Zbor de Noiembrie în Maramureș

DSC_7864

DSC_7858

DSC_7873

Este o dimineață însorită, iar avioanele sunt scoase din hangar; dar când ne-am ridicat la câteva sute de metri înălțime, devenea clar că există și destulă pâclă prin aer. După o tură de verificare a funcționalității în zbor a echipamentelor Apollo Fox YR-5257, am aterizat și am alimentat plin avionul, apoi am plecat spre Rodnei: deși în general ajungem cam în jumătate de oră, vântul din față a făcut ca durata zborului până la creste să fie de circa 1,5 ore; vântul ne împingea înapoi cu putere. Cu toate că meteorologii previzionau vânt din sud-est, de 11 km/h, la altitudinea de circa 2.000 metri era vânt dinspre vest, cu circa 50 km/h sau mai puternic… dar oricum constant, fără prea mari turbulențe. Cam atât valorează previziunile meteo pentru aceste zboruri. A urmat o zi frumoasă, cu Maramureș fotografiat din aer. Pe la prânz am aterizat la Baia Mare și am alimentat avionul.

Untitled2

Așa se vede o parte din traiectoria de zbor, când am downloadat datele din GPS Garmin in BaseCamp și am făcut un PrintScreen. Datele vor ajunge prelucrate în GIS de către drd. Petre Măran, și cred că o să fie produse niște hărți destul de spectaculoase.

Traseul zborului de fotografiere din 5 noiembrie 2014
Acesta este draftul hărții, la care se mai lucrează…

Traseul zborului de fotografiere din 5 noiembrie 2014

Până la data de 11 noiembrie, acesta este nivelul la care a ajuns harta ce prezintă traiectoria zborului din 5 noiembrie 2014. Au fost făcute mici și multe modificări, pentru a transpune ideile într-un format inteligibil… o cooperare bună cu drd. Petre Măran, pasionat de GIS. Când mi-a venit ideea de a lua traseul zborului cu GPS și apoi a utiliza datele, inclusiv cele altitudinale pentru prezentare sub formă de hărți și grafice, am setat aparatul să ia date la un mod cât mai frecvent, încât din informația luată în viteza zborului să se poată trasa ulterior buclele pe care le faci când survolezi o zonă… știam că trebuie să arate bine. O să fie făcute câteva hărți de detaliu care să prezinte acest subiect.

_DSC3319

_DSC3324

_DSC3325

_DSC2880

_DSC3329

_DSC3419

_DSC3420

_DSC3421

_DSC3424

Untitled

Așa arată graficul pe altitudinile de zbor (se trece puțin de 3.000 de metri), din prelucrarea primară BaseCamp a datelor downloadate de pe GPS. Prima zonă înaltă este dată de survolarea Munților Rodnei, cea din mijloc este dată de înălțimile mult mai reduse ale Munților Igniș iar cea de-a treia înălțare este dată de trecerea peste Munții Maramureșului… în rest fiind zonele depresionare ale Băii Mari și ale Maramureșului Istoric. Cel mai jos altitudinal este punctul aterizării la Baia Mare. În zona de zbor din Depresiunea Maramureș se percepe înălțarea pentru a trece de Dealurile Maramureșului care despart bazinul Izei de cel al Vișeului (de fapt am urcat peste ele, dar când am văzut ce umbre adânci și întunecoase sunt deja în bazinul Vișeului, am coborât înapoi în bazinul Izei pentru a mai face o serie de imagini pe la lacurile de la Ocna Șugatag și Pădurea Crăiască și pe la tăurile de la Hoteni).

Într-o astfel de zi de noiembrie îți poți face o imagine generală mai realistă asupra Maramureșului în privința aspectelor de ansamblu, decât mare parte din populația care locuiește pe aici reușește să perceapă timp de o viață. Dar trebuie să știi bine pe unde vrei să zbori, că pilotul execută, dar tu trebuie să iei deciziile și să îi zici ce vrei și cum vrei. Aici mai dăm încă o tură, coborâm și mai jos, încă puțin, acum viraj la dreapta. Bine, este OK, putem pleca la punctul 74 (la coordonatele GPS definite de tine). Fain, nu? Un zbor ar putea să fie un fel de sărbătoare vizuală a frumuseții peisagistice, dacă nu ar exista munca serioasă de creativitate fotografică, de coordonare a zborului și evaluare a riscurilor. Îți poți imagina cam câte decizii trebuie luate în timpul unui zbor de fotografiere, iar dacă ele nu sunt corecte, se vede pe materialul fotografic realizat; ori ceva mai dramatic, dacă nu au fost calculați corect parametri de zbor, carburantul utilizat, timpul de aterizare… în care ai o resposabilitate, cât timp îi zici pilotului pe unde sa zboare.

La întoarcere iar ne împinge în jos jalnicul acela de curent. Cum trecem Carpații simțim cum ne coboară, metru cu metru scade altitudinea fără să vrem și este clar că nu este un aspect de moment ci o regularitate. Trebuie să zbori măcar la 2000 de metri prin zonele montane să nu te bage în copaci… iar dacă simți că sunt condiții atmosferice calme, poți să cobori la punctele de interes care contează. Este oricum pe înserate, Soarele apune, nu trebuie circ la final de zi. La un moment dat, spre seară, peste Munții Maramureșului, am constatat că iar avem vânt din față destul de violent și masiv, adică bătea dinspre est, iar asta devenea o problemă, deoarece aveam carburant pe terminate, iar pista de aterizare era departe, plus că deja se întuneca. Cu o seară înainte m-am uitat și am constatat că pe la 16.40 ar fi de preferat să fim la sol. Din fericire, direcția vântului s-a schimbat, situația a devenit favorabilă pentru noi: curentul de aer ne împingea cu putere către destinație, așa că am ajuns cu ceva după apus, când Luna era deja bine vizibilă de ceva vreme, iar balizajul luminos al aerodromului arăta frumos la aterizare.

Grafic_zbor_MM

În încercarea de a vizualiza la un mod pe cât se poate de interesant ceea ce se întâmplă cu ocazia unui astfel de zbor, am avut ideea de a lua acel track GPS care urma să reprezinte setul de date care să stea la baza interpretării și transpunerii în grafice. Un aspect interesant este cel legat de altitudinea zborului; inițial a fost doar o simplă linie cu altitudinea la care ne deplasăm, dar era prea simplu și prea banal să vezi doar asta; a fost necesară completarea cu date precum altitudinea terenului exact sub traseul zborului, încât se vede bine diferența dintre nivelul terenului și nivelul zborului la fiecare punct. Interesant de comparat este traseul zborului care în general este mai lin față de gradul de fragmentare pe care îl prezintă teritoriul peste care se zboară (văi și culmi aflate în succesiune). Traseul zborului a fost ales în așa fel încât să urmăm marile unități de relief (nu doar să le tăiem… să le traversăm); spre exemplu, a fost urmată zona înaltă a munților Rodnei, de la est spre vest, cu toate că din cauza condițiilor precare de fotografiere la un moment dat am decis că subiectul acesta nu mai merită atenție. Un alt aspect de remarcat pe grafic este că după recenta experiență a imposibilității de a trece peste Carpați din cauza vântului de peste munte care ne mai și împingea în jos… acum abordarea a fost să trecem la o înălțime mai mare, peste Rodnei la peste 3.000 de metri când cel mai înalt vârf de abia atinge 2.303 metri. La fel și în Munții Maramureșului, pe la Cearcănul, în zona Pasului Prislop, a fost preferată o altitudine de circa 2.500 de metri, din care am coborât doar pentru a face ceva fotografiere. La coborâre de pe munți poți să mergi mai razant, că ai altitudine destulă, portanță OK, și totul este liber în fața ta, așa că nu trebuie să stai cu gândul că nu vei avea capacitatea să treci peste obstacol. Desigur, pentru a putea percepe mai bine cele întâmplate, în grafic este mult exagerată înălțimea (de doar 3 km), nu este proporțională cu distanța parcursă (de 484 km în sectorul care ne interesează); dacă se păstra proporționalitatea reală dintre altitudine și distanța de zbor (1 km la 1 km), tot graficul acesta părea o simplă linie dreptă, orizontală, și nu se înțelegea mare lucru. Dacă te uiți la acest grafic, bănuiesc că nu pare prea mare scofală; dar dacă vei conștientiza că nimic nu exista de la sine și că toate detaliile care se văd (și cele care nu se văd că am decis ca ele să nu încurce)… toate trebuiau analizate, trebuiau luate deciziile adecvate, inclusiv cele legate de design, culoare, grosimea liniilor etc… atunci îți vei da seama cam ce se află în spatele acestuia; era nevoie de capacitatea tehnică de utilizare a softurilor GIS – de către colegul și prietenul drd. Petre Măran -, care a venit și el și cu idei non-tehnice și a transpus numeroasele modificări pe care eu le consideram necesare. Așadar, pe baza track-ul GPS al zborului, destul de interesant sunt conturate zonele care au fost survolate. Cred că îți este evident că dacă nu exista tehnologia GIS și capacitatea de a o utiliza, asemenea analize nu se puteau face, decât eventual niște scheme desenate în CorelDRAW, lipsite de acuratețe, de fapt neavând prea mare contact cu realitatea. Este mult mai simplu să ai un template, un model în care doar introduci datele și deja este previzibil care o să fie rezultatul; mai dificil dar și mult mai interesant este să faci acea muncă de creativitate, în care modelezi lucrurile în așa fel încât să se producă acel tip de model care poate ulterior să fie replicat și îmbunătățit de tine… sau de epigoni.

Am atins circa 25 de puncte, unele survolate bine, altele atinse doar tangențial că nu erau condiții bune de fotografiere în locul respectiv (spre exemplu doar câteva cadre făcute la Iezerul Mare în Igniș). Nu doresc să mă grăbesc cu selectarea fotografiilor. Aici vor ajunge incluse circa 300-500 de imagini. Munții Rodnei – zona Lacurilor Lala (Lala Mică și Lala Mare), în luminile de dimineață, arată destul de interesant, dar parcă nu chiar spectaculos… că este ceva pâclă albăstrui prin aer. La înălțimile astea din Rodnei nu e prea bine pentru Fotografiere, dar plonjăm înspre Depresiunea Maramureș și munții mai puțin înalți, în căutarea de condiții care se pretează la realizarea de Imagine. Gutâi, Igniș (survolare interesantă a zonei de vârf), păduri, Iezerul Mare, Mlaștina Vlășchinescu/ Izvoare, Câmpul Ștefan, Agriș, Sarasău, Sighet, noua stație de epurare, zona centrală, Confluența Iza-Mara, Coștiui cu rezervația Pădurea de Larice, Lacurile de la Ocna Șugatag și rezervația Pădurea Crăiască, Tăurile de la Hoteni, survolarea stâncăriilor de la Cearcănu Prislopului în raze portocaliu-roz ale Soarelui care apune… și adânci umbre întunecate.

Este fix destul de solicitant să ai o zi de zbor de fotografiere: trebuie să iei deciziile imediat, pe unde, când, cum, în care ordine, ce merită fix la luminile și la condițiile de acum, să îi zici pilotului să mai coboare, să mai dăm o tură, mai aproape, puțin mai larg, puțin și mai jos… care punct urmează. Astfel, a face serii de mai multe zile una după alta, nu este prea recomandat; decât să ajungi la o sațietate, mai bine este să rămâi atras de domeniu pe termen mai lung. În acest context, al unor zile singulare de fotografiere, devine și mai evident cât de mare importanță are alegerea zilei prielnice pentru zbor, pe baza acelor informații vagi care pot să provină de la meteorologi (și prin analiza vizuală a hărților cu deplasarea fronturilor și norilor, pe care cu o zi înainte empiric o poți face mai bine decât orice specialist era capabil să le analizeze cu două zile în urmă).

DSC_7889

DSC_7895

DSC_7898

DSC_7901

……

_DSC2939

Lacurile glaciare Lala Mare și Lala Mică – Munții Rodnei

_DSC2944

_DSC2958

_DSC2959

_DSC2963

_DSC2964

_DSC2969

_DSC2973

_DSC2974

_DSC2975

_DSC2978

_DSC2979

_DSC2983

_DSC2984

_DSC2985

_DSC2988
……..

_DSC2949

Stâncării alpine – Munții Rodnei

_DSC2950

_DSC2953

_DSC2954

…..

DSC_8450

Lacul Bodi/ Mogoșa – Munții Gutâi

DSC_8453

DSC_8465

DSC_8477

_DSC3084

_DSC3089

_DSC3095

_DSC3100

………..

DSC_8489

Zona minieră Baia Sprie

DSC_8491

DSC_8507

_DSC3103

_DSC3108

_DSC3118

_DSC3119

_DSC3128

_DSC3130

_DSC3134

_DSC3135
………….

DSC_9049

Munții Igniș – zona sudică

DSC_9050

DSC_9052

DSC_9062

DSC_9065

DSC_9071

DSC_9074

DSC_9077

DSC_9085

DSC_9088

DSC_9089

DSC_9101

DSC_9104

DSC_9107

DSC_9113

DSC_9122

DSC_9137

DSC_9143

DSC_9145

DSC_9157

DSC_9164

DSC_9167
:::::::::

DSC_9172

Zona vârfului Igniș – Munții Igniș

DSC_9178

DSC_9181

DSC_9187

DSC_9196

DSC_9205

DSC_9208

DSC_9212

DSC_9215

DSC_9218

DSC_9223

DSC_9227

DSC_9233

DSC_9238

DSC_9244

DSC_9248

………….

DSC_9278

Rezervația Mlaștina Vlășchinescu – Platoul Vulcanic Igniș

DSC_9269

DSC_9266

DSC_9254

DSC_9260

_DSC3339

_DSC3338

_DSC3336

DSC_9290

Câmpul Ștefan – Platoul Vulcanic Igniș

DSC_9293

DSC_9308

Platoul Vulcanic Igniș – zona de est/ nord-est

DSC_9314

DSC_9320

DSC_9329

DSC_9334

DSC_9350

DSC_9356

DSC_9359

Zona Agriș – Munții Igniș

DSC_9361

DSC_9365

DSC_9368

DSC_9371

DSC_9380

DSC_9383

DSC_9386

DSC_9389

DSC_9392

DSC_9395

DSC_9397

DSC_9398

…………

DSC_9404

Sarasău

DSC_9410 DSC_9413 DSC_9416 DSC_9419 DSC_9422 DSC_9425

DSC_9428 DSC_9430 DSC_9431 DSC_9436 DSC_9443 DSC_9446 DSC_9448 DSC_9449 DSC_9451 DSC_9457 DSC_9464 DSC_9467 DSC_9469 DSC_9470 DSC_9472 DSC_9473 DSC_9475 DSC_9476 DSC_9482 DSC_9485 DSC_9488 DSC_9491 DSC_9494 DSC_9496 DSC_9497 DSC_9500 DSC_9502 DSC_9505 DSC_9509 DSC_9517

……….

_DSC3344

Penitenciarul Sighet – azi Memorialul Victimelor Comunismului

_DSC3346

_DSC3386

_DSC3393

_DSC3394

Vechea Prefectură a Maramureșului

_DSC3395

Biserica Reformată

_DSC3396

Biserica Catolică

_DSC3398

_DSC3399

_DSC3400

_DSC3402

_DSC3405

Biserica Ucrainiană

_DSC3403

Primăria Sighet

_DSC3404

………
DSC_9546

La Sighet, noua stație de epurare care înlocuiește structura veche este o investiție de peste 7 milioane de euro; acum este în stadiu de finalizare; conform înțelegerii cu cei de la Strabag AG, am realizat o serie de imagini din zbor, dintre care o parte le vedeți aici.

DSC_9560

DSC_9589

DSC_9596

_DSC3363

_DSC3379

_DSC3384

_DSC3385

DSC_9581

DSC_9583

DSC_9673
……….

DSC_9740

Confluența Iza-Mara

DSC_9743

DSC_9746

DSC_9749

DSC_9755

DSC_9758

:::::::

DSC_9767

Iza la Oncești

DSC_9769 DSC_9773 DSC_9775 DSC_9778 DSC_9779 DSC_9781 DSC_9788 DSC_9791 DSC_9793 DSC_9797 DSC_9806 DSC_9809

:::::::::
DSC_9815

Dealurile Maramureșului

DSC_9818

::::::::::
DSC_9820

Coștiui

DSC_9821

DSC_9824

DSC_9827

DSC_9829

DSC_9857

DSC_9863

DSC_9848

DSC_9833

DSC_9839

DSC_9842

DSC_9844

DSC_9851

DSC_9854

DSC_9869

Alunecări de teren, prăbușiri de versanți în zona fostelor mine de sare

DSC_9872

DSC_9878

DSC_9884

Pattern vegetație zona Lunca la Tisa/ Dealurile Maramureșului

DSC_9887

DSC_9893

DSC_9896

DSC_9910

DSC_9914

DSC_9920

DSC_9925

DSC_9929

Râul Vișeu în sectorul inferior, înainte de vărsarea în Tisa

DSC_0020

Lacurile de la Ocna Șugatag

DSC_0023

DSC_0029

DSC_0032

DSC_0034

DSC_0040

DSC_0043

DSC_0047

DSC_0056

DSC_0058

DSC_0064

DSC_0067

DSC_0005

DSC_0011

DSC_9937

DSC_9944

DSC_9947

DSC_9950

DSC_9953

DSC_9956

DSC_9961

………..
DSC_9968

Rezervația Pădurea Crăiască – Ocna Șugatag

DSC_9971

DSC_9974

DSC_9977

DSC_9983

DSC_9986

DSC_9989

DSC_9998

DSC_0002

DSC_0068

Peisajul rural de la Hoteni găzduiește și Tăurile de la Hoteni, care la acest moment erau destul de secate, ascunse în vegetația deasă a tufărișurilor de pe coama dealului.

DSC_0071

DSC_0074

DSC_0077

DSC_0083

DSC_0086

DSC_0089

DSC_0092

DSC_0095

DSC_0101

DSC_0103

_DSC3429

Cearcănul Prislopului – Parcul Natural Munții Maramureșului. Poți oare să iubești aceste pietre, să le admiri și să le consideri niște splendori ale unui peisaj ancestral, sălbatic, ceva care merită să persiste și să fie văzut și de ființele inteligente și sensibile care eventual vor exista pe aici în viitor?

_DSC3439

_DSC3448

_DSC3453

_DSC3464

_DSC3465

_DSC3493

_DSC3494

_DSC3495

_DSC3468

_DSC3470

_DSC3473

_DSC3475

_DSC3484

_DSC3485

_DSC3488

_DSC3490

DSC_0158

DSC_0167

DSC_0173

DSC_0176

DSC_0179

DSC_0185

DSC_0188

DSC_0191

………
DSC_0116

DSC_0125

DSC_0134

La sud-vest de Cearcănul Prislopului se văd crestele Munților Rodnei, cea mai înaltă zonă a Carpaților Orientali. Pâcla din aer, străbătută de lumina solară, oferă o atmosferă destul de fotogenică, misterioasă. Îmi aduce aminte cumva de un spot publicitar creat de Conservation International, ce rulează pe CNN, în care vocea personificând Natura zice că ea este aici de peste 4 miliarde de ani, și nu are nevoie de oameni, dar oamenii au nevoie de ea; se arată în acel spot că Natura este pregătită să evolueze, și privitorul este întrebat dacă este și el pregătit de asta. Dar când privești mare parte a populației umane, îndobitocită, îndoctrinată, supraexploatată… chiar nu ai ce să te aștepți de la ea. Nu ai de la cine.

DSC_0140

DSC_0110

DSC_0120

© dr. Peter Lengyel

PS. Imaginile care au fost făcute la Baia Mare, survolând orașul, mai ales zona centrală, precum și interesante patternuri ale bazinelor de decantare din vecinătate, vor ajunge incluse în postarea mai veche despre Baia Mare, care are deja o serie de imagini din elicopter.
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/03/22/baia-mare-nagybanya-neustadt/

Acest articol a fost publicat în Zboruri prin Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

18 răspunsuri la Zbor de Noiembrie în Maramureș

  1. Grigore Dan via FB spune:

    Maramures ..la superlativ!

  2. peterlengyel spune:

    Did You Feel It

    Highboy Landing – Nevada
    400′ strip at 9,150 MSL

    High Sierra–Gold Mine & TW Ridge

  3. Doina Cioaca via FB spune:

    superb!

  4. Doina Cioaca via FB spune:

    ce frumos se vede de sus!

  5. Petru Maran via FB spune:

    Sunt incredibile pozele acestea!

  6. Anca Lucit via FB spune:

    De vis.

  7. Sever Avram via FB spune:

    Ametitoare adanciri in magma de verde

  8. Iulian Gherghel via FB spune:

    super tare! vreau si eu! ai voie sa ei musafiri?

    • peterlengyel spune:

      avionul acesta are doar 2 locuri, pilotul si inca unul, in cazul de fata acela fiind eu… dar putem sa facem ceva in care sa avem si avioane mai spatioase… ele stau frumos in hangar, totul fiind chestiune de organizare si finantare

  9. Krisztina Griga via FB spune:

    olyan jo mas szogbol/magassagbol is latni a bejart helyeket

  10. Pingback: Confluența Iza – Mara | Maramuresenii.ro

  11. Pingback: Lacurile de lângă Ocna Șugatag | Maramuresenii.ro

  12. Mariana Susan via FB spune:

    Te și întrebi, Doamne pt cine atâta frumusețe, că-n jur e numai răutate și iar răutate,și parcă chiar nu merităm.

  13. Pingback: Rezervația Pădurea Crăiască – Ocna Șugatag | Maramuresenii.ro

  14. Pingback: FOTO Zbor de noiembrie deasupra Maramureşului | TOTB.ro - Think Outside the Box

  15. Bogdan Paranici via FB spune:

    o treaba excelent facuta cum ne-ai obisnuit Peter, rezistam inca, felicitari cu jos palaria pe care n-o am inca

  16. peterlengyel spune:

    https:// www. facebook. com/video.php?v=1654577623336

    Simulare de zbor peste Sighet, facuta de Petre Maran. Sub imaginea video, la dreapta este HD… iar daca vrei sa vezi la calitate mai buna… este obligatoriu sa activezi functia respectiva.

  17. peterlengyel spune:

    Acesta este un exemplu… cam la ce nivel se poate face prezentarea unei zone; daca ai cu cine, daca ai resursele necesare. De ce se poate face ceva OK in Elvetia si de ce pe aici dispare orice finantare fara sa produca efecte? Pentru ca scopul proiectelor de pe aici nu este ca ele sa duca la rezultate rezonabile… ci trebuie doar cat de cat bifat… iar in rest… Cred ca este evident ca si pe la noi au fost alocate resurse de nenumarate ori mai mari decat cele necesare, doar ca scopul nu a fost nicidecum sa se ajunga si la rezultate. Nu a contat asta.

    La Suisse vue du ciel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s