Rezervația naturală Pădurea Bavna

Despre pădurea Bavna am auzit prima dată când eram în clasa a 5-a, iar profesorul de biologie a adus de acolo o salamandră… un exemplar care apoi a ajuns la mine și peste câteva zile “a produs o serie de pui”, larve/ mormoloci care se dezvoltă în apă. Acea situație cu salamandra aflată în captivitate în primul meu acvaterariu a permis observarea de aproape a unei vietăți fascinante pentru copilul care eram, și a deschis interesul pentru parcurgerea imediată a unor cărți din domeniu, spre exemplu “Broaște, șerpi, șopârle” a lui I. E. Fuhn, Ed. Științifică, București 1969, carte primită împrumut de la același profesor de biologie. Plimbarea din urmă cu câteva zile a permis realizarea câtorva imagini de toamnă în Pădurea Bavna. Cred că merită vizitată zona și primăvara, pentru a fotografia laleaua pestriță.

DSC_4939

DSC_4948

DSC_4952

Pădurea Bavna, sau pădurea Fersig, ori Cogna este situată pe un teren de luncă pe substrat sedimentar având soluri argiloase, la altitudinea medie de 170 metri, fiind la limita de jos a etajului în care vegetează stejarul pedunculat în acest peisaj. Aria este situată în Regiunea Biogeografică Continentală, în Podișul Transilvaniei. Stejarul pedunculat (Quercus robur) constituie aici o pădure viguroasă, un eșantion insular al pădurilor care caracterizau peisajul în perioada cât intervențiile antropice nu au degradat încă valorile naturale ale Câmpiei Someșului și Lăpușului; azi se mai păstrează doar câteva mici reminiscențe ale acelor păduri, izolate și înconjurate de terenuri agricole, localități, infrastructură șamd. Exemplare monumentale având vârsta de peste 160 de ani, au înălțimea de circa 35 metri, trunchiuri drepte și cilindrice, lipsite de crengi pe circa 2/3 din înălțime. La 1,3 m înălțime, trunchiurile au diametrul de 0,8-0,9 m. Circumferința medie a coroanei este de circa 35 metri. Există aici și exemplare de stejar de peste 220 de ani, cu circumferințe ale trunchiului de peste 2 metri și înălțimi de 50-60 metri (“Stejarul Împăratului” are în jurul lui un gărduleț). Conform datelor din formularul pe baza căreia rezervația este menționată în Legea 5/2000, stratul ierbos cuprinde specii precum: Deschampsia caespitosa care este dominantă, pe lângă care apar Rumex crispus, Satureja vulgaris, Serratula tinctoria, Centaurea jacea, Agrostis tenuis, Genista tinctoria. Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), monument al naturii, poate să fie văzută când este înflorită, primăvara, la mijlocul lunii aprilie; conform formularului menționat mai înainte, laleaua pestriță prezintă aici declin ca areal și ca număr de exemplare. Există în pădurea Bavna o colonie mare de cuibărire a stârcului cenușiu (Ardea cinerea): spre marginea pădurii dinspre satul Lucăcești există circa 100 de cuiburi, la mare înălțime în coronamentul stejarilor. Zona este utilizată de mistreți, cerbi, căpriori. Pădurea este străbătută de pârâul Măriușa, care în partea de nord a rezervației este canalizat. În pădure există și zone mai mlăștinoase, precum și arbori uscați care au rămas la fața locului – devenind un paradis pentru speciile dependente de lemnul mort, așa încât sunt protejate procesele ecosistemice naturale… cum ar trebui să fie normal în orice rezervație naturală (dar există și probleme cu arbori seculari tăiați de silvici). Temperatura medie anuală a zonei este de 9 grade C, precipitațiile medii sunt situate pe la 800-950 mm/an, pânza freatică se află la circa 3 metri adâncime.

DSC_4835

DSC_4842

DSC_4859

Pădurea Bavna a fost un domeniu de vânătoare a familiei Teleki. Atunci când germanii naziști se retrăgeau din fața rușilor sovietici, au dinamitat un pod de cale ferată aflat în această pădure; explozia a fost de o putere așa de mare încât a spart geamuri ale caselor din Lucăcești și Fersig, iar urme ale schijelor se păstrează în trunchiurile stejarilor din imediata apropiere a deflagrației.

DSC_4871

DSC_4898

DSC_4918

Rezervația naturală pădurea Bavna (categoria IV IUCN) este situată pe teritoriul administrativ al satului Fersig din comuna Satulung; în Legea 5/2000 are denumirea oficială de “Rezervația de stejar pedunculat Bavna”, cu o suprafață de 26 hectare și codul 2.575; în Legea 5/2000 se menționează doar codul ariei, denumirea ei, localitatea pe a cărei teritoriu administrativ este situată și suprafața în hectare, fără a se da limitele zonei protejate. Aria protejată este situată la latitudinea 47 31 52 și longitudinea 23 21 52, limitele ei sunt date la nord de pârâul Măriușa, la est de calea ferată Baia Mare – Jibou iar la sud-vest de pășunea comunală a satelor Mireșu Mare și Lucăcești. În anul 1963 Comisia Monumentelor Naturii (CMN) din cadrul Academiei Române a avizat favorabil documentația pentru declararea rezervației naturale Pădurea Bavna; în formularul prin care rezervația a fost inclusă în Legea 5/2000, se arată că documentația rămasă manuscris, a fost elaborată în 1962 de către Gh. Fecser – Studiu pentru crearea rezervației de stejar pedunculat de la Bavna și ocrotirea ei ca monument al naturii. A existat și o Hotărâre de Consiliu Județean Maramureș, nr. 204 din 16.03.1977. Scopul pentru care aria protejată a fost înființată este conservarea diversității biologice, asigurarea condițiilor pentru cercetare și educație ecologică. Rezervația Pădurea Bavna este la extremitatea vestică a sitului Natura 2000 ROSCI0275 Bârsău-Șomcuta, în interiorul acestuia.

DSC_4932

DSC_4959

DSC_4965

Limita în format GIS a fost trasată în cadrul proiectului GEF – Managementul Conservării Biodiversității; ca suport au fost folosite hărți topografice 1:25.000 editate de către Direcţia Topografică Militară (1982) care au fost scanate, georeferențiate și transpuse în sistemul de proiecție Stereo 70; totodată au fost folosite și imagini satelitare Landsat (2000). Aceste limite în GIS urmăresc limita pădurii în bună parte a teritoriului, cu excepții semnificative pe latura estică, atât în sud-est cât și în nord-est. Se constată deci o problemă privind ne-includerea întregii suprafețe a pădurii seculare de stejar pedunculat în interiorul ariei protejate… în suprafața înconjurată cu aceste limite. Este necesară refacerea conturului ariei protejate, mai ales pe marginea estică, astfel încât să fie incluse zonele acoperite de pădurea cu exemplarele seculare.

DSC_3051 DSC_3055 DSC_3065

24 aprilie 2015, după-masă spre seară în Rezervația Pădurea Bavna. Unul dintre scopurile vizitei în aria protejată a fost fotografierea câtorva exemplare înflorite de lalea pestriță (Fritillaria meleagris); pe de o parte trebuie să le găsești, pe de altă parte trebuie să ajungi la timp aici… în sensul să nu fie florile veștejite/ trecute și să existe condiții de lumină favorabile fotografierii. În primăvara 2015 a fost destul de rece, și se putea presupune că acestea vor avea flori mai spre sfârșit de aprilie, nu spre început sau pe la mijlocul lunii. Am auzit că deja erau înflorite, așa că am mers să încercăm să le vedem și noi; adică i-am mai sunat pe Sorin Hotea și Rada Pavel, și am ieșit împreună cu Land Rover-ul. Ne-am plimbat prin pădure să le căutăm. La 10-15 metri de locul unde prima dată am lăsat mașina, eu am dat de 2 exemplare dintre care una era mai veștejită și alta era fresh, în rest toate plimbările prin diferite zone, fiecare căutând în câte un sector de pădure… au dus la rezultate slabe… câteva zeci de exemplare de plante cu florile cam trecute și oricum neatractive fotografic (este destul să aibă măcar capetele petalelor mai veștede și la macro se vede ca naiba). Ar fi interesant în primăvara viitoare (2016) de a căuta cam peste tot prin pădurile de pe aici locurile în care există lalele pestrițe, de a ne face o impresie mai realistă asupra situației.

DSC_2879 DSC_2934 DSC_2960 DSC_2981

dsc_3222

Rezervația Pădurea Bavna are doar 26 de hectare, deci este o suprafață oarecum micuță, dar pădurile din zonă se întind pe mii și mii de hectare (o bună parte cuprinse în situl Natura 2000 ROSCI0275 Bârsău-Șomcuta… dar multe și în afara acestuia); sunt pline de drumuri, unele mai utilizabile, altele mai acoperite de vegetația care recucerește locurile, unele dintre drumurile de exploatare a pădurii se pierd vag între arbori… și nu puține sunt pe ele adânciturile mari pline de apă și noroi moale, în care până și un Land Rover Defender 110 ajunge uneori suspendat, scufundat, cu roțile afundate în acest ketchup moale în care nu există nici un fel de aderență… așa că noroc cu troliul care te poate scoate. Problema este că până și dacă nu rămâi blocat în noroaie, derapezi destul de frecvent pe ele, ceea ce face ca vehiculul să fie de facto greu controlabil, așa încât de multe ori ești la doar puțin-puțin de a lovi ceva trunchi. Dar timp și chef pentru a te plimba pe suprafețe de acestea mari, cărând echipamente fotografice după tine… nu cred că ar exista vreodată.

DSC_2829 DSC_2864 DSC_2876 DSC_3084 DSC_3089 DSC_3104 DSC_3119 DSC_3149 DSC_3159

24 aprilie 2015, după-masă spre seară în Rezervația Pădurea Bavna. Din punct de vedere naturalistic-fotografic, cel mai impresionant este să vezi colonia de stârc cenușiu (Ardea cinerea); cuiburile sunt concentrate într-o grupare nici foarte compactă și nici laxă… oricum bine localizată; toate cele circa 70 de cuiburi care se văd azi sunt pe circa 20 de arbori relativ învecinați, pe o zonă care are un diametru de circa 100 de metri; există și arbori cu câte 8-10 cuiburi, altele cu 3-4. Câteva zeci de exemplare se află permanent în zona coloniei… unele pleacă, altele sosesc; se aud croncănituri-cârâituri, sunetele lor caracteristice. Să privești seara în luminile frumoase, cum stârcii sosesc de pe lângă cursul Someșului… unii aduc câte o creangă pentru a consolida cuibul… prin teleobiectiv se poate vedea fiecare detaliu. În această perioadă au cea mai frumoasă înfățișare, penajul nupțial, penele ornamentale, culorile toate contribuie la o apariție mai extravagantă. Acum că arborii nu au încă frunze, e destul de ușor să vezi bine păsările, plus că au lumini bune pe ele; asta nu o să dureze mult. Problema cu fotografierea lor este că ai tendința să faci rafale de imagini, serii lungi din care mai apoi trebuie selectate imaginile mai reușite… ceea ce poate să ia destul de multă vreme; dar pentru a face niște imagini bune care să surprindă viața acestor vietăți, nu prea ai altă variantă. Cu aripile lor mari stârcii fâlfâie peste copaci și se așează lin pe creanga care le poate susține greutatea; deși greutatea lor este de doar 1,5-2 kg, anvergura lor este de 1,75-1,95 m. La sosirea la cuib unele exemplare aranjează în mod ritual penajul perechii lor; în apus de soare, câte un cuplu de stârci se împerechează în cuibul construit în vârful secularilor arbori. Este destul de idilic să privești pădurea de seară și de la o oarecare distanță, să vezi cum coco-stârcii sosesc singuratici sau în perechi din diferite direcții; de oriunde vin ei, știu exact care este cuibul lor, care este locul lor în Lume. Îmi pot imagina cam ce gălăgie și ce de guano o să fie pe la colonia asta când cuiburile vor fi pline de pui crescuți mari… peste o lună și jumătate sau două… când pe aici se vor concentra circa 400 – 600 de astfel de păsări.

La ce friguri au fost în primăvara asta, probabil cuibărirea lor este destul de întârziată. În general cele 4-5 ouă sunt depuse în martie; în anii cu temperaturi ridicate când primăvara sosește devreme, stârcii pot depune ponta deja la sfârșit de februarie; ouăle sunt incubate 24-25 de zile, fiind clocite de ambii părinți. Puii stau în cuib pentru o perioadă de 45-55 de zile. Hrana este adusă la cuib de ambii părinți, care ies să pescuiască/ să vâneze pe o rază ce poate ajunge și la 30 km de colonie. Stârcii consumă pești, broaște, tritoni, moluște, raci, șopârle, șerpi, rozătoare șamd. Au o singură cuibărire pe an; în anii în care hrana este puțină, mare parte a puilor ajung să moară de foame… părăsind cuibul ca păsări juvenile doar exemplarele care au eclozat primele și erau mai apte de a acapara hrană.

DSC_0456

DSC_0487 DSC_0517 DSC_0518 DSC_0519 DSC_0520 DSC_0527 DSC_0528 DSC_0531 DSC_0540 DSC_0541 DSC_0544 DSC_0550 DSC_0566 DSC_0573 DSC_0576 DSC_0579 DSC_0586 DSC_0592 DSC_0596 DSC_0606 DSC_0623 DSC_0634 DSC_0645 DSC_0665 DSC_0668 DSC_0669 DSC_0671 DSC_0672 DSC_0674 DSC_0691 DSC_0692 DSC_0693 DSC_0694 DSC_0709 DSC_0718 DSC_0736 DSC_0739 DSC_0740 DSC_0750 DSC_0752 DSC_0762

DSC_0763

© dr. Peter Lengyel

PS1. Într-o postare din aprilie 2009 pe blogul lui Robert Hitter se pot vedea niște imagini edificatoare despre tăierile de stejari din rezervația Bavna, și niște descrieri ale situației: “Stejarii au stat ani de-a rândul, au înfruntat vânturi, vijelii, secete sau furtuni puternice dar în fața drujbelor au căzut în luptă. Acum stau aliniați chiar începând de pe drumul ce duce spre rezervație, în fața rezervației sunt înșirați zeci-sute metri cubi de stejari sănătoși!”
http://roberthitter.blogspot.ro/2009/04/taierile-ilegale-din-aria-protejata.html

PS2. Rezervația Pădurea Bavna, stârcii și drujbele. Pe site-ul ecomagazin.ro a fost preluată pe 13 aprilie 2009 o postare de pe blogul lui Robert Hitter, cu titlul: “Arie protejată și patrimoniu universal – Pădurea Bavna”, în care scrie: “În plin sezon de acțiuni “Luna plantării arborilor”, într-o arie protejată, s-au tăiat zeci de arbori seculari! (…) La noi în Maramureș, mai precis într-o arie protejată, într-o rezervație, drujbele nu iartă arborii. Din păcate există o situație destul de gravă, (…) odată cu tăierea copacilor s-au distrus (…) și multe cuiburi naturale făcute de stârci. Au fost tăiați copaci chiar în zona unde este colonia de stârci (țin să menționez că această colonie este unică în județ). (…) Anul trecut și acum doi ani am avut ocazia să fotografiez și barză neagră. (…) Ce să mai scriu? Interese materiale mai presus de lege. Protecția naturii la noi? Nici vorbă! Faptele negative se înmulțesc pe zi ce trece.”
http://www.ecomagazin.ro/arie-protejata-si-patrimoniu-universal-padurea-bavna/

PS3. Stejarii seculari tăiați ca să intre lumina. Pe site-ul Green Report a apărut la 9 aprilie 2009 un articol interesant, cu titlul “Stejarii secularii din Parcul Bavna doborâți cu drujba” (deși este greșită formularea “Parcul Bavna” sau “Parcul Natural Bavna”, dar oricum nu asta este esența): “Garda Națională de Mediu Maramureș a fost sesizată de țăranii din satul Fersig că silvicultorii taie cu drujbele o parte din stejarii seculari ai Parcului Natural Bavna. Trimiși la fața locului, inspectorii Gărzii Naționale de Mediu Maramureș au constatat că pădurarii Direcției Silvice Maramureș au început să doboare la pământ, cu ajutorul drujbelor, unii dintre stejarii seculari existenți în rezervație, informează Agerpres. Directorul Gărzii Naționale de Mediu Maramureș, Călin Crișan, a declarat, joi, că a aplicat Direcției Silvice Maramureș o amendă în valoare de 30.000 lei pentru nerespectarea legilor de mediu și distrugerea vegetației într-o zonă ocrotită prin lege. „Parcul Bavna este considerat o arie naturală protejată prin lege, iar orice intervenție a omului se face doar în limita necesară impusă. Or, noi am constatat că din pădurea Bavna se distrugeau prin tăiere stejari seculari a căror vârstă depășea 150 de ani. Tăierea stejarilor trebuia făcută în condiții foarte stricte, doar dacă se constata că acești copaci sunt afectați de boală și riscă să afecteze starea de sănătate a întregii plantații. Din ceea ce am constatat în tren, nu a fost vorba de așa ceva, deci s-a tăiat în mod abuziv”, a fost de părere Călin Crișan. Direcția Silvică Maramureș a contestat imediat valoarea amenzii și a considerat că inspectorii Gărzii de Mediu au exagerat în ce privește decizia luată. Ing. Costel Bucur, directorul Parcului Natural Munții Maramureșului, a spus că nu e nevoie de solicitarea vreunei aprobări pentru tăierea copacilor. „În unele porțiuni ale pădurii nu mai există lumină naturală și am fost nevoiți să intervenim pentru a asigura un spațiu propice de dezvoltare florei și faunei. N-au fost tăiați toți stejarii din parcul Bavna, așa cum greșit au constatat inspectorii de mediu, ci doar cei foarte bătrâni și degradați. Pădurea avea nevoie de lumină naturală pentru a se putea regenera natural. De aceea am recurs la tăierea unor stejari. Nu cred că am afectat prea tare mediul înconjurător prin intervenția noastră”, a spus Costel Bucur.”
http://www.green-report.ro/stejarii-secularii-din-parcul-bavna-doborati-cu-drujba/

PS4. Un articol de Alec Portase, din Graiul Maramureșului, 17 aprilie 2013, cu titlul “O lalea de la Bavna”, scrie: “Duminică, 14 aprilie 2013, cînd am fost la Bavna (…) Dacă vreţi să ajungeţi în zona lalelei pestriţe, aveţi de trecut pîrîul Măriuşa. Cel ce izvorăşte din Dealul Dumbrava, la vest de Vălenii Şomcutei, cu un parcurs de 15 km, după care se varsă în Someş. La viaţa mea am văzut lalea pestriţă în trei locuri: în Pădurea Bavna, la Rodina şi pe malurile lacurilor de la Ariniş. Duminică am fotografiat laleaua pestriţă şi în grădina familiei Coza din Lucăceşti. Exemplare foarte frumoase, sănătoase. Sămînţa lor a ajuns aici odată cu fînul adus din poiana cu lalele de la Bavna. Cei ai familiei Coza le preţuiesc ca pe-o icoană!”

Acest articol a fost publicat în Arii Protejate in Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Rezervația naturală Pădurea Bavna

  1. Dan Andrei zice:

    ” Directorul Gărzii Naționale de Mediu Maramureș, Călin Crișan, a declarat, joi, că a aplicat Direcției Silvice Maramureș o amendă în valoare de 30.000 lei pentru nerespectarea legilor de mediu și distrugerea vegetației într-o zonă ocrotită prin lege.” – adica statul s-a amendat singur. Trist. Chiar nu e nimeni raspunzator?

    • Claudia zice:

      Mulțumesc frumos pentru recomandare, mă onorează.

      • peterlengyel zice:

        Imi place stilul tau, mai ales naturaletea/ simplitatea si sinceritatea in abordare.

      • Claudia zice:

        Poate pentru că am rămas „un om de la țară” în ciuda vieții la oraș din care mă refugiez de câte ori prind, iar prin natură mi-a plăcut mereu să cotrobăi, să caut. Am momente când mă întreb de ce n-oi fi dat la o facultate de profil sau dacă nu aș putea să mă apuc acum de una.
        Legat de lalea, Pădurea Mărgăritarului din Gorj (locația: https://lh3.googleusercontent.com/-zH3P0nAi_3Y/VSz5ifzq3QI/AAAAAAAAv5U/MU4jl_NNQ8c/s0/Padurea-Margaritarului-rezervatie.jpg) mi s-a părut incredibilă ca bogăție. Pare un sol foarte bogat (pădurea e de foioase, ceva specii de stejar) și umed de luncă (băltos, dar nu mlaștină), iar desimea pădurii e potrivită, cât să intre mult soare în perioada pre înfrunzire – practic, o seră.
        Lalelele erau foarte multe, de ordinul miilor dacă e să judec și după mulțimea tulpinilor fără flori, ba chiar prea dese pe alocuri, și câte patru-cinci plăntuțe alăturate, ca iarba. Printre ele o specie de Cardamine albă înaltă la minim 30cm forma un fel de lan protector. Impresionant și cu siguranță un areal de cercetat și protejat mai ales că în luminișurile de la margine crește mărgăritar – din păcate am zărit o singură tulpină, dar n-am umblat pe îndelete.

  2. Alex zice:

    Documentar marca ASSOC despre rezervația de stejar pedunculat din Pădurea Bavna:

  3. Wolfgang Meissner via FB zice:

    Si in apropierea localitatii Bod, Brenndorf, se gaseste o Populatie delalele pestrite, mai precis linga Fintina rece

  4. Andrei Pogăciaş via FB zice:

    În comuna Geaca mai sunt lalele pestrițe. În pădurea Bavna nu mai găsești lalele pestrițe, în schimb le vezi în grădinile oamenilor. Singura rezervație dinBavna la ora actuală e cea de gunoaie de diverse feluri, majoritatea ne-biodegradabile…c-așa-i românu, frate cu codrul etc…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s