează supraproducţie de energie: „Şi toată această crimă de mediu şi sabotare a turismului pentru ce?? Pentru câţiva MW/h, în condiţiile în care avem surplus de energie electrică, nu avem cui să o mai exportăm (pentru că nu există cerere în plus la statele vecine) şi avem un consum intern în continuă scădere?! De ce nu se cheltuie banii pentru retehnologizarea hidrocentralelor existente, la care impactul de mediu s-a produs deja demult? S-ar creşte producţia fără noi distrugeri“.

    http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/impact-devastator-ecosistemului-defileului-jiului-raul-disparea-portiune-20-kilometri-1_560312d9f5eaafab2ced2105/index.html

  52. Georgeta Dulgheriu via FB spune:

    PESTE TOT ROMANIA SANGEREAZA ! Romania e in maini straine iar poporul se tarasre cu miile in genunchi la moaste..

  53. Calin Dejeu via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Tisa Superioara
    Legat de Tisa Superioara, azi a fost la Cluj conferinta de lansare a unui proiect pe SEE.
    http://geografie.ubbcluj.ro/pages/sienphcts/?news=conferintta-de-deschidere-25-noiembrie
    Am apreciat mult ca Sabin Badarau a amintiti despre macelul la care a fost supus situl anul acesta si a aratat imagini cu digul criminal.
    Nu am apreciat deloc prestatia reprezentantei ABA Somes-Tisa, care a avut o prezentare despre cum se fac ei ca respecta Directiva Ape (evident ca un curs de apa are aceeasi stare ecologica inainte si dupa ce este macelarit prin regularizari, daca administratorul este si evaluator) si pe tot parcursul ei nu a ridicat ochii de pe foaia de pe care citea.
    Si am apreciat ca decanul de la geografie a amintit distrugerea prin MHC-uri a raului Sapanta, care chiar era un rau superb, si potentiala distrugere a Marei. Vad ca se recunoaste tot mai mult, public, impactul criminal al MHC-urilor. Sper sa se si actioneze tot mai mult impotriva acestui flagel, in timp util pentru putinele bucatele de rauri care ne-au mai ramas.
    Raul Alb a mai primit un balon de oxigen:
    http://portal.just.ro/57/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=9700000000088731&id_inst=57

    Dupa ce termina Apele Romane & Co cu intubarea si betonarea raurilor, probabil la sud de Dunare vom merge sa mai vedem rauri (si acolo raurile au dusmani, dar nu se compara cu ce-i la noi):
    http://riverwatch.eu/en/balkan-rivers-en/balkan-rivers-short-films-now-available

    Seara faina!

    Calin

  54. Asociatia Arin via Conservarea Biodiversitatii spune:

    Curtea de Conturi confirma: ​Apele Romane produc bani, dar mai depinde si de cine intreaba…

    n urma cu putini ani, dupa ce inundatiile lovisera zona Moldovei, am reusit sa strang niste bani si bunuri de la oameni inimosi, cu care sa ii ajut, dupa puteri, pe cei loviti de soarta. Luasem legatura cu cei de la Crucea Rosie locala si ma bazam pe listele lor cu privire la familiile care aveau nevoie de ajutor financiar. Am inchiriat o masina de transport marfa si am plecat sa dau o mana de ajutor celor ale caror case fusesera luate de ape. In masina luasem si gazetari locali care sa ma ajute sa identific drumul. „Uite, vezi dambul asta?”, imi arata o tanara un damb de pamant lung de vreo 10 metri si lat de vreo trei. Il vad, zic. A costat cam un milion de euro, zice fata. Nu te cred, ii spun incercand sa ocolesc bolovanii de pe drumul pe care nimeni nu ajungea niciodata. Dar fata avea dreptate; eu eram cel care habar nu ave cum stau lucrurile in realitate. Citeste in atasament Raportul Curtii de Conturi cu privire la Apele Romane.
    […]

    Codruta

  55. Tritonul [utilizator] spune:

    ​LISTELE care iti arata unde si cat de multi bani europeni aruncam. Panoplia intarziatilor si raul cel mai mic

    http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-20637627-listele-care-iti-arata-unde-cat-multi-bani-europeni-aruncat-panoplia-intarziatilor-raul-cel-mai-mic.htm

    Tritonul [utilizator]
    Banii necheltuiti sunt cazul fericit. Mai grav este ca s-au cheltuit bani europeni pentru distrugeri totale, ireversibile, chiar ale unor arii protejate emblematice. Tisa Superioara era printre cele mai importante arii protejate, pentru ca adapostea o bucata din culoarele verzi create de istorie pe fata continentului. Fiind granita cu URSS, nu prea s-a apropiat nimeni ca sa distruga natura. Dar acum a fost distrus complet, culmea, cu bani de pe POS Mediu, de catre gruparea infractionala institutionalizata Apele Romane (protejata de toate partidele, carora le asigura prin rotatie o parghie clara de finantare din bani publici deturnati prin intermediul firmelor capusa).
    https://peterlengyel.wordpress.com/2015/08/14/natura-2000-tisa-superioara-are-cutitul-infipt-in-spate/

  56. peterlengyel spune:

    Cum arată „ZIDUL CHINEZESC” made in Transilvania. Are aproape „cinci kilometri de frumusețe” – VIDEO

    „Dacă marele zid al Chinei se vede din spaţiu, şi Maramureşul se poate lăuda că are ceva similar. E drept că nu la aceeaşi scară, dar similarităţile sunt foarte multe. Este vorba despre un dig de apărare împotriva inundaţiilor în lungime de aproape cinci kilometri, care a fost terminat la finalul anului 2015.”

    http://www.voceatransilvaniei.ro/cum-arata-zidul-chinezesc-made-in-transilvania-are-aproape-cinci-kilometri-de-frumusete-video/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s