Actorii Dezvoltării Turismului în Maramureș

Turismul nu apare pe o “tabula rasa”, pe un “no man’s land”, ci este o activitate inserată pe o anumită entitate socio-culturală dezvoltată într-un anume spațiu istorico-politico-geografic… care își are propriile centre de putere, grupuri de interese șamd, având o coerență și o reziliență aparte. Procesele sociale sunt eminamente dinamice, iar înțelegerea lor presupune o cunoaștere rezonabil de profundă a opiniilor diferiților actori ai căruiva domeniu (turism în cazul nostru), a interrelațiilor acestora, a conlucrărilor și a opoziției, a contextului complex și greu de pătruns a proceselor decizionale. Cartarea centre de putere, capacitatea de a înțelege procesul decizional la nivel local și micro-regional, sunt de primă importanță pentru a putea cataliza procesul, împreună a închega documente strategice care să aibă șansa să fie percepute ca fiind proprii și implementabile la modul real.

Un studiu de caz interesant pentru Carpați este cel al dezvoltării turismului ecologic/ rural/ cultural din Maramureș; aceste sub-tipuri de turism prezintă nenumărate interferențe între ele, ca și cu subiectul mai larg al utilizării sustenabile a resurselor – respectiv al dezvoltării durabile la nivel de peisaj. Înțelegerea contextului general al turismului, atât la nivel local, cât la nivel de țară și internațional, este o premisă pentru a putea concepe un plan realist, astfel încât să se poată spera dezvoltarea unei nișe în care turismul maramureșean să aibă viabilitate pe un termen mediu și lung.

Pe parcursul ultimilor 25 de ani, în perioada de după 1989, au fost derulate numeroase proiecte, care au avut dezbateri, mese rotunde, au fost elaborate planuri, strategii, diferite documente mai mult sau mai puțin complexe, mare parte a acestora rămânând pure deziderate, care nu au ajuns să fie transpuse în realitate. O analiză a situației din punctul de vedere al actorilor/ stakeholderilor implicați arată o situație complexă, relativ lipsită de coerență. Această situație rezultă din slaba înțelegere a complementarității diferitelor entități participante în crearea și derularea proceselor care ar putea însemna dezvoltarea ecoturismului maramureșean; valorile, viziunile, percepțiile, nevoile, interesele – toate destul de diferite, prioritățile care rezultă din specificul fiecărui actor, creează o situație fragmentată.

Se pot percepe două lumi paralele, 1. lumea documentelor strategice teoreticianiste pline de de idei mărețe și de optimism lipsit de baze și 2. lumea realităților din domeniul turismului maramureșean. Față de perspectivele optimiste de pe hârtie se simte marea falie când privești realitățile locale încremenite în situațiile date de 1. nivelul resurselor umane, 2. finanțarea slabă a investițiilor infrastructurale, 3. a inabilităților de a conduce procese politice locale care să ducă la o înțelegere reciprocă a actorilor locali și regionali pentru agrearea unor planuri realiste și implementarea acestora pas cu pas.

Planurile guvernamentale generale pentru domeniul turismului, strategii care se referă la întregul teritoriu al țării, sunt eventual niște linii directoare – focalizate în principiu pe obținerea de venituri, creșterea viabilității comunităților locale, protejarea patrimoniului cultural, protejarea mediului, dezvoltare durabilă șamd; dar, aceste documente elaborate pentru a avea o largă acoperire, nu pot să aibă acea detaliere, acel “fine tuning” care este necesar pentru abordarea subiectului la nivelul unei unități geografice de genul Deltei Dunării, Maramureșului sau al Munților Apuseni.

În principiu, dezvoltarea unor documente strategice ar trebui să fie procese de reciprocă înțelegere și de negociere a unor variante acceptabile de comun acord în grupurile de actori interesați (staekholderi). În cadrul transpunerii strategiilor generale în abordări mai detaliate și mai restrânse geografic, actorii locali au tendința de a transforma în așa fel ideile, încât acestea să fie ajustate realităților locale, percepțiilor și mai ales intereselor celor care se implică în respectiva activitate.

Abordările de sus în jos sunt inițiative externe față de comunitate. Planificarea unor intervenții și implementarea unor măsuri ca mecanisme de susținere a politicilor guvernamentale, a prezentat numeroase neajunsuri. Deși au fost mari sloganuri, teoretice speranțe, – inclusiv proiecte mari finanțate serios pentru a promova transpunerea ideilor în teren – totuși realitatea la nivel local a fost în general lipsită de efecte spectaculoase și de multe ori dramatic de slabă.

Abordările de jos în sus sunt reprezentate de inițiativele locale, ale unor persoane sau mărunte grupuri de interese; în general, aceste grupuri sunt constituite din persoane care au resurse intelectuale și/ sau financiare mai semnificative în comparație cu restul populației din regiune; prin relațiile pe care le au, rezultă și o capacitate de lobby pentru a influența deciziile; sunt deci apte pentru a iniția acțiuni care le sunt lor favorabile. În general, aceste entități ultra-pragmatice se rezumă la dezvoltarea de afaceri private, de infrastructură de cazare/ pensiuni turistice/ hoteluri șamd. Pot exista și ONG-uri locale sau regionale cu efecte benefice asupra dezvoltări turismului.

***

Maramureșul ca zonă turistică are un oarecare renume și o poziție destul de rezonabilă în comparație cu alte zone ale peisajului Carpaților de pe la noi. În principiu, turismul ar putea să contribuie semnificativ la crearea veniturilor în această regiune… și implementarea unor idei legate de dezvoltarea durabilă… dacă ar exista contextul necesar și favorabil unei funcționări bune. Analiza situației actuale ar însemna conturarea unei imagini asupra 1. atractivității turistice reprezentate de obiectivele naturale și antropice ale zonei și 2. perceperea interrelației complicate dintre actorii cu efecte majore asupra acestui domeniu.

În privința analizei actorilor, un prim pas ar putea să fie definirea unui set de entități/ grupări/ categorii reprezentative; pentru început am putea să considerăm următoarele categorii de actori: 1. structuri administrative/ guvernamentale, 2. sectorul de afaceri din turism, 3. societatea civilă/ ONG-uri, 4. fluxurile de turiști, 5. comunitatea științifică/ cercetători. Odată cu progresul în analiza acestui fenomen, se mai pot adăuga și alți actori, în măsura în care se constată necesitatea detalierii în înțelegerea sistemului.

DSC_2199

Cearcănul Prislopului – Munții Maramureșului

DSC_2209

DSC_2219

DSC_2258

DSC_2279

DSC_2284

DSC_2299

DSC_2314

1. Structurile administrative/ guvernamentale au rol politic, de definire a direcțiilor strategice și ajustarea acestor direcții la evoluția reală, de reglementare, de creare a cadrului legal, de control șamd. În acest sector intră de la Ministerul Turismului (ca minister independent sau componentă a unor ministere cu altă denumire – depinzând de toanele celor care au conturat structura instituțională a diferitelor perioade), birourile de specialitate din cadrul consiliului județean/ prefecturii/ primăriilor șamd.

2. Sectorul de afaceri din turism cuprinde grupurile de interese (în general private) din industria hotelieră, pensiuni turistice, agenții de turism, ghizi locali șamd. Este un sector care a prezentat o dezvoltare dinamică în ultimele două decenii, mai cu seamă în privința creșterii numărului de pensiuni turistice. Au apărut și noi zone turistice specializate spre exemplu pe sporturi de iarnă. Dar, a fost vizibil și declinul multora dintre cabanele din zonele montane, precum și degradarea și falimentul multora dintre hotelurile urbane care funcționau în deceniile premergătoare.

DSC_1931

Breb – casă de lemn veche aflată în proces de restaurare/ modernizare (decembrie 2014)

DSC_1919

DSC_1880

DSC_1902

DSC_1910

DSC_1916

DSC_1966

_DSC4112

_DSC4117

_DSC4126

_DSC4136

3. Societatea civilă/ ONG-urile ar trebui să reprezinte o parte semnificativă a societății umane… cu rol catalizator în privința înnoirii la nivel ideatic, rol mobilizator-dinamic și de contrapondere la excesele din sectorul privat sau din administrație. Există atât ONG-uri de protecție a mediului/ conservare a biodiversității, cât ONG-uri turistice, ONG-uri de dezvoltare locală șamd…. precum și ONG-uri aflate la zona de contact și interferență a acestor abordări.

ONG-uri locale pot avea inițiative mai soft, legate de proiecte cu abordare strategică mai coerentă în privința aspectelor relevante pentru întreaga societate, cu dezvoltarea de poteci tematice, promovarea regiunii ca destinație ecoturistică șamd; dar, aceste proiecte au nevoie de masivă susținere din partea unor finanțatori externi; ele au caracter temporar, se termină relativ repede (1-3 ani), iar dacă nu apare o nouă finanțare semnificativă care să permită continuarea activităților, de multe ori praful se alege din întreaga încercare de a aduce ceva funcționalitate în domeniul în cauză.

4. Fluxurile de turiști sunt formate din totalitatea vizitatorilor care au ajuns în peisaje din Maramureș cu scopul de a beneficia de ceea ce zona oferă celor care au nevoie de acest tip de senzație. Pentru o mai bună înțelegere a situației, ar trebui analizați pe rând turiștii veniți din alte state, cei veniți din alte zone ale țării, precum și turiști locali care vizitează diferitele puncte de atracție ale Maramureșului cu scop turistic clar. Totodată, ar trebui separat analizate variante de turism radical diferite, de la sporturi de iarnă/ ski, la turism montan cu rucsac și cort, cicloturism, turismul cu autocare/ grupuri organizate, turism individual sau în grupuri mici cu ghizi specializați, turiști care vin cu familia sau grup de prieteni și își petrec vacanțe în zone rurale prin preajma unor pensiuni șamd.

DSC_4969

DSC_4972

DSC_4978

DSC_4982

DSC_5000

DSC_5017

DSC_5023

DSC_5030

DSC_5035

DSC_5064

DSC_5071

DSC_3123

DSC_3142

DSC_3181

DSC_3199

DSC_3228

DSC_3231

DSC_3493

DSC_3513

DSC_3528

DSC_3324

DSC_3837

DSC_3844

DSC_3332

DSC_3483

DSC_3456

DSC_3462

DSC_3547

DSC_3560

DSC_3569

DSC_3581

DSC_3583

DSC_3593

DSC_3597

DSC_3598

DSC_3602

DSC_4327

DSC_4335

DSC_4342

_DSC5258

_DSC5436

DSC_4611

DSC_4635

DSC_4680

DSC_4686

DSC_4722

DSC_4738

DSC_4746

DSC_4775

DSC_4788

DSC_4839

DSC_4854

DSC_4420

DSC_4432

DSC_4401

DSC_4396

DSC_4386

DSC_4380

DSC_4376

DSC_4416

DSC_4404

DSC_4463

DSC_4450

DSC_4444

DSC_4710

5. Comunitatea științifică/ cercetători. Pe de o parte există câteva centre universitare, atât Centrul Universitar Nord – Baia Mare, aparținând acum de universitatea Tehnică din Cluj, cât și extensiunea Universității Babeș Bolyai de la Sighet. Există câteva muzee, cum este Muzeul Maramureșului din Sighet, cu secții de științe ale naturii, arheologie, etnografie… sau Muzeul de Mineralogie din Baia Mare. Cercetarea științifică presupune existența unor persoane care să aibă capacitatea de a concepe și a implementa proiecte de cercetare, precum și existența unui cadru organizatoric în care acest tip de persoane își pot găsi șanse de manifestare.

_DSC4752

Bivoli pe platoul vulcanic Igniș

_DSC4779

_DSC4792

_DSC4802

_DSC4807

_DSC4812

_DSC4842

_DSC4854

_DSC4857

În mod logic, ar trebui făcută o analiză a acestor componente/ actori, iar după aceea eventual se poate face o analiză a contextului lor de inter-relaționare, a cooperărilor, a ignorării reciproce, a tensiunilor, a reușitelor și lipselor de reușite din acest domeniu de activitate umană.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Actorii Dezvoltării Turismului în Maramureș

  1. Dorel Toader spune:

    Am citit cu mare atenție articolul dumneavoastră și – părerea mea – cred că ați argumentat extrem de pertinent o realitate: aceea că turismul trebuie conceput pe mai multe axe, de sus în jos, de jos în sus, pe orizontală și pe verticală. Însă actanții mici au probleme când actanții mari dirijează traficul cultural … Exemplu, vrem să promovăm MUZEUL JUDEȚEAN DE MINERALOGIE VICTOR GORDUZA BAIA MARE în Regatul Unit și căutăm pe cineva să traducă logic, semantic această denumire … pentru un englez care vrea să fugă de ceață și ploaie în însoritul Maramureș. Chiar dacă o imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte, nu credeți că ne lipsesc textierii, scenariștii și drumurile capabile să atragă turișii? Apropos, imaginile pe care le-ați publicat în postare sunt cu totul spectaculoase!

    • peterlengyel spune:

      Asa este. Lipsesc foarte multe. Iar interesul altora nu este nicidecum de a ajuta. Daca nu exista capacitate intelectuala locala, praful se alege de acest domeniu, ca si de altele. Iar sistemul politic de pe la noi nu prea favorizeaza implicarea celor inteligenti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s