Rezervația Pădurea Crăiască – Maramureș

1326[1]

oct2007_09_19

DSC_7705 DSC_7720

Rezervația Pădurea Crăiască de la Ocna Şugătag este o zonă reprezentativă pentru gorunete; este situată la nord-vest de Ocna Şugătag, în imediata vecinătate a caselor din localitate. Pădurea este constituită preponderent din gorun (Quercus petraea) și stejar pedunculat (Quercus robur) care sunt speciile dominante, dar este consistentă și populația de larice (Larix decidua), diseminat existând exemplare de cireș, tei, jugastru, carpen etc. Stejarul pedunculat și gorunul au aici foarte multe exemplare monumentale, cu vârste de circa 150 de ani, înălțime de 28-30 metri, diametre ale trunchiurilor de 0,6-0,7 metri, dar există și exemplare de dimensiune mult mai mare, unele cu diametre de peste 2 metri și vârstă de peste 300 de ani. Există o dinamică a populațiilor speciilor arborescente, care este greu de observat… dar ea se petrece, sub influența schimbărilor naturale, uneori greu de decelat de cele antropice. A fost constatat un proces de înlocuire a stejarului cu gorunul. Carpenul acaparează teren prin bună regenerare (dar cât rezistă oare?). Dintre plantele ierboase, de menționat sunt sor cu frate (Melampyrum bihariense) şi puşca dracului (Phyteuma tetramerum). În lucrarea lui Marta Béres, “Macromycetes species included in the Bern Convention Appendix I in the Red List in Romania and the rare presence in the Historical Maramures County”, Studia Universitatis “Vasile Goldiş”, Seria Ştiinţele Vieţii, Vol. 22, issue 2, 2012, pp. 155-165, se arată prezența la Pădurea Crăiască a speciilor de ciuperci rare, cu menționarea expoziției, a habitatului și a datei colectării: “Boletus quélétii Schulz, NE exp., 24.VIII.1984, Grifola frondosa (Dicks.: Fr.) Gray, SW exp., 28.08.1981, Nyctalis asterophora FR., on rotten Russula sp., SW exp., 18.IX.1980, Suillus grevillei (Klotsch in Fr.) Sing., SW exp., 05.VIII.1978, Urnula craterium (Schw.) Fr., SW exp., on fallen branches covered with earth.”

oct2007_09_22

oct2007_09_24

oct2007_09_25

Pădurea Crăiască apare în Legea 5/2000 cu codul 2.574; se menționează doar codul ariei, denumirea ei, localitatea pe a cărei teritoriu administrativ este situată ea și suprafața în hectare, fără a se da limitele zonei protejate. În formularul-documentație care stă la baza acestei legi, denumirea ariei protejate apare cu corecturi și ștersături și este „Rezervația arboretul de gorun și larice Pădurea Crăiasa” deși în zonă pădurea este denumită Pădurea Crăiască. Există și două Hotărâri ale Consiliului Județean Maramureș, 204 din 16.03.1977 și 37 din 1994, care menționează zona ca fiind protejată. Rezervația este situată pe teritoriul administrativ al comunei Ocna Șugatag, în imediata vecinătate a localității; aria protejată are o suprafață de 44 hectare, fiind situată la o altitudine medie de 485 metri, pe versantul vestic al unui deal terasat, cu alunecări de teren pe roci sedimentare badeniene (marne, argile, argile-marnoase, gresii, tufuri cu globigerine şi depozite de sare). În documentația care a stat la baza Legii 5/2000 sunt menționate apartenența la regiunea biogeografică continentală (dar greșit este menționat ca aparținând de Podișul Transilvaniei), și sunt date coordonatele: latitudine 47 47 37, longitudine 23 56 14; ca limite, la est este dată stațiunea balneo-climaterică iar la vest Valea Sărată. Limita în format GIS a fost trasată în cadrul proiectului GEF – Managementul Conservării Biodiversității; ca suport au fost folosite hărți topografice 1:25.000 editate de către Direcţia Topografică Militară (1982) care au fost scanate, georeferențiate și transpuse în sistemul de proiecție Stereo 70; totodată au fost folosite și imagini satelitare Landsat (2000). Această primă hartă în GIS are un perimetru destul de sacadat, cu multe colțuri, unghiuri drepte, incluzând în aria protejată și zone cu construcții din localitate, dar neurmărind conturul pădurii, lăsând în afara perimetrului o fâșie din nord precum și partea de vest a pădurii (deși în documentația pentru Legea 5/2000 era menționată limita la est ca fiind stațiunea balneo-climaterică iar la vest Valea Sărată). Este necesară reconsiderarea limitelor, pentru a corecta aceste deficiențe. Scopul existenței acestei arii protejate este conservarea diversității biologice, și asigurarea condițiilor pentru cercetare științifică și educație ecologică. Te poți întreba, oare ce cercetare biologică se face aici și ce educație ecologică? Cine să facă asta?

© dr. Peter Lengyel

PS. Despre păsările din această pădure au fost publicate niște lucrări interesante scrise de biologul József Béres.

PS2. Îmi pot propune să includ cu timpul în această postare tot felul de imagini făcute în această pădure pe parcursul a două decenii de plimbări printre copaci. Eventual și noi idei, referiri la studii despre zonă, observații, constatări și alte noi poze…

PS3. Alte câteva imagini din Pădurea Crăiască pot să fie văzute în postarea: Păduri de gorun și stejar din Maramureș

https://peterlengyel.wordpress.com/2011/08/13/paduri-de-gorun-si-stejar-in-maramures/

Acest articol a fost publicat în Arii Protejate in Maramures. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s