De la peșteri la zboruri prin Apuseni

În anii studenției cel mai frecvent ne duceam prin Apuseni și a fost bine; era aproape de Cluj și a fost frumos, interesant, superb uneori. Știu locurile la nivelul necesar… am experimentat cum se poate face imagine spectaculoasă din zbor… și îmi pot imagina cam la ce ar putea să ajute această cunoaștere.

Obiective  Muntii Apuseni

Practicile de teren organizate de Facultatea de Biologie din Universitatea Babeș – Bolyai erau destul de rezonabile când ne perindam prin zona Băișoara, Scărița Belioara, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Ordâncușei, Defileul Crișului, Șuncuiuș, Izbândiș, valea Drăganului, Munții Vlădeasa… șamd. Mult mai multe au fost ieșirile pe la peșteri, organizate atât cu cei de la Institutul de Speologie din Cluj, cât și cu diferitele cluburi de speologie; astfel au fost vizitate de multe ori peșteri precum Ghețarul de la Scărișoara, Huda lui Papară, și mai rar Peștera de la Vadu Crișului, Peștera Ungurul Mare, Peștera Vântului, Cetățile Ponorului, Peștera Căput, Ghețarul de la Vârtop, Peștera Focul Viu, Cetățile Rădesei, Poarta lui Ionel, Peștera Humpleu șamd. Făceam ture speologice bine organizate, în care reușeam să ne creăm o impresie despre splendorile lumii subterane, a reliefului endocarstic cu diversitatea de speleoteme. A existat și un interes pentru cunoașterea situației chiropterelor, a coloniilor de hibernare din peșterile și fisurile stâncilor din Apuseni. Perioadele în care tinerii de pe atunci ieșeam prin Apuseni și intram prin peșteri împreună cu profesorii Pepi – I. Viehmann și I. Coroiu nu vor fi uitate.

Câteva tabere organizate de Clubul Ecologic Transilvania, au dat ocazia de a vizita noi și noi locuri prin Lumea Pierdută, Padiș, Vărășoaia, Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Cheile Intregalde, Muntele Mare etc. Cooperarea cu unele ONG-uri de mediu din Oradea și cu RNP Romsilva a mai dat ceva ocazii de a realiza fotografii prin Molhașurile de la Izbuce, Piatra Bulzului etc. Pas cu pas, încetul cu încetul, a fost conturată o părere despre aceste locuri… iar seriile de imagini au fost o bună bază pentru selectii de poze din care au fost făcute expoziții, publicații, prezentări de diapozitive. Ocazional au mai fost diferite vizite de fotografiere, atât individuale cât și altele când făceam ca fotografi veniți din alte țări să aibă șansa să vadă ceea ce ei își doresc (bine… și ce doream eu să văd); au rezultat serii de imagini pe la Detunata Goală și Detunata Flocoasă, Stâna de Vale, Cătunul Casa de Piatră, Vârtop, Arieșeni, Cheile Aiudului șamd. Mai recent, ieșirile pentru filmări (pentru o serie de filme despre Natura 2000 în România) au mai dus la fotografiere prin Groapa Ruginoasă, zona Damiș cu apele care dispar de la suprafață, Cheile Runcului, Chile Poșăgii, Piatra Secuiului/ Râmetea/ Torockó, Roșia Montană șamd. Ar trebui văzut ce anume este valoare între vechile poze realizate pe filme diapozitive… sau cele mai recente din era digitală… sunt printre ele destule imagini irepetabile și spectaculoase.

Am analizat ceea ce au făcut alții, am răsfoit filă cu filă mai multe cărți/ albume de fotografii cu zona Apusenilor; sunt prin ele și imagini spectaculoase din peșteri; unele și de la suprafață; dar sunt conștient că se poate face ceva mult mult mai tare; dacă ai cu cine; dacă ai cu ce. Dacă pui suflet. Dacă mai ai. De fapt, esența acelor imagini, pe lângă capacitatea intelectuală și abordarea tehnică/ artistică de care este neapărat nevoie, este o esență reprezentată de suflet, fără de care este totalmente imposibil să faci așa-ceva. Dacă nu te dăruiești subiectului cu tot ce ai, dacă nu aloci timp, energie, se va vedea asta pe rezultate (și pe lipsa lor).

Trecutul a trecut, dar avem în față Viitorul. Evident, există prin zona Apusenilor multe alte locuri care ar merita vizitate și fotografiate, dar asta ar însemna o preocupare mai sistematică, programatică și pragmatică, care trebuie să aibă la bază și resursele necesare și să ducă la un progres destul de vizibil – destul de semnificativ – pe acest plan. Ușor de zis. Ar trebui programate niște ieșiri pe teren la momentele care sunt favorabile, în locurile care contează… pentru a studia locurile din punctul de vedere al valorilor naturale și antropice spectaculoase și a face Noile Imagini.

Zboruri de fotografiere peste Apuseni vor ridica ștacheta la un nivel de spectaculozitate pe care îl știu de pe acum. Originalitatea combinării zborurilor de fotografiere a obiectivelor naturale și antropice cu proiectarea zborurilor pe baza analizei hărților satelitare și a datelor din teren… a creat un produs unic: prin acuratețea tehnologiei GIS/ GPS spectaculozitatea naturalistic-geografică a peisajului a devenit mult mai vizibilă decât se putea face cu orice altă abordare actuală. Experiența acumulată în zborurile de fotografiere din Maramureș (plus Orientali, Dobrogea, Deltă)… permit extrapolarea abordării și la Apuseni. Înțelegerea la care am ajuns cu Alin Moș, director al Parcului Natural Apuseni, face previzibilă transpunerea în realitate a acestor dorințe pe parcursul anului 2015; se poate spera că vor fi realizate măcar două zile de zbor în aprilie și mai și alte două zile în octombrie-noiembrie; sigur că este nevoie de susținerea financiară pentru care o să fie necesară și implicarea unor consilii județene, Rotary sau alte entități de acest gen. Trebuie să zbori în perioada favorabilă cu avionul adecvat și pilotul pregătit pentru misiunea de zbor razant printre stânci, cu scopul de a ajunge la locurile care contează, în luminile care sunt cele adecvate; trebuie să ai la dispoziție echipamentele; și ai nevoie ca de aer de detașarea-implicată de gen flow care să permită performanța în aceste condiții. Lumea Nouă este pe cale să se deschidă astfel.

Pe lângă experiența necesară, un pas foarte important este cel al programării zborurilor. Deși Apusenii nu au o suprafață prea mare, ca să poți face o serie de imagini cât de cât reprezentative ai nevoie de cel puțin 3-4 zile de zbor. Atunci când alegi punctele care ar merita să fie prioritar fotografiate, trebuie să iei deciziile pe baza spectaculozității și a reprezentativității acestora. Zone cu ceva plante rare sau ceva fosile prin pietre, dacă ele nu sunt spectaculoase și din punct de vedere peisagistic, nu mai contează acum; poți alege altele, care au atât valori naturalistice semnificative cât și un aspect cuceritor. Pe lângă obiectivele naturalistice menționate, cele antropice cum sunt diferite cetăți medievale, de la Șoimoș, Șiria, Bologa, Cetatea Trascăului/ Cetatea Colțești, Castelul de la Conop/ Konopy ar mai da plusvaloare seriei de Imagini. A face o abordare fotografică bună în privința zonei Roșia Montană, are o valoare prin înțelegerea-intuitivă care rezultă inevitabil, odată cu privirea imaginilor – iar acestea vor fi văzute de zeci de mii sau sute de mii de oameni (iar cu timpul, milioane… înțelegi?).

Ideea este să faci astfel de planuri la un mod realist spre optimist, să vezi ce și cum se poate ajusta, cum se pot aloca resursele șamd; asta înseamnă discuții, lobby, timp de gândire, agreement-uri. Ideea în sine și capacitatea de a o realiza sunt absolut necesare, dar nu și suficiente; este o epopee întreagă până se ajunge la situația ca toate elementele să fie aliniate… iar lipsa până și a uneia singure dintre elemente este echivalentă cu imposibilitatea de a face acea realizare. Apoi să vină și implementarea, transpunerea în realitate.

© dr. Peter Lengyel

Iarna prin Munții Apuseni
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/04/03/iarna-prin-muntii-apuseni/

Peștera Ghețarul de la Scărișoara
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/27/pestera-ghetarul-de-la-scarisoara/

Cheile Ordâncușei
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/05/25/cheile-ordancusei-muntii-apuseni/

Detunatele
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/27/detunatele-muntii-apuseni/

Groapa Ruginoasă
https://peterlengyel.wordpress.com/2011/09/27/groapa-ruginoasa-muntii-apuseni/

Izbucul Izbândiș
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/06/19/izbucul-izbandis-muntii-apuseni/

Peștera Huda lui Papară
https://peterlengyel.wordpress.com/2012/07/20/pestera-huda-lui-papara-muntii-apuseni/

PS. Punctele GPS selectate de mine au fost transpuse pe hartă în GIS de către colegul și prietenul drd. Petre Măran – specializat în acest domeniu.

PS2. Dacă printre voi există oameni capabili să susțină financiar acest demers (preferabil cu sume de genul 50-1.000 de euro), pot să fiu contactat pe e-mail: lengyelpeter@yahoo.com

Acest articol a fost publicat în Muntii Apuseni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la De la peșteri la zboruri prin Apuseni

  1. Foarte interesant si laudabil
    „Înțelegerea la care am ajuns cu Alin Moș, director al Parcului Natural Apuseni, face previzibilă transpunerea în realitate a acestor dorințe pe parcursul anului 2015”
    Succes!
    Pentru Rosia Montana ar fi ca o gura de oxigen in dauna cianurii – inca mai avem mult de luptat. Aceasta initiativa ar fi un punct castigat pentru Pro Salvati Rosia Montana.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s