Costurile susținerii și ale non-susținerii Universităților

Costurile susținerii universităților, a performanței în sistemele de învățământ superior și a cercetării sunt… mari. Iar dacă vezi competiția la nivel global… pentru a ajunge înspre zone de vârf ale cercetării, costurile sunt uriașe. Odată cu decăderea financiară a statelor din variate zone ale Globului, îndatorate, jefuite de mafii locale și multinaționale, ajunse fără resurse, se ajunge la imposibilitatea susținerii acestor sisteme de performanță intelectuală. Nu mai există bani la modul serios pentru astfel de activități. Iar asta înseamnă că în clasamente mondiale de variate feluri, care oricum favorizează englezismele și universitățile vestului… cele de prin Est-Europa ajung să fie și mai jos… și cu an ce trece, din ce în ce mai jos. O țară care nu are capacitatea să își creeze elitele la un nivel de performanță, ajunge și ea un rebut, o colonie marginală, exploatată și terfelită, așa cum se vede că este pe la noi. Sunt create premisele pentru a avea țări marginale cu hoarde de tâmpiți, mase religioase manipulate de escrocii de variate feluri, populații imbecilizate care nu au nici o șansă să scape de sărăcie și subdezvoltare… ci au toate șansele să se afunde din ce în ce mai mult în mizerie. Din puținii bani publici, mai trebuie construite niște biserici poleite cu aur. Clasa politică atât de mizerabilă încât a permis și a favorizat aceste fenomene este de facto un fel de gropar al viitorului acestor populații locale… împinse inevitabil către medievalizare, decădere, degradare.

© dr. Peter Lengyel

PS. Cred că îți este evident că aici este un prim paragraf, și vor urma altele pe acest subiect, doar să fie timp și chef ca ele să fie scrise.

PS2. Când auzi Universitatea Islamică din Mecca… parcă nu prea crezi că va face studii despre evoluția biologică, la modul sincer, științific. Dar când auzi Universitatea Creștină Dimitrie Cantemir… ce impresie ai? Sau când auzi că la Universitatea din Oradea, la un eveniment festiv un sutanist bărbos vine cu o găleată de apă să facă pe deșteptul? Îți dai seama cât de contaminate au devenit instituțiile de învățământ, cu diferitele șarlatanisme religioase idioate?

PS3. Una dintre cele mai mari dezastre ale științei globale la ora actuală este acapararea rezultatelor cercetărilor științifice de jurnalele care cer sume exorbitante pentru accesarea informației respective. Acest stil de abordare este ceva inimaginabil de malefic pentru dezvoltarea cunoașterii științifice, predarea rezultatelor cercetărilor sub controlul unor firme care se folosesc de „proprietatea” asupra articolelor așa cum vor ele…. Este absolut incredibil că așa ceva a devenit dominant în lumea actuală. Dacă deja la Harvard nu își pot permite costurile accesului la acele publicații (vezi articolul din The Guardian, 2012), îți dai seama ce este în zone mai marginale. O asemenea situație produce îngreunarea și de facto blocarea progresului științific, de către interesele corporatiste imbecile, care absorb și pun sub sechestru cunoașterea produsă de cele mai luminate minți ale acestei planete. Cunoașterea produsă cu susținerea din fonduri publice, este sechestrată și pusă să facă profit pentru câteva firme, care ajung să fie boicotate în ultimii ani… Este incredibil că acest sistem a putut să ajungă la un asemenea grad de absurditate. Mizerie mai mare decât asta este doar spolierea credincioșilor de către hoardele de clerici ai diferitelor retardate religii. Pentru ca firmele respective sa facă profitul lor mizerabil, ele sunt în stare să pună piedici progresului științific global, sunt în stare să blocheze accesul la cunoașterea științifică pentru milioanele de oameni care eventual ar fi interesați să înțeleagă… și care la rândul lor ar fi capabili intelectual să contribuie la progresul înțelegerii raționale a Lumii. Se poate considera că această abordare este o crimă împotriva umanității, echivalentă cu cea produsă de Inchiziție. Este ca și abordarea imbecilului care fură cablul de la semaforul pe unde trece trenul de mare viteză: beneficiile individului sau ale firmei sunt incomparabile cu efectele pierderilor produse. Fără ca cineva să se observe la timp, aceste firme care dețin controlul asupra publicațiilor au furat cablul de la mecanismul global al științei.

Acest articol a fost publicat în Despre Cunoastere. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Costurile susținerii și ale non-susținerii Universităților

  1. peterlengyel zice:

    Un articol interesant despre acest subiect a aparut in Ungaria:

    Ha így haladunk, sosem lesz magyar egyetem a világ 200 legjobbja között

    “Most ott tartunk, hogy a teljes magyar felsőoktatás költségvetése kisebb, mint a világ legjobb egyetemeinek költségvetése egyenként. De még a TOP 200 utolsó helyein szereplő európai egyetemek (Hamburg, Berlini Műegyetem) állami támogatása is 8-10-szerese az ELTE állami támogatásának.”

    (…)

    “Hogy lesz ebből TOP 200-as egyetemünk? Sehogy.”

    http://444.hu/2014/10/03/ha-igy-haladunk-nem-lesz-magyar-egyetem-a-vilag-200-legjobbja-kozott/

  2. În contextul descris mai sus, nici nu e nevoie (din perspectiva celor din top) ca Universităţile din statele aderate la UE în ultimele 2 valuri să ajungă în top 200 sau în orice top. Presupun că pentru cei din top e suficient să „vâneze” creierele, care, mai devreme sau mai târziu, vor migra spre ei.

  3. csuporj zice:

    De ce sa se cheltuiasca pe facultati, cand daca ai 8 clase si mergi sa lucrezi ca necalificat (in constructii de exemplu) in Germania, castigi mai bine decat acasa cu orice facultate (exceptie spaga primita de doctori) ?

  4. peterlengyel zice:

    It’s not you, it’s me

    „Si pentru ca vorbim de oameni, te-ai schimbat, sa stii. Ai devenit mai rea, mai incrancenata, mai apasatoare. Si ai devenit barbara, in sensul istoric al cuvantului. Fiii tai stiu mai putina carte dar fura mai mult, violeaza mai mult, beau mai mult, mananca pana le crapa burtile si sunt intr-un permanent razboi. Ai distrus mediul sanatos in care familia, izvorul normalitatii, moralitatii si evolutiei, putea sa se nasca si sa creasca. Te-ai autocondamnat la sterilitate. Poate e felul naturii sa traga pe linie moarta o mutatie genetica nereusita, un experiment social ratat.”

    (…)

    „Cred ca vei muri batrana si singura. Cei care te-au iubit si pe care i-ai batjocorit vor obosi sau vor pleca, iar cei care doar te-au folosit se vor muta la alta cand nu vei mai putea sa le oferi nimic. Si mai cred ca iti meriti soarta.”

    http://mstefan.svbtle.com/its-not-you-its-me

  5. peterlengyel zice:

    Un articol din 2012:

    Harvard University says it can’t afford journal publishers’ prices

    University wants scientists to make their research open access and resign from publications that keep articles behind paywalls

    (…)
    „Robert Darnton, director of Harvard Library told the Guardian: „I hope that other universities will take similar action. We all face the same paradox. We faculty do the research, write the papers, referee papers by other researchers, serve on editorial boards, all of it for free … and then we buy back the results of our labour at outrageous prices.”

    (…)

    „David Prosser, executive director of Research Libraries UK (RLUK), said: „Harvard has one of the richest libraries in the world. If Harvard can’t afford to purchase all the journals their researchers need, what hope do the rest of us have?”

    (…)

    http://www.theguardian.com/science/2012/apr/24/harvard-university-journal-publishers-prices

  6. peterlengyel zice:

    granovetter rejection!

    You may think I’m talking about the Nobel. But I’m not. Here is the 1969 rejection letter and reviews of an early version of Granovetter’s “the strength of weak ties” paper. It was rejected by ASR.

    (…)

    I figured many of you would find it interesting — seeing the early reviews of a classic. It’s also slightly heartening. Even our discipline’s most cited papers have been rejected! Perhaps you have a classic in your drawer you should dust off?

    http://scatter.wordpress.com/2014/10/13/granovetter-rejection/

    https://scatter.files.wordpress.com/2014/10/granovetter-rejection.pdf

  7. peterlengyel zice:

    Egypt student gets 3-year jail term for atheism

    http://news.yahoo.com/egypt-student-gets-3-jail-term-atheism-152045172.html

    :::::::::::::::::::::

    O frumoasa descriere a situatiei, pe FB
    :::::::::::::::::::::::::::::
    Istvan Sas
    January 8 at 3:32pm · Edited ·

    Astazi am avut ocazia sa particip la un eveniment cu adevarat penibil. In timpul sedintei de consiliu am fost deranjati de un tip barbos imbracat in costum cu fusta, care tot dadea in drepta-stanga cu o matura imbibata in apa, insotit de amantul lui care cara galetuta de aprovizionare. In asemenea situatii, nu stiu cum mai poti numi Universitatea din Oradea universitate. Sau cum poti numi orice universitate universitate. Dar cred ca aceasta problema nu este numai una locala, cu siguranta fiind si mai grava in multe alte zone din tara. Nefiind in biroul meu, inafara sa ma ridic si sa parasesc sala, nu prea aveam ce face. M-am reintors in sala de sedinta numai dupa ce a plecat barbosul, rostind printre dinti „in fine, ne putem intoarce in secolul XXI?”

  8. peterlengyel zice:

    „Scandalul de la Universitatea Eftimie Murgu (UEM) Reșița a scos la iveală numeroase probleme: trafic cu lucrări de licență, examene promovate contra favorurilor sexuale, favorizarea unor studenți, funcția de președinte al Senatului ocupată de un condamnat penal definitiv pentru complicitate la trafic de influență șamd. Consultând site-ul ARACIS, România Curată a aflat că UEM a primit calificativul ”grad de încredere ridicat” (cel mai mare posibil), la evaluarea din 2010.”

    Rectorul UBB, despre “încrederea ridicată” a Universităţii din Reşiţa: “E ca și cum ai compara un gazon englezesc cu o poieniță improvizată”

    http://www.romaniacurata.ro/rectorul-ubb-despre-increderea-ridicata-a-universitatii-din-resita-e-ca-si-cum-ai-compara-un-gazon-englezesc-cu-o-poienita-improvizata/

    „după ce am cerut ca profesorii și studenții să vină la ore, m-au amenințat că mă calcă cu mașina sau îmi violează soția. (…) Pentru un singur lucru pot să mulțumesc UEM Reșita, că m-a ajutat, prin scârba provocată, să am curajul să mă urc într-un avion cu trei copii mici și să încerc să trăiesc o altfel de viață”

    Scrisoare din Australia: ”Pentru un singur lucru pot să mulțumesc UEM Reșița, că m-a ajutat, prin scârba provocată, să am curajul să mă urc într-un avion cu trei copii sub patru ani și să încerc să trăiesc o altfel de viață”

    http://www.romaniacurata.ro/scrisoare-din-australia-pentru-un-singur-lucru-pot-sa-multumesc-uem-resita-ca-m-a-ajutat-prin-scarba-provocata-sa-am-curajul-sa-ma-urc-intr-un-avion-cu-trei-copii-sub-patru-ani-si-sa-ince/

  9. peterlengyel zice:

    The 7 biggest problems facing science, according to 270 scientists

    „Another worry: When independent, government, or university funding sources dry up, scientists may feel compelled to turn to industry or interest groups eager to generate studies to support their agendas.”

    http://www.vox.com/2016/7/14/12016710/science-challeges-research-funding-peer-review-process

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s