Rezervația Rozeta de Piatră Ilba

DSC_0315

Interesant și surprinzător este că dacă aici nu se făcea exploatare de piatră, dacă nu exista cariera, această zonă era un banal versant de deal, o arie totalmente nesemnificativă, care nu prezenta nici un fel de atracție specială… și sigur că nu era declarată rezervație. Formațiunea stâncoasă de excepție era ascunsă în subteran… și te poți întreba cam câte milioane de forme ciudate se află în substrat, care în cvasitotalitatea cazurilor nu vor fi văzute niciodată de nici un om.

DSC_0322

Rezervația Rozeta de Piatră Ilba este o formațiune de stâncă dintr-o carieră de piatră, situată în zone deluroase, în domeniu eruptiv, pe teritoriul administrativ al satului Ilba, comuna Cicârlău – la nord-vest de Baia Mare. Este încadrat la regiunea biogeografică continentală, la ecoregiunea Carpaților Orientali. Este o arie protejată de categoria IV, de tip geologic; cariera Ilba-Gară a fost deschisă pentru exploatarea andezitelor piroxenice de Ilba; acestea sunt andezite piroxenice negricioase, relativ recente; exploatarea a deschis un front care a ajuns la coloane andezitice cu lungimea de circa 5 metri, cu diametrul ce ajunge la 0,5 metri, care sunt dispuse radiar în jurul unui arii centrale, astfel că ele constituie un fel de rozetă formată din coloane andezitice. În documentația care a stat la baza includerii ariei în lista din Legea 5/2000, se arată că ea are suprafața de 0,5 hectare (100% stâncărie), iar altitudinal este cuprinsă între 155 și 188 m, cu o altitudine medie de 170 metri. Este menționat aici că nu există un act de declarare a protecției, premergător datei documentației.

DSC_0331

În documentația care a stat la baza includerii ariei în lista din Legea 5/2000 se menționează că aici este un punct fosilifer cu specii de faună, totalizând 14 taxoni, înșirați de-a valma… nici măcar împărțiți în grupe sistematice majore… pentru a ne putea face o impresie despre ce este vorba: 5 taxoni aparținând de bivalve/ scoici (Congeria ramphophora ramphophora, Congeria neumayeri, Congeria plana, Limnocardium sp., Pisidium sp.), 6 taxoni aparținând de gasteropode/ melci (Melanopsis bonei bonei [pe site-ul web al APM Maramureș apare greșit ca fiind Melanopsis bonči bonči], Planorbis planorbis, Caspia latior, Orygoceras fuchsi, Theodoxus sp., Gyraulus sp.) și 3 taxoni dintre ostracode (Candona labiata, Leptocythere bituberculata, Hemicytheria lőrenthey). Din câte pare, aceste fosile provin de pe la sfârşitul Miocenului – începutul Pliocenului, dar o referire bibliografică la un articol de specialitate, care să susțină afirmația, ar putea să dea mai multă credibilitate informației. Este interesant cum un loc despre care se consideră că are formațiuni din roci vulcanice (coloane andezitice) are asociată o asemenea faună de fosile (trebuie văzut pe ce bibliografie se fundamenta menționarea acestor specii fosile în formularul care a stat la baza includerii ariei în lista din Legea 5/2000).

DSC_0357

DSC_0296 DSC_0305

În privința bibliografiei existente, în documentație este menționată lucrarea Edelstein O., Dragu V., Răduț M., Iștvan D., Iștvan E., Weisz G., (1978) – Date noi asupra vârstei andezitului bazaltic din cariera Ilba SV. Semnificația acestor date în descifrarea evoluției vulcanologice a Munților Igniș. Dări de seamă ale ședințelor, vol. LXIV, 1, Mineralogie – Petrologie – Geochimie, Institutul de Geologie și Geofizică București, pg. 93-103.

Ilba

Pentru localizare, pentru zona centrală sunt menționate coordonatele geografice: latitudine 47 grade 43 minute 04 secunde, longitudine 23 grade, 21 minute 02 secunde. Delimitarea descriptivă arată că la nord limita este deasupra carierei, la est este capătul estic – amonte al carierei, la sud este capătul estic – aval al carierei, iar la vest limita ariei protejate este capătul vestic – aval al carierei. În documentația care a stat la baza includerii ariei în lista din Legea 5/2000, există o hartă topografică pe care cu o cariocă roșie a fost trasată o delimitare a zonei protejate, un contur cvasidreptunghiular, care lasă în afara perimetrului câte o porțiune de perete, atât în sud-vest cât și în nord-vest.

DSC_0385 DSC_0390

Declararea protecției de relevanță națională se face prin Legea 5/2000, unde Rozeta de Piatră Ilba are codul 2.592; suprafața protejată este de 0,5 hectare; în Legea 5/2000 se menționează doar codul ariei, denumirea ei, localitatea pe a cărei teritoriu administrativ este situată ea și suprafața în hectare, fără a se da limitele zonei protejate. Limita în format GIS a fost trasată în cadrul proiectului GEF – Managementul Conservării Biodiversității; ca suport au fost folosite hărți topografice 1:25.000 editate de către Direcţia Topografică Militară (1982) care au fost scanate, georeferențiate și transpuse în sistemul de proiecție Stereo 70; totodată au fost folosite și imagini satelitare Landsat (2000). Zona astfel delimitată cuprinde doar în parte aria interesantă, rămânând în afara zonei de acoperire bună parte din estul zonei. Ar trebui să fie clarificat unde anume sunt fosilele menționate în documentație, pentru a ajunge sigur incluse între noile limite.

© dr. Peter Lengyel

PS. Cred că ar trebui revenit cândva spre toamnă pentru a crea niște poze mai interesante, și eventual a căuta aflorimentul fosilifer… mai cu seamă dacă până atunci voi afla cam pe unde se situează. Când vezi cam cât de redundante sunt informațiile despre valorile naturalistice din ariile protejate de pe la noi – aceleași date apărând în multe locuri, și cât de greu se poate ajunge la sursa datelor, pentru a clarifica credibilitatea informațiilor… îți dai seama că mai este mult de lucru pe aici.

Acest articol a fost publicat în Arii Protejate in Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Rezervația Rozeta de Piatră Ilba

  1. igeorgeta spune:

    In materialul tau sunt doua formatiuni geologice de origini si varste diferite, care prezinta interes fiecare in sine cat si alaturate ca zona de protectie. Prima dintre ele – cea alcatuita din andezite bazaltoide – este practic spectaculoasa prin prezenta coloanelor de forma prismatic-hexagonala care reprezinta un litotip structural, caracteristic scurgerilor de lave bazice (roci de compozitie bazaltica si bazaltoide), si care se formeaza prin racirea scurgerilor de lavă cu aceasta compozitie, in perioade diferite de timp geologic. Aspectul de rozeta se datoreaza sectiunii prin manunchiul de coloane. Acolo unde aflorimentul se prezinta in sectiune oblic longitudinala, devine mai evident aspectul de coloane.
    Alte aflorimente celebre care prezinta structuri asemanatoare se gasesc de ex. la Detunatele din Muntii Apuseni sau Coloanele de bazalt de la Racos, la poalele Muntillor Persani, ambele rezervatii geologice si arii protejate. Coloane bazaltice se mai gasesc in jud Maramures la Limpedea fiind declarate rezervatie naturala. Sunt amplasate in cartierul Ferneziu din Baia Mare avand o suprafata de 3 hectare. Coloanele au o inaltime de 15 metri si un diametru de peste 1 metru. Accesul se realizeaza din DN18, pe Valea Firizei, prin cartierul mai sus mentionat………
    Formatiunea fosilifera comporta alte discutii fiind de sorginte sedimentara…
    Denumirea de „pietre”/”piatra” este improprie ca si cand te-ai referi la niste specii de insecte pe care le-ai descrie ca „goange”. Preferabil de utilizat termenul de roci

    • peterlengyel spune:

      Da, asa este cum zici, in toate privintele. Interesant cum de pe o suoprafata de doar 0,5 hectare (50 X 100 m), conform documentatiei exista atat structurile andezitice-vulcanice, cat si rocile sedimentare pline de fosile. Cat despre „pietre/ piatra” asta este denumirea oficiala a rezervatiei. Plus ca e mai ciudat sa zici „cariera de roci” in loc de „cariera de piatra”.

      Despre Detunatele din Muntii Apuseni am o prezentare pe blog:
      https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/

      Cat priveste Coloanele de la Limpedea, exact azi ma gandeam sa le postez, poate spre seara… daca voi avea timp si chef sa selectez pozele.

  2. igeorgeta spune:

    Nu e nimic ciudat in prezenta alaturata a unor asemenea depozite de origini diferite in functie de evolutia forrmatiunilor geologice in timp (la scara timpului geologic desigur). Formatiunile de roci vulcanice pot strapunge depozite sedimentare preexistente (dar si alte tipuri de roci si formatiuni), sau pot sa le acopere cu scurgeri de lava care s-au consolidat ulterior. Si de asemenea rocile vulcanice au fost la randul lor in timp acoperite de depozite sedimentare mai noi, care pot fi fosilifere. Desigur totul se intampla la scara timpului geologic care masoara milioane de ani si subdiviziuni ale acestora. O harta geologica, descrie in fapt o foarte lunga istorie a locului respectiv. Si daca analizezi sectiunile geologice lucrurile devin si mai interesante si mai clare.
    „Carierele de piatra” reprezinta un termen foarte generic, in rest diferitele tipuri de roci (magmatice, vulcanice, sedimentare sau metamorfice) este de preferat a fi descrise utilizand termenul de „roca” la care se poate adauga eventual o clasificare petrografica sumara…

    • peterlengyel spune:

      Ciudat este ca pe un teritoriu atat de mic cum este cel al rezervartiei, adica 0,5 hectare, care este aproape zero, sa fie doua elemente atat de diferite din punct de vedere al originii geologice, adica o formatiune spectaculoasa din roci vulcanice si multitudinea de specii fosile pastrate in roci sedimentare. Cel mai important pentru mine este sa dau de lucrarea pe baza carora acele specii sunt mentionate in zona.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s