Înțelepciunea Naturală a Savantului Ecolog

292

Where is the wisdom we have lost in knowledge? Where is the knowledge we have lost in information? – T. S. Eliot

Ecologia este o știință foarte tânără și modernă, complexă și ultradinamică. Este interesantă. A înțelege esența fenomenelor derulate la nivel planetar, în păduri tropicale și prin oceane, în peisaje apropiate sau îndepărtate de locul existenței tale, ce poate să fie mai frumos? A înțelege transformările ecologice din trecut și din prezent, și a avea o percepție asupra celor care urmează? Este desigur o activitate pasionantă să participi la activitățile de cercetare din zona de frontieră a cunoașterii ecologice. A percepe grandoarea și totodată fragilitatea acestor fenomene… uluitor de multe ori. Și, culmea, cunoașterea ecologică modernă se întoarce la cele mai ancestrale tipuri de cunoaștere holistică șamanică, cele care erau caracteristice oamenilor atunci când ei au început să cunoască la un mod rațional-sentimental uman mediul nostru de viață.

208

Utilizarea tehnologiei de vârf a fost o caracteristică permanentă a cercetărilor moderne de ecologie. Colectarea de date despre ecosistemele Planetei prin utilizarea echipamentelor de pe stații spațiale, analiza computerizată a unor uriașe cantități de informație… și implicarea unor creiere geniale din domeniul diferitelor domenii ale științei, munca în colective multidisciplinare și transdisciplinare, a dus la un progres rezonabil de rapid în înțelegerea proceselor ecosistemice la scară largă. Programe de cercetare derulate pe parcursul mai multor decenii au ajuns să dea roade. Cât de impresionantă a ajuns cunoașterea ecologică până la ora actuală… este desigur o chestiune care nu este vizibilă decât pentru o foarte mică parte a oamenilor. Dar trebuie să constatăm și limitările inerente, atunci când este vorba de înțelegerea comportamentului unor sisteme complexe: a modela matematic procese cu număr uriaș de variabile, derulate pe scară geografică largă și pe termen lung… nu prea avem capacitatea nici la ora actuală.

239

Ştiinţele biologice-ecologice progresează pe zi ce trece, prin activitatea de explorare, descoperire, analiză critică, explicare, experimentare şi înţelegere; aşadar, aceste ştiinţe sunt reprezentate atât de o bază de cunoaştere cât şi de activitatea ştiinţifică realizată pe variatele noi planuri, aducătoare de progres. Interesantă este diferenţierea dintre cunoaştere şi înţelegere: se poate cunoaşte un fenomen, dar a înţelege funcţionalitatea şi sensul lui, presupune o aprofundare mai semnificativă. De la date, la cunoaștere, înțelegere… se poate ajunge eventual la un fel de Înțelepciune Ecologică. Dar, așa ceva este foarte rar în lumea imbecilizată de pierderea în detalii exacte, care la un moment dat nu mai au nici un fel de semnificație, nici un fel de relevanță.

Când faci designul cercetării, trebuie să iei în seamă cât de mult sens are, cât de importantă este cunoașterea respectivă și cât de urgent este la momentul actual, cât costă, cine o va face, de cât timp este nevoie, și totodată cât de etic este… care sunt riscurile unor “pierderi colaterale”. Deși rezultatul cercetării depinde atât de capacitatea intelectuală a cercetătorului cât și de limitările financiare și de timpul disponibil pentru cercetare, nu trebuie uitate nici limitările etice autoimpuse.

Observarea, clasificarea, formularea de întrebări relevante și crearea de ipoteze verificabile/ care se pot testa, observarea experimentelor naturii sau crearea de experimente izolate în laborator, stau la baza progresului științific. Procesele cognitive necesare acestui progres sunt subtile; deducția, inducția sunt importante, dar creativitatea este fundamentală: așa cum zicea Schopenhauer, “a gândi ceva ce nu a fost gândit de nimeni până acum, în timp ce privești ceva văzut de toți.” În cartea Tools for Thought: How to Understand and Apply the latest Scientific Techniques of Problem Solving, New York, Basic Books (1977), C. H. Waddington scria: “The essential point about the effective use of the scientific method is not that you try to prove or disprove hypotheses, (…) it is whether one can discover how to ask important questions, and, in relation to each question, can devise experiments which give clear-cut answers one way or the other. (…) It is at least as rare to come across a scientist who consistently applies the true scientific method as it is to find a writer with an impeccably lucid prose style.” Interesant, nu?

În astronomie, geologie, biologie, observarea secvențelor derulării fenomenelor naturale duce la extragerea informației necesare pentru a înțelege aceste fenomene. Deoarece multe dintre acestea sunt atât de extinse spațio-temporal încât nu pot fi supuse experimentării de laborator, utile în fizică și chimie, cercetarea acestor fenomene se face mai ales prin observarea tipurilor de entități aflate la diferite faze de evoluție. Așadar, observația este fundamentală pentru înțelegerea existenței unei stele, a formării unui lanț muntos, sau a formării unei comunități endemice insulare.

Planificarea de cercetare ecologică ar trebui în mod ideal să se bazeze pe o dezbatere între cercetătorii care compun un grup multidisciplinar de experți. Un plan scris, îmbunătățit, finisat și revizuit la intervale regulate, ajustat la realitățile momentului, ar face mai ușor de înțeles activitatea cercetătorilor de către cei capabili de a finanța acest demers de cunoaștere. Utilitatea cercetărilor trebuie să fie bine subliniată, iar asta presupune conturarea unei imagini credibile despre nivelul actual al cunoașterii și nivelul la care se dorește a se ajunge, ca rezultat al demersului științific intreprins. La pg. 225 în This is Biology – The Science of the Living World, Harvard University Press 1997, Mayr scrie: „(…) one must apply ecological thinking not just on behalf of conservation but with respect to all our dealings with the environment, including all economic issues in forestry, agriculture, fisheries, and so on. And one must always remember that it is rare case that allows one to apply a simple recipe. Ecological interactions are often chain reactions, with the end result becoming apparent only after very detailed and sophisticated analysis.” Din sumedenia de date disponibile, nenumărate detalii cu semnificație mai mică sau mai mare, creierul uman este capabil să reconstruiască un fel de sistem (ecosistem) și eventual poate percepe comportamentul acestuia. Se percepe aici un fel de înțelepciune, în care capacitățile intelectuale umane ale savantului sunt evident de un milion de ori mai performante decât orice supercomputer.

Comunicarea rezultatelor este fundamentală. Cel care nu are abilitatea de a comunica bine, este din start fără șanse de reușite mai semnificative. Pentru comunicare trebuie să cunoști bine caracteristicile umane ale oamenilor cărora te adresezi prin scrierile sau prezentările tale. Trebuie să cunoști bine domeniul pe care îl analizezi și trebuie să ai capacitatea de a scrie/ prezenta coerent… interesant… credibil. Ușor de zis, nu?

De ce crezi că oameni supradotați pe planul inteligenței, au investit energie uriașă în acest tip de înțelegere, și-au dedicat viața cunoașterii ecologice? Pentru că au considerat că este cea mai mare plăcere intelectuală pe care o poate avea omul. Plus că este vital pentru viitorul civilizației noastre.

© dr. Peter Lengyel

PS. Despre marile programe de cercatare ecologică, gen IBP – International Biological Program, LTER – Long-Term Ecological Research Program și IGBP – International Geosphere-Biosphere Program, ar trebui discutat separat. Cândva.

Acest articol a fost publicat în Stiinte Biologice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s