Eco-Zboruri cu GIS și LTER în Maramureș

DSC_5929

_DSC6133

Din zborurile de până acum au rezultat niște fotografii eco-artistice; ceea ce este foarte bine. Cele peste 1.500 de imagini din zbor deja postate pe web, oferă o impresie despre realitatea ecologică a Maramureșului actual, cu un grad de detaliere care nu există niciunde prin țara asta. Zboruri cu Balonul prin Maramureș are 40 imagini; Zboruri peste Verde – Maramureș include 193 imagini; Zboruri Sălbatice de Toamnă… are 486 imagini; Zbor de Mai în Maramureș are până acum 373 imagini incluse în postare, până la 27 septembrie 2014, dar mai sunt câteva sute bune de imagini care ar trebui selectate… când o să fie timp de ele; Cu elicopterul prin Maramureș are 440 imagini. Descoperi un multidimensional spațiu de creativitate eco-artistică dar și tehnico-științifică. Cred că devine din ce în ce mai evident că partea artistică poate să fie secondată de partea mai tehnică, de analiză spațială ecologico-geografică, un fel de topografie din aer la scară largă, în timp real, pe baza căreia să se poată face analize asupra subiectelor ecologice; dezvoltarea și integrarea acestora în platforme GIS cu baze de date consistente, permite exportarea unor analize de o varietate uluitoare, pe diferite subiecte de interes. Se pot trasa poligoane cu tipurile de ecosisteme, se pot face măsurători privind vegetația sau impactul antropic actual, se poate face analiză spațială a diferitelor aspecte de relevanță pentru conservarea biodiversității, ecologie, ecologism, dezvoltare durabilă, planificare strategică șamd.

DSC_1291

DSC_6449

DSC_7758

Mă preocupă de o vreme conceptul unor analize ecologice pe termen lung (gen LTER) în Maramureș… cum anume se poate gândi de la cap la coadă o analiză serioasă care să aibă capacitate de dezvoltare? Pe lângă prelevarea datelor din teren… a listelor de specii și a variatelor detalii ecologice, este nevoie de un cadru mai larg al platformei GIS și al landshaftului imagistic general care să facă mai inteligibilă această cercetare. De la acoperirea peisajului cu diferitele ecosisteme, până la date despre răspândirea variatelor specii, suprafețele de păduri tăiate șamd toate ajung cu încetul să fie integrate în sistem. Mă interesează desigur ce anume se poate realiza în acest fel ca analiză ecologică asupra unui peisaj dat (Maramureș, în cazul de față), iar pentru a putea formula întrebările care contează trebuie să înțelegi foarte bine ceea ce se petrece în domeniul acesta; aspectele legate de modalitățile tehnice trebuie să fie evident preocuparea tehnicienilor GIS specializați la modul serios în acel domeniu complex și dinamic. Este nevoie deci atât de ecologi cât de tehnicieni GIS. În acest context am purtat niște interesante discuții cu colegul și prietenul drd. Petre Măran. Din ArcGIS, dacă ai hărți cu curbele de nivel și niște imagini fotografice din zbor, ele pot fi interpolate, se poate face exportarea în 3D, cu peisaje ale unor rezervații spre exemplu; se poate face simularea unui zbor deasupra lor, destul de spectaculos și educativ-informativ. Pe baza unor semnificative roiuri de puncte, analize spectrale, … probabil că este nevoie de implicarea unor firme care să fie capabile de a realiza partea tehnică pentru a rezolva subiectele ecologice care sunt puse în discuție. Varietatea și gradul de sofisticare la care se poate ajunge cu diferite analize și modelări depinde doar de capacitatea de a le realiza. A contura proiecte de anvergură, a dezvolta baze de date, a stoarce din ele tot ce se poate și a le prezenta într-un format vizual atractiv și accesibil diferitelor tipuri de utilizatori. În privința realității din teren, fotografiile făcute acum prezintă desigur cea mai mare actualitate; ortofotoplanurile sunt mai vechi și nu mai au relevanța dată de actualitate, la fel și hărțile satelitare.

DSC_1723

Ce “Maramureș” ar putea rezulta oare din astfel de analize eco-spațiale? Este nevoie de un concept de proiect care să fie fezabil din punct de vedere tehnic și financiar, plus să fie destul de avansat ideatic pe direcția asta… ușor de zis. A face conceptul unui astfel de proiect de cartare ecologică și eco-analiză pentru o regiune… necesită ajustarea opiniilor variate prin discuții serioase cu ecologi/ biologi/ geografi și experți în tehnici de analize GIS/ spectrale/ teledetecție/ cadastru șamd; conversațiile sunt în general informale… și cam fuzzy… că fiecare își vede interesul și are idei cât se poate de năstrușnice… Interesant, nu? Să vezi cine ar putea să fie parteneri (Universități, ONG-uri, experți șamd). Tehnica există pe undeva (nu neapărat la noi…), dar mai rău stăm prin peisajul nostru social cu capacitatea de utilizare, atât în privința conceperii unor abordări demne de secolul 21, cât cu capacitatea managerială de a dezvolta cereri de finanțare, a manageriza proiectele și a produce rezultate de valoare, a promova reușitele… care să aibă relevanță științifică și societală. Ce lipsește cel mai mult de pe la noi este un fel de centru intelectual cu putere de a iniția & concepe un astfel de proiect, și capabil de a manageriza organizare… implementare. Dacă ai avea o asemenea platformă LTER-GIS în Maramureș, ea ar putea să fie dezvoltată pe termen nedefinit, integrând noi și noi date, generând noi proiecte și producând o bază de cunoaștere care nu există… și nici nu va exista fără o astfel de inițiativă. Este prioritar a vedea niște modele, cum a fost problema abordată în alte locuri… dar deja până și asta ar necesita muncă de un an, poate; așadar, ca la mai toate, se rezolvă din mers, adaptarea la realitate. Este relativ mai simplu să copiezi modele funcționale, să faci copy-paste ordinare, dar a crea din diferitele elemente un sistem coerent care să fie mult mai mult decât părțile lui componente, adaptat realităților ecologice și societal-financiare locale, aceasta necesită ceva genialitate… Un astfel de proiect ar produce pe lângă înțelegere ecologică despre zonă, și o capacitate de a face analize similare în alte locuri… și un model care să arate cum anume se poate face asta. Desigur, se poate ajunge și la simularea diferitelor fenomene, la modelare de variate feluri… doar capacitate de înțelegere ecologică să existe, date din teren și capacitate de utilizare GIS. Nu doar înțelegerea realităților din trecut și a celor actuale ar fi astfel facilitată, dar și monitorizarea conservării biodiversității, proiectarea managementului sustenabil a resurselor realmente existente, proiectarea dezvoltării ar deveni mai coerente. Ce “Maramureș” și ce idei ar putea rezulta din astfel de analize… te poți întreba.

DSC_3011

© dr. Peter Lengyel

Cu elicopterul prin Maramureș – 440 imagini

https://peterlengyel.wordpress.com/2014/09/09/cu-elicopterul-prin-maramures/

Zboruri peste Verde – Maramureș – 193 imagini

https://peterlengyel.wordpress.com/2011/08/23/zboruri-peste-verde-maramures/

Zboruri Sălbatice de Toamnă… – 486 imagini

https://peterlengyel.wordpress.com/2013/10/21/zboruri-salbatice-de-toamna-maramures/

Zboruri cu Balonul prin Maramureș – 40 imagini

https://peterlengyel.wordpress.com/2011/07/04/zboruri-cu-balonul-prin-maramures/

Zbor de Mai în Maramureș – 373 imagini incluse în postare până la 27 septembrie 2014, dar mai sunt câteva sute bune de imagini care ar trebui selectate… când o să fie timp de ele

https://peterlengyel.wordpress.com/2014/05/22/zbor-de-mai-in-maramures/

Acest articol a fost publicat în Zboruri prin Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Eco-Zboruri cu GIS și LTER în Maramureș

  1. Ideea ta de LTER-GIS pentru Maramureș este năstrușnică nu neapărat prin noutatea tipului de analiză ci prin faptul că vrei să fie aplicat la nivel de județ sau, în orice caz, nu restricționat la o arie protejată naturală. Mulți dintre noi știm că există, la momentul scrierii acestui comentariu, adică la finele lui 2014, zeci de proiecte finanțate prin POS Mediu care vizează inventarierea, cartarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor Natura 2000. Dar atenție, doar în situri Natura 2000, eventual ceva parcuri naționale sau naturale, dacă se suprapun cu Natura 2000. Cu toate acestea mai mult de jumătate din suprafața României nu este arie protejată. Asta înseamnă că nu trebuie luată în calcul pentru a analiza, să zicem, capacitatea de suport sau nivelul de sechestrare a carbonului sau analiza peisajului etc.? Dar ce facem când, așa cum reieșea din teza mea de doctorat, faptul că majoritatea semnalărilor pentru amfibieni și reptile erau în afara ariilor naturale protejate? Protejăm pe acestea doar în aria protejată?

    În orice caz, așa cum am povestit și cu Peter, sunt necesare astfel de centre de cercetare pe termen lung care să adune un grup de specialiști bio-eco-geo-socio…logi care să conțină între ei și specialiști GIS. Aceștia ar avea rolul de a transpune spațial date ale mediului abiotic și biotic ce vor sta la baza analizelor ecologice care privesc sistemele supraindividuale de organizare ale materiei vii. Specialiștii GIS ce aplică tehnicile GIS și/sau teledetecție în managementul biodiversității sunt încă în formare în România. În același timp, tehnicile GIS aplicate în biologie sau ecologie se dezvoltă pe zi ce trece. Foarte multe din tehnici au la bază statistică sau geostatistică.

    Peter, la Bistrița, poți conta pe aportul meu și, pe cât posibil, și al colegului meu Dorel Ruști.

  2. Niculae Radulescu-Dobrogea spune:

    Nici o imagine despre enorma proportie de acoperisuri din azbociment care troneaza cancerigen peste imobilele maramuresene…

    • peterlengyel spune:

      Dacă vă uitați la imaginile din satele din Maramureș (între cele 1500 de imagini din postările de la linkurile de jos sunt probabil 100-200 de imagini din sate) veți vedea ceea ce căutați. Din păcate „modernizarea” de acest gen este caracteristică, iar oamenii preferă să rezolve problemele în acest fel, din lipsă de bani, și probabil lipsă de cunoaștere, lipsă de înțelegere a riscurilor.

      • Marcel P spune:

        Peter, eu aş zice că din necunoaştere, ignoranţă şi nepăsare. Prin 1988 (deci înainte de revoluţie) am lucrat cu nişte ţapinari din Maramureş şi ei câştigau de 3-5 ori mai mult decât un inginer la acea vreme. Cum ţi se pare in salar de 14.000 lei înainte de revoluţie? Eu îl consider enorm.
        Uul dintre ei se lăuda că şi-a făcut la casă o uşă de 35.000 lei, în condiţiile în care pe vremea aceea cu 100.000 de lei cumpărai o casă la oraş.
        Şi majoritatea bărbaţilor de acolo lucrează în acest mod.
        Aşa că mult mai sigur e vorba, aşa cum am zis, de necunoaştere, ignoranţă şi nepăsare. Pun pariu că nici unul dintre ei nu ştie nimic de efectele cancerigene ale azbestului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s