Murind în apa rece

Siutghiol, decembrie 2014. “20 de minute se agita în apă. (…) 20 de minute a țipat în apă să îl salvăm.” A mai murit un mit. ISU & SMURD au murit în apă mică, pe vreme frumoasă, nu departe de mal. Acum, îți poți imagina cam ce o să fie când o să vină momentul unei catastrofe majore.

Dacă ai văzut “Titanic”, ușor îți poți face o impresie cam cum se instalează hipotermia în apa rece, cum dispare capacitatea de a exista și cum se așterne tăcerea… în scenele de pe la sfârșitul filmului. Ai văzut cât de repede nu mai mișca nimeni? Realitatea este că la catastrofa Titanicului “cel de nescufundat” – în prima și singura lui ieșire pe ocean, în urma coliziunii cu o bucată de gheață – au murit în apă 1.500 de oameni… iar în bărci au supraviețuit 700, în mijlocul Atlanticului. În zonă se afla un alt vapor, Carpathia, cu nume atât de apropiat de sufletele noastre… și din pustietatea oceanului i-a preluat pe supraviețuitori. În film zice cândva pe la început: “Când pici în apă atât de rece, corpul tău simte că este străpuns de 1.000 de cuțite; nu îți mai funcționează organele, nu îți mai funcționează mintea.” Desigur, pentru ca asta să se întâmple, nu e nevoie de mijlocul Atlanticului, este destul să ajungi în apa rece la câteva sute de metri de șosea, în lacul Siutghiol, la Mamaia. Se poate constata ușor cam cât de sensibil este omul… ceva apă rece și în câteva minute… poate 10-20… este… … liniște.

Am zburat peste Siutghiol, și voi mai zbura peste apele lui; a zbura înseamnă a ajunge în mediu ostil și a risca mult. Asta este. Dar altfel nu poți ajunge unde ar trebui… în locurile care contează, la momentele care sunt cele semnificative. Doar fraierii au impresia că aceste zboruri sunt pline de splendoare și satisfacție… și că ele nu au costurile evidente sau ascunse… care mai devreme sau mai târziu trebuie plătite. Omul, un fel de gorilă, nu este adaptat să zboare ca o acvilă… iar tehnica oricât este de performantă să fie, mai dă rateuri; la fel de mari probleme sunt produse de piloți, care sunt oameni… și pot să greșească. Din acest punct de vedere, este doar o chestiune de timp până când apare o problemă tehnică sau o greșeală de pilotare. Te înșeli amarnic dacă crezi că un elicopter sau un avion modern îți asigură… siguranța… în zbor, până și în condiții bune; dacă ai impresia că totul este sub control, nu ai înțeles… realitatea. Adică, mai pe scurt, ești un prost. Riscurile zborurilor sunt mari, din păcate. Aparatul de zbor nu te lasă în aer: dacă apare ceva problemă, se prăbușește peste stânci, peste pădure sau în apă. Iar epavele de acest gen în general au în ele și victimele, mai mult sau mai puțin lipsite de viață.

Cu flotor/ fără flotor. Amerizarea/ aterizarea pe apă este o manevră riscantă, deoarece la acei curenți de aer produși de aparatul de zbor, mai ales dacă din start sunt și valuri… nu se știe ce se poate întâmpla; este destul ca elicopterul să fie puțin destabilizat și o pală a elicei/ rotorului să atingă apa… îți poți imagina cam ce urmează (sau poți vedea pe ceva filmulețe pe youtube). Dacă elicopterul avea flotoarele instalate, totuși este posibil să fi putut “ateriza” pe apă destul de lejer, imediat după ce se observa că aparatul de zbor are ceva probleme deasupra lacului; nu e sigur că a avut probleme tehnice, poate accidentul a fost produs de o eroare umană…; oricine poate face o greșeală oricând, doar că aici consecințele sunt cele pe care le poți vedea. Chiar și dacă flotoarele doar mențineau epava oarecum la suprafață, era un fel de insuliță plutitoare de care oamenii să se țină sau să urce pe ea, și erau mai ușor de reperat, dacă nu era totul scufundat în apele lacului. Un flotor care plutește la suprafața apei poate face diferența dintre viață și moarte… exact așa cum a fost și în filmul Titanic. Flotoarele de care se tot discută, evident că au efecte asupra “performanțelor de zbor”, îngreunează cu aproape 100 kg aparatul, au și efecte în privința aerodinamicii… așa că este rațional să nu le utilizezi când zbori peste uscaturi; doar că în zona dobrogean-deltaică, unde ai litoralul și lagunele de variate feluri, Techirghiol, Siutghiol, Bugeac, Oltina, șamd… să nu mai zic de întinderile de ape ale Deltei Dunării, uriașa mlaștină deltaică, imensitatea lacurilor Razelm – Sinoe – Golovița șamd… este destul de aberant să zbori fără ele… la modul frecvent. Ce faci dacă trebuie să preiei niște oameni din zonele apelor? Le faci cu mâna din elicopter? Sau speri să faci ceva de genul acrobațiilor din filme unde coboară pe coardă careva Rambo și îl scoate din apă pe cel rănit? Trimiți băieții de la ISU să vâslească ei cu barca lor… sau să umfle ceva barcă de jucărie găsită prin zonă? Sigur, există tendința și tentația de “a eficientiza”, de a nu purta cu tine “balast”, bazat pe idea că este redusă probabilitatea să ajungi în situația când ai nevoie de acele flotoare; ce șanse sunt să ai nevoie vitală de ele, nu vezi că este soare și frumos și ce fain și nou este elicopterul, iar noi suntem cei mai deștepți piloți ai Planetei. SMURD pe doi. Ce contează lacurile și mlaștinile, noi zburăm deasupra lor ca o mare și metalică libelulă. SMURD și roșu. Plus că mai și plonjăm în apă rece.

Mă întreb, de ce privesc cu atenție intervențiile acestea în cazul accidentelor aviatice? Deoarece îmi pun problema… cum poate să fie dacă se întâmplă ceva de acest gen, când și eu sunt acolo… în ceva avion sau elicopter, undeva peste munți sau peste lacuri. Am zburat și eu peste întinderile de mlaștini, stufărișuri și lacuri ale Deltei și peste peisajele din Dobrogea… inclusiv peste lacul Siutghiol… și îmi dau seama cât de mare a fost norocul pentru cei din elicopter ca în cazul unui accident aviatic ei să ajungă în apă atât de aproape de o șosea, atât de aproape de debarcadere cu șalupe, atât de aproape de o majoră zonă locuită – Constanța, și să fie văzuți de oameni care instantaneu să anunțe 112. Este mult mai mare probabilitatea să cazi undeva la mama dracului unde accesul este dificil – spre imposibil în timp util. Dar, norocul acesta nu este îndeajuns, mai trebuia să existe și capacitate reală în structurile ISU. Până și dacă erau perfecți, riscul exista… până ajungeau salvatorii putea să fie mult prea târziu, rănile puteau să fie prea brutale, oamenii se puteau îneca, hipotermia se instalează rapid – adică este destul de improbabil ca oamenii să poată să fie salvați chiar și la câteva sute de metri de mal – sau 179 metri de linia țărmului lacustru, lângă o șosea majoră. Problema în cazul intervenției de salvare din urma acestui accident este că a arătat cât de incapabile sunt structurile ISU… Iar îți aduci aminte de reclama aceea: “Nu ai cu cine. Niște țărani.”

A fost testat sistemul. Live. Adică… dead. Degeaba funcționează la perfecție pe hârtie, apt de a face paradă la defilările politicianiste,… când este o jalnică târâtură fix când este nevoie de el. Oamenii nu au nimic de făcut tot anul… decât să fie pregătiți să intervină atunci când este cazul… iar când vine momentul, ai o hoardă de zombie care nu sunt capabili să ajungă unde trebuie, să aibă echipamentele funcționale, să pornească motorul de barcă și să ajungă în zonele în care se poate spera că mai este cineva viu, care poate să fie eventual salvat. Să fie Salvat. Să fie Viu. Nu mort.

Din ceea ce se vede în mass media, poți avea impresia că au acționat haite de cretini, făcând un fel de concurs: care poate să fie mai penibil. „Prima victimă a fost scoasă de un pescar.” „Salvatorii s-au dus la 2 km de locul accidentului.” „Au ajuns pe partea cealaltă a lacului.” „Au aflat de la televizor cei care erau pe lac cu șalupa rapidă Jupiter; aceștia puteau ajunge la locul accidentului în 5-7 minute dacă erau anunțați.” „Salvatorii-pompieri ISU au venit cu o barcă dezumflată; plus că nu aveau cheia de la motorul bărcii. (în alte variante nu știau cum anume pornește motorul… oricum acesta nu a pornit)” „Vâsleau unul încoace unul încolo.” „Pompierii erau trași de skijet.” “Ambulanța nu avea defibrilator.” Dacă așa este… Crunt. „Pompierii nu aveau de niciunele; le-am făcut noi lumină.” Dacă vezi o gașcă de handicapați care au ajuns în sistem prin “examene” pe bază de câteva mii de euro sau apartenența la ceva partid, niște lipitori de afișe… îți dai seama că nu te poți aștepta la nici un fel de profesionalism. Că nu ai de la cine. Nu ai de unde. Și asta se vede bine la cazurile de genul elicopterului plonjat în apele lacului Siutghiol. În rest, nimeni nu vorbește de ei, doar salariul vine și ei se distrează în stilul lui Onan. Aruncând sămânța în nisip. Încă o jălnicie, știu că nu te mai surprinde, când te uiți la moaca lor.

Pentru a avea capacitate performantă la intervenție, este nevoie ca întregul sistem să funcționeze brici… de la echipamente, la oameni antrenați, consumabile aflate la dispoziție, plus coordonare perfectă. Altfel iese rahatul pe băț pe care îl poți vedea în cazul Siutghiol. Din păcate, atât intervenția la accidentul aviatic din Apuseni cât și cea de lângă Constanța a arătat o totală lipsă de capacitate de intervenție în cazuri reale. În teorie, totul este perfect. Doar practica ne omoară. De ce oare? De cretini și de țărănoi îmbuibați aflați pe la butoane.

Se putea admira o întreagă colecție de cretini, care bâjbâiau atunci când fiecare secundă contează, fiind diferența dintre viață și moarte. Ai auzit că oamenii au încercat să umfle niște bărci de joacă, ale copiilor din zonă? Asta e realitate sau deja este ficțiune malefică… te poți întreba. Din păcate, cunoști răspunsul. Dacă la Constanța/ Mamaia nu aveau barcă funcțională la dispoziție, te poți întreba ce naiba era dacă era vorba de careva lac de acumulare de prin Carpați? Dacă la ISU Constanța ai 140 de bărci și auzi că a căzut elicopterul în lac, tu mergi cu 1 bucată barcă și nu ești apt să îi pornești motorul? Până și un fotograf nu merge cu un singur aparat de fotografiat la chestii importante, ci se duce cu două, pentru a reduce riscul, că oricând se poate întâmpla ceva; tu trimiți la locul unui accident aviatic o barcă cu câțiva ciudați? Asta înseamnă că ești cretin, imbecil. Înseamnă că nu ai creier. Deci, ești fix bun pentru ISU, unde trebuie să meargă totul la perfecție, că altfel nu are sens să existe sistemul. Îți poți imagina acel număr impresionant de bărci gonflabile și o hoardă de cretini care au experiență să se dea cu bărcile pe uscat prin Dobrogea? Că de pornit motorul bărcii… nu sunt capabili. Acum că un motor de barcă nu pornește,… oricând se poate să se întâmple. Dar când vezi că cei care aveau echipamentul respectiv habar nu aveau cum funcționează… aici se vede stilul formelor fără fond în care chiar dacă există cu ce… nu există cu cine. Pentru succesul înălțător la cer al acestei intervenții, au fost demiși șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Constanța, prefectul județului Constanța, și mai apoi șeful Inspectoratului General de Aviație din Ministerul Afacerilor Interne; tu ai impresia că în alte județe e mai bine, că lucrurile nu ar fi în esența lor similare? Știu că zâmbești amar.

Un sistem de intervenție rapidă trebuie să fie perfect funcțional… altfel nu prea are sens existența lui. Un sistem este o entitate-funcțională, formată din simbioza și sinergia diferitelor elemente interconectate; este destul ca unul singur dintre elemente să nu funcționeze, întregul sistem este nefuncțional. Dacă cei de la ISU nu pot să pună în funcțiune echipamentele atunci când trebuie, înseamnă că întreg sistemul este nefuncțional. Cred că trebuie să fie redundant, adică nu trimiți o barcă cu câțiva ciudați incapabili să pornească motorul… ci în asemenea cazuri ar trebui trimise mai multe echipaje… sperând că măcar unul ajunge la timp în locul în care elicopterul a căzut în apă. A ține în stand-by un astfel de sistem, evident… costă; dar dacă ai bani pentru a finanța jigodiile care cântă la biserici, hoarde de sutaniști și preafericitul în sine, tot felul de retardați,… cred că ar trebui să existe și susținere adecvată pentru salvarea vieților umane, un sistem real de intervenție în situații de urgență. Un sistem real, în care să fie antrenamente concrete… oameni performanți.

Ce este trist în tot fenomenul acesta? Ruptura între teorie și practică. Poți să consideri că un sistem este funcțional atunci când el funcționează în viața reală, nu doar în teorie. Dacă era vorba de defilare, coloana de imbecili făcea paradă la perfecție cu bărcile prin centrul capitalei. Doar că de la teorie la practică, atunci când evenimentele se derulează în timp real… este o mare diferență… o uriașă diferență față de scenariile pentru filmare… cu efecte regizate. Problema cu lacul era că avea apă în el. Parcă nu îți vine să crezi datele care arată că ISU Constanța are 140 de bărci pneumatice… iar când trebuia să pornească jalnica aceea de barcă, dintre deștepții de la ISU nu era nici unul care să știe cum anume funcționează motorul? Parcă nu îți vine a crede! Sistemul este perfect, funcționează automat: te ucide cât ai zice pește. Văzând cam care a fost capacitatea de intervenție a acestor cretini – când elicopterul a căzut la câteva sute de metri de o șosea și a fost văzut de oameni… care imediat au sunat la 112… îți poți imagina cam ce era dacă pica în ceva pădure serioasă și nu era văzut de nimeni: cred că era găsit cam în 2050 sau cu ceva după… de arheologi chinezi. Trăiască managementul performant, coordonarea perfectă și performanța tehnică de secol 21. Că restul au murit. Dacă la Constanța/ Mamaia nu ai barcă de intervenție funcțională, atunci ce naiba putea să fie pe careva lac de baraj din zonă montană? Dacă mai apar și “condiții meteo neprielnice”… nu există nici o șansă. Nici nu vreau să mă gândesc cum o să arate situația când va cădea un Boeing spre exemplu cu 400 de oameni iar dobitocii aceștia o să vâslească în ritmul ISU către zona centrală a Razelmului. Îți dai seama că o să adune doar cadavre… până ajung ei nici un fel de om nu poate rezista. Nici nu e bine să te gândești cam ce ar fi dacă ar exista o situație de genul unui tsunami spre exemplu… sau ceva catastrofă de amploare… un cutremur care să distrugă măcar Bucureștiul. Dar, prioritatea statului este să pompeze fonduri în 18.000 de biserici în care jelesc cântăreți și îmbuibați sutaniști spoliatori-manipulatori… plătiți din banii publici.

© dr. Peter Lengyel

PS. Cum de nu a fost trimis imediat un alt elicopter din zonă, să se vadă care este situația cu cel prăbușit în lac? Bănuiesc că mai erau și alte elicoptere pe la Kogălniceanu sau la Tuzla, care sunt aproape… în linie aeriană. Dar… nu a contat.

PS2. Mă gândeam că un titlu de genul “Smurduială cu isumbrietate la Siutghiol” ar putea să fie destul de OK pentru o postare pe blog… sau “Zboruri peste Siutghiol” dar apoi am ales o variantă mai simplă. Merită oare să faci un fel de analiză… sau… nu contează. Saturnalii fericite!

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Murind în apa rece

  1. BlogR Ikonoklast spune:

    După părerea mea, dacă vorbim de deces în 10-20 de min., numai Dumnezeu îi putea ajuta, sau norocul dacă preferaţi, şi anume să fi fost cineva pe lac cu o barcă în imediata apropiere, care să îi vadă şi să intervină din proprie iniţiativă.
    Politicianiste sunt tocmai incriminările fără rost şi evident ilogice.
    Adesea acestea sunt lansate tocmai de Ciomii care promovează tăierile bugetare, nu pentru a ajuta ci pentru că ne aşteaptă cu soluţia după colţ: privatizarea, având în vedere „succesurile” de până acum, este o speranţă îndreptăţită de eficientizare a sistemului. Pentru patronat, desigur. Eficienţa e doar o problemă de sistem de referinţă, ca şi viteza.
    Mai sunt nişte fonduri publice de sifonat în buzunarele unora, poate şi nişte imobile de mătrăşit.
    Tot aşteptând din partea statului servicii ireproşabile la costuri modice sau gratuit dacă se poate, o să rămânem şi fără cele pe care le avem acum, cum am păţit cu industria.
    Nu cred că poate exista în condiţii suportabile de cost un sistem de intervenţie care să asigure oriunde intervenţii într-un asemenea interval de timp. Într-un asemenea timp (20 de minute) ajunge poate salvarea acasă la mine în Bucureşti, nicidecum nu se poate asigura salvarea personalului dintr-un aparat de zbor prăbuşit cine ştie unde.

    • peterlengyel spune:

      Da. In mod realist privind lucrurile, erau mici sansele sa fie salvati daca erau in apa… chiar si acolo, aproape de mal. Daca puteau sa urce pe ceva parti ale aparatului de zbor care sa fie peste nivelul apei, mai aveau o sansa. Dar asta nu inseamna ca interventia de la ISU nu a fost sub orice critica. Adica, lipsa de profesionalism a fost atat de evidenta, incat a facut praf increderea in sistem. Si daca cei de la ISU nu au putut face fata unui eveniment punctual, nici nu e bine sa te gandesti care o sa fie situatia cand va avea loc urmatoarea mare catastrofa… de dimensiune… cu totalmente altfel de realitati. Atunci sa vezi tu lipsa de coordonare… cretini cu vasle, si mare adunatura de morti.

  2. Dan Andrei spune:

    Alt exemplu, din fericire fara victime:

  3. Sa te fereasca Dzeu de ajutorul venit de la STAT.
    Statul este practic atitudinea celui care sta pur si simplu. Aveam un coleg la birou care statea pe scaun si se uita fix spre birou si atat.
    – Ce faci domne, stai asa si te uiti in gol?
    – Pai ce sa fac, astept sa se faca ora de plecare!
    Sau, alta faza cu un experiment petrecut in Franta, la o mare firma cu multi angajati, carora li s-a cerut sa participe la o simulare de evacuare rapida din cladire, in caz de incendiu. Au iesit toti in 6-7 minute.
    S-a constatat ca la ora de plecare acasa, au iesit toti in cca 2 minute!
    Concluzie:
    – un salariat care se va ocupa sa te salveze, se va gandi in primul rand la solda si apoi la tine.
    – un trecator care nu este salariat ce se va ocupa cu salvarea ta, se va implica gandindu-se in primul rand la tine
    – sa luam exemplul Salvamont – cea mai altruista retea nationala de salvare la nivel profesionalist.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s