Preoții și Savantul

In memoriam: Giordano Bruno, geniu matematician-astronom, savant, filosof care zicea că Pământul se învârte în jurul Soarelui și astrul acesta este o stea ca alte stele; ars pe rug la 17 februarie 1600 de către preoții Inchiziției

Giordano Bruno susținea că modelul heliocentric al lui Copernic este valid, că planetele se învârt în jurul Soarelui; pe lângă asta, mai susținea că Soarele este o stea așa cum sunt cele ce se văd puzderie pe cerul înstelat; dar preoții ziceau pervers că este invers, că Soarele se învârte în jurul Pământului – erau încremeniți greșit în anticul model geocentric; bazat pe uriașa lor imbecilitate de proporții biblice, au decis să îl ardă de viu pe Giordano Bruno, așa cum aveau obiceiul să facă cu oricine se împotrivea în ceva fel celor zise de ei. Preoților nu le place când aberațiile din “scripturile sfinte” sunt contrazise de cineva care are capacitatea intelectuală ce îl face apt să gândească rațional. Au văzut că în cartea lor de povești scrie altfel, și au decis că nu poate să rămână nepedepsită nesupunerea la programul de imbecilizare religioasă destinat maselor largi și utilizarea autonomă-liberă a gândirii raționale. Simțeau hoardele de preoți că ajung să piardă din credibilitate în fața maselor de proști pe care îi exploatau și pe vremea aceea. Sila viscerală față de gândirea umană rațională, și constatarea că nu pot să îl supună pe savantul-filosof italian și să îl facă să nege ceea ce gândește, i-a făcut să îl ardă de viu la Roma. Ca semn al religiei iubirii aproapelui și al iubirii adevărului.

Crede și nu cerceta! Este evident caracterul anti-științific și anti-rațional al religiilor. Dacă era implementat acest îndobitocitor deziderat al religiilor, nu ar fi existat curent electric, nici mașini, avioane, computere, telefoane mobile, stația spațială și comunicații satelitare, nici antibiotice, nici operații chirurgicale… și nici nu era nevoie: trăgeai plugul pe câmp să poți plăti birul către preoțimea care huzurea cu vin, îmbrăcați în purpură. Nu era nici un fel de nevoie de cunoaștere, știință, cercetare. Dacă nu erau oameni de știință, acum tu aveai niște răni purulente pe corp… puteai să le lingi, așa cum erau plini de infecții groaznice religioșii medievali, sau mai probabil erai deja mort. Se murea de la orice infecție banală, așa cum ai avut și tu până acum cu zecile; de la o apendicită făceai septicemie și erai gata. Și nu e vorba doar de tine, ci și de soția ta, de soțul tău, de copii, părinți, frați, prieteni, mureau demult dacă nu exista știința, asta bazată pe rațiune, cea combătută de religie. Îți dai seama cam ce epidemii de holeră, lepră, ciumă bubonică șamd ar fi și azi prin populație, și cum ar cânta soboarele de preoți a pagubă. Îți cântau ceva frumos, cei cu sutane. Sutaniștii. Era lumea lor. Până și așa cum e acum, parțial este lumea lor. De asta este în stare societatea.

Evul Mediu Întunecat a fost cel în care forțele dominante ale societăților europene erau cele ale religiei creștine. Progresul științific a fost blocat, mai mult decât atât, “retrogradarea” față de nivelul atins de grecii antici a devenit evidentă. Dacă cineva își permitea să gândească rațional, era ars pe rug, iar metodele de tortură nu le poți descrie fără a ajunge macabru. Pușcăriile comuniste, deși erau odioase, erau un fel de sanatorii pe lângă cele organizate creștinește și religios de cei care au implementat Inchiziția; instrumentele de tortură de o varietate uluitoare arată o cruzime fantastică, inimaginabilă… și demonstrează cât de diabolic poate să fie omul posedat de sentimente religioase când devine fanatic, indiferent că este creștin, musulman sau de altă religie. Parcă le făcea plăcere să producă durere cât mai insuportabilă, erau atât de odioși încât satanicul era zero pe lângă ei, nimeni nu avea curajul să li se împotrivească.

Nu este greu de constatat că Biserica a comis o uriașă crimă împotriva umanității, de o atrocitate uluitoare. După o asemenea perioadă întunecată și groaznică, religioasă, care a fost considerată o moarte a societății civilizate umane, a urmat Renașterea (secolele 14-17) și Iluminismul (secolele 17-19), care au redat cât de cât speranțele în spiritual uman rațional și în om ca ființă inteligentă. Au înflorit artele, științele, cultura. Savantul este opusul celor care implementează directiva “crede și nu cerceta”. Este absurd să se impună asemenea restricții la gândirea umană rațională. Omul de știință este un tip rațional, și nu se lasă indus în eroare de tot felul de aberații religioase, care mai de care mai absurde, dar aflate și azi în circulație. Filosoful iluminist francez Voltaire a formulat astfel: “Omul nu va fi liber până când ultimul rege va fi spânzurat cu intestinele ultimului preot.” Oare un om de cultură de calibrul lui de ce a ajuns să facă asemenea afirmații dure? Cunoștea stilul regilor și sutaniștilor? Oricum, nu am auzit niciodată ca oameni de știință să fi ars pe rug preoți… doar invers.

Crede și nu cerceta? Creștinii au mai comis și alte crime împotriva civilizației umane. Biblioteca din Alexandria (Egipt) era cea mai mare colecție de informație din Antichitate, conținând peste 900.000 de pergamente; în anul 391, Biblioteca a fost incendiată/ distrusă de creștini. În incomensurabila lor imbecilitate, creștinii au distrus o uriașă bază de cunoaștere, cea mai relevantă bază de date și de înțelepciune care exista la acel moment la dispoziția civilizației umane. Niciodată nu vom cunoaște ce a pierdut omenirea cu acea ocazie.

“Biserica spune că Pământul este plat dar eu ştiu că este rotund pentru că am văzut umbra lui pe Lună şi am mai multă încredere într-o umbră decât în Biserică.” – Ferdinand Magellan (1480-1521), explorator portughez, primul european care a traversat Pacificul și a dus la prima circumnavigare a Planetei. Îmi place de Magellan, avea ceva vână în el să facă asemenea afirmații pe vremea aceea… să gândească rațional și să sfideze jegurile sutaniste.

Crede și nu cerceta! Religiile au fost totdeauna, toate, anti-științifice și anti-raționale, și urau totodată și toate celelalte religiile; se considerau deținătoare ale Adevărului, indiferent cât de mari aberații susțineau… povești de adormit copii, sau cretinisme horror de doi bani; rezistau în societate cu forța intimidărilor și arderilor pe rug. Ele așa vor rămâne, dogmatice, aberante, fără contact cu realitatea științifică a Lumii; nu pot să își depășească această caracteristică intrinsecă a lor, de încrâncenare și primitivism feroce. Fiecare religie se consideră singura adevărată, și contestă toate celelalte religii, și mai rău decât asta, contestă Știința, rezultată din gândirea umană rațională bazată pe cercetarea realităților. Religiile susțin fraudulos că se bazează pe iubire, dar vezi câte lupte crâncene se dau între diferitele gloate de fanatici. Diferitele grupări religioase se fragmentează din interese financiare, neînțelegeri privind influența și spolierea maselor de inculți (numiți credincioși); ajung să se creeze ramuri diferite, care apoi ajung dușmanii de moarte a celorlalte. Hindușii se ucid cu musulmanii, prin India spre exemplu. Câtă ură este între musulmanii șhiiți și suniți care se ucid între ei prin Irak…, dar situația nu e prea fericită nici între diverse fracțiuni creștine, de la creștini catolici care se ucid cu creștini protestanți (incredibil, în țări vest-europene în secolul 21), nu prea sunt prieteni nici creștini ortodocși cu creștini greco-catolicii care își dispută averi/ biserici, sau creștini ortodocși ruși cu creștini ortodocși ucraineni, unde preoții “sfințesc” cu destindere armele care să ucidă cât mai eficient pe ceilalți creștini ortodocși, tot “de dreaptă credință”. Dar, împreună, liderii religioși care se urăsc reciproc între ei, totuși au o și mai mare aversiune față de Știință, față de omul care gândește rațional și nu se lasă amețit de șmecheriile lor.

Greu le este să înghițită realitatea științifică incontestabilă, care contrazice poveștile de adormit copiii din cartea lor. Preoților le-au trebuit 4 secole să treacă pentru ca ei să accepte cu durere realitatea sistemului heliocentric, cu Soarele în jurul căruia se învârt micile planete, și cu stelele ca fiind astre similare Soarelui; extrapolând, peste câteva secole vor înțelege poate, cum e situația cu evoluția, cu maimuțele… La 4 secole după arderea pe rug a lui Giordano Bruno, biserica catolică și-a exprimat “profunda durere” și regretul privind aceste fapte; de fapt, aceste fapte criminale ale bisericii erau nu doar împotriva unor indivizi anume, a unor savanți, ci au ucis șansele omenirii, șansele celor mulți. Oare câți oameni raționali, inteligenți, geniali, nu au avut cum să se manifeste din cauza împuțiturilor religioase agresive derulate pe multe secole medievale, și astfel tot ce ar fi putut să fie creat de intelectul lor în slujba acestei civilizații umane a fost pierdut definitiv și irevocabil. Oare unde era acum civilizația umană din punct de vedere științific și tehnologic, dacă nu era acea perioadă medievală care lipsește din istoria științelor… după înflorirea gândirii umane în Grecia antică urmând acest dezastru creat de religiozitatea creștină europeană. Ce traume a lăsat Inchiziția? Crezi că dacă nu era biserica, atunci putea să fie deja capabilă Știința să rezolve probleme precum variate forme de cancer, sau nu are nici o importanță.

(…)

© dr. Peter Lengyel

PS. Acestea sunt niște notițe, care în principiu vor fi completate, cu timpul. Textul acesta este un fel de “adăugire” la ideile din “Imbecilizarea maselor”, care avea nevoie să aibă o continuare.

PS2. Despre sutaniști și savantul englez Charles Darwin ar trebui scris un text separat, cândva.

12814298_843177119140995_579891094412474970_n

PS3. Despre Holocaust se vorbește de multe ori în termeni duri, și nu degeaba. La fel despre Ciuma Roșie reprezentată de dictaturile comuniste. Dar, parcă oamenii au uitat cam ce a fost pe vremea când structurile religioase decideau cine poate să trăiască și cine este ars pe rug. Câtă tortură, ce instrumente diabolice de a chinui și a distruge omul… au fost inventate de oamenii religioși, parca nu îți vine a crede. Când vezi moaca preoților & pastorilor de orice fel, poate ai ceva amintire despre Inchiziție și despre toate mizeriile diabolice produse de om în numele unui presupus Zeu.

Acest articol a fost publicat în Religie si Societate. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Preoții și Savantul

  1. Gheorghe Ploaie via FB spune:

    Și Miguel Servet a avut aceeași soartă. Descoperise circulația mică a sângelui!

  2. csuporj spune:

    Eu cred ca in evolutia umana alterneaza perioade de evolutie a stiintei cu perioade de selectie naturala. Si diferite parti ale lumii sunt in diferite faze ale acestui ciclu. Inceputul perioadei de evolutie a stiintei inseamna inceputul democratiei. La inceput predomina ideea comunista ca nu trebuie lasat nimeni sa moara de foame, dar nu sunt bani pentru ajutoare sociale si subventii. Apoi se introduc ajutoarele sociale. Lumea vede ca se traieste bine din ajutoare si vor din ce in ce mai multi ajutoare sau subventii. Se ajunge la punctul critic in care jumatate din votanti sunt simpatizantii ajutoarelor sociale si subventiilor. Deodata cu marirea ajutoarelor sociale se scade pedeapsa pentru furt si crima, ca din ce in ce mai multa lume devine adeptul scutirilor de pedeapsa. Hotii fac mai multi copii decat cei cinstiti, si supravietuiesc majoritatea, ca primesc ajutoare sociale. Se ajunge ca hotii si criminalii sa fie de nestapanit, nu mai merita sa te chinui sa lucrezi daca-ti iau altii banii. Adica democratia devine un fel de comunism fara pedepse. La momentul asta civilizatia se prabuseste, si se intra in faza de selectie naturala. Oamenii se satura de furturi si crime nepedepsite, reintroduc pedeapsa cu moartea. Se face selectie naturala a bolnaviciosilor, ca nu sunt bani de spitalizare, si a hotilor prin spanzurare. Dupa vreo 500-1000 ani, oamenii morali, nehotii devin majoritari si reincepe democratia. Eu estimez ca Europa e la 80% din perioada de evolutie a stiintei, mai avem 20% din timp pana la prabusirea civilizatiei in zona noastra. Iar lumea araba e in perioada selectiei naturale a celor nehoti. Partea optimista e ca majoritatea tehnologiilor inventate nu se pierd in faza de selectie naturala, ci sunt preluate si duse mai departe de partea lumii care e in faza de democratizare. De exemplu civilizatia noastra va fi dusa mai departe de China. Cateva tehnologii vor fi uitate sau vor iesi din moda si vor fi „reinventate” ca betonul din Imperiul Roman, dar e o doar parte mica. Per total problema este ca propaganda este dusa prea in extrem, si n-ai ce face ca hotul sa nu faca 6 copii care sa devina la randul lor hoti, si ca poporul e prea prost sa inteleaga ca interventia statului prin prea multe subventii si ajutoare sociale duce la dezastru pe termen lung.

  3. Dan Ghenea spune:

    Nu prea cred ca Darwin ar fi citit pana la capat acest text. Si o mica indreptare cu privire la comunism si Inchizitie: scorul este, pana in acest moment 100 000 000 la 1 000 000 „in favoarea” comunismului. La morti obisnuiti. La savanti, nu stiu, dar am impresia ca proportia se pastreaza.

    • peterlengyel spune:

      Greu se pot compara 100 de milioane la nivel geografic mult mai extins si in perioade cu o populatie mult mai mare, fata de 1 milion restrans doar la zona crestina europeana aproape in totalitate, pe vremuri cu o populatie mult mai mica si dijmuita de boli. Daca Inchizitia era facuta in vremuri cu posibilitati tehnice mai ridicate, atunci ce rezulta oare? Apoi ca erau 1 milion de victime ale Inchizitiei sau mai multe, nu vom afla, insa stilul la care se poate preta o conducere religioasa (crestina in acest caz, dar putea sa fie de orice alta religie) care isi simte amenintata pozitia de spoliator al societatii umane… asta este evident. Cat despre Darwin, daca traia in perioada sumbra a societatii controlate de preoti, garantat 100% ca daca avea cumva curajul sinucigas sa scrie despre aspectele stiintifice ale evolutiei, era ars pe rug, poate inca inainte de a putea face publice studiile, cartile samd. Cel mai probabil era sa nu auzim niciodata numele lui.

      • Dan Ghenea spune:

        Se poate compara usor: a facut vreodata inchizitia victime reprezentand un sfert din populatia unei tari in doar 10 ani? (pentru comparatie – a se vedea khmerii rosii). Se pare ca totusi sutanele rosii sunt mai tari!

  4. peterlengyel spune:

    Da, probabil ca din punct de vedere al proportiei din populatia unei anumite tari care a ajuns sa fie „lichidata” de o anumita forta, khmerii rosii „au fost mai tari”. Dar din punct de vedere al blocarii evolutiei unei civilizatii la nivel de continent, a mentinerii unui grad de teroare si inapoiere pe termen de secole, a impunerii unor dogme aberante si depasite, la eradicarea oamenilor care puteau crea cunoasterea stiintifica aducatoare de dezvoltare… la a aduna averi colosale pe baza spolierii saracilor, la faza asta biserica crestina a fost mult mai performanta.

  5. peterlengyel spune:

    stiinta si interdictiile impuse de aberatiile religioase:

    Occident vs. Islam… progresul prin încălcarea poruncilor sacre…

    „Altminteri, nimic in creștinism, in ideologia textelor sacre, nu încurajează si nu putea lăsa sa se prevadă ceea ce s-a întâmplat. Asta, ca răspuns celor care insistă pe “civilizația iudeo-creștină”… Occidentul s-a dezvoltat, in realitate, încălcând tabuurile iudeo-creștine.”

    http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/06/12/occident-vs-islam-progresul-prin-incalcarea-poruncilor-sacre/

  6. peterlengyel spune:

    The Vatican Hall of Shame

    The Catholic Church has a history. Boy, does it…

    By Tony Perrottet | 11 May 2010

    The scandals may be coming thick and strong from the Vatican at the moment, but the Church has always waged a losing battle with its own vice-ridden staff. The problem was that transgressions from official policy often began at the top. Fellow priests put one of the first popes, Sixtus III (432-40), on trial for seducing a nun. He was acquitted after quoting from Christ in his defense: “Let you who are without sin cast the first stone.” In the centuries to follow, political skullduggery and a corrupt election process thrust one improbable candidate after another into the position as god-fearing believers looked on in impotent horror. In fact, so many Vicars of Christ have been denounced as the “Worst Pope Ever” that we have to settle for a Top Ten list.

    1. Sergius III (904-11), known by his cardinals as “the slave of every vice,” came to power after murdering his predecessor. He had a son with his teenage mistress — the prostitute Marozia, 30 years his junior — and their illegitimate son grew up to become the next pope. With top Vatican jobs auctioned off like baubles, the papacy entered its “dark century.”

    2. The 16-year-old John XII (955-64) was accused of sleeping with his two sisters and inventing a catalog of disgusting new sins. Described by a church historian as “the very dregs,” he was killed at age 27 when the husband of one of his mistresses burst into his bedroom, discovered him in flagrante, and battered his skull in with a hammer.

    3. Benedict IX, (1032-48) continually shocked even his most hardened cardinals by debauching young boys in the Lateran Palace. Repenting of his sins, he actually abdicated to a monastery, only to change his mind and seize office again. He was “a wretch who feasted on immorality,” wrote Saint Peter Damian, “a demon from hell in the disguise of a priest.”

    4. After massacring the entire population in the Italian town of Palestrina, Boniface VIII (1294-1303) indulged in ménages with a married woman and her daughter and became renowned through Rome as a shameless pedophile. He famously declared that having sex with young boys was no more a sin than rubbing one hand against the other — which should make him the patron saint of Boston priests today. The poet Dante reserved a place for him in the eighth circle of Hell.

    5. All pretense at decorum was abandoned when the papacy moved to Avignon in southern France for 75 years. Bon vivant Clement VI (1342-52) was called “an ecclesiastical Dionysus” by the poet Petrarch for the number of mistresses and the severity of his gonorrhea. Upon his death, 50 priests offered Mass for the repose of his soul for nine consecutive days, but French wits agreed that this was nowhere near enough.

    6. Decamping back to Rome, the papacy hit its true low point in the Renaissance. (Church historian Eamon Duffy compares Rome to Nixon’s Washington, “a city of expense-account whores and political graft.”) Sixtus IV (1471-84), who funded the Sistine Chapel, had six illegitimate sons — one with his sister. He collected a Church tax on prostitutes and charged priests for keeping mistresses, but critics argued that this merely increased the prevalence of clerical homosexuality.

    7. The rule of Innocent VIII (1484-92) is remembered as the Golden Age of Bastards: He acknowledged eight illegitimate sons and was known to have many more, although he found time between love affairs to start up the Inquisition. On his death bed, he ordered a comely wet nurse to supply him with milk fresh from the breast.

    8. The vicious Rodrigo Borgia, who took the name Alexander VI (1492-1503), presided over more orgies than masses, wrote Edward Gibbon. A career highlight was the 1501 “Joust of the Whores,” when 50 dancers were invited to slowly strip around the pope’s table. Alexander and his family gleefully threw chestnuts on the floor, forcing the women to grovel around their feet like swine; they then offered prizes of fine clothes and jewelry for the man who could fornicate with the most women. Alexander’s other hobbies included watching horses copulate, which would make him “laugh fit to bust.” After his death — quite possibly poisoned by his pathological son, Cesar Borgia — this pope’s body was expelled from the basilica of Saint Peter as too evil to be buried in sacred soil.

    9. Julius II (1503-13) is remembered for commissioning Michelangelo to paint the Sistene Chapel’s ceiling. He was also the first pope to contract “the French disease,” syphilis, from Rome’s male prostitutes. On Good Friday of 1508, he was unable to allow his foot to be kissed by the faithful as it was completely covered with syphilitic sores.

    10. Incurable romantic Julius III (1550-55) fell in love with a handsome young beggar boy he spotted brawling with a vendor’s monkey in the streets. The pope went on to appoint this illiterate 17-year-old urchin a cardinal, inspiring an epic poem, “In Praise of Sodomy,” probably written by a disgruntled archbishop in his honor.

    SOURCE/FURTHER READING: Duffy, Eamon, Saints and Sinners: A History of the Popes, (Yale, 2002); De Rosa, Peter, Vicars of Christ: the Dark Side of the Papacy (New York, 1988).

    Tony Perrottet’s book, Napoleon’s Privates: 2,500 Years of History Unzipped, is a literary version of a cabinet of curiosities (HarperCollins, 2008; napoleonsprivates.com). He is also the author of Pagan Holiday: On the Trail of Ancient Roman Tourists and The Naked Olympics: The True Story of the Ancient Games.

    http://churchandstate.org.uk/2016/05/the-vatican-hall-of-shame/

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s