28 Weeks Later – între ficțiune și realitate

Care este realitatea biologică la nivelul virusurilor, ce magnitudine potențială pot avea efectele societale ale unor entități virale, și cărui risc îi este expusă civilizația umană pe termen scurt, mediu și lung? Care este percepția publică și interesul nostru față de acest subiect? 28 Weeks Later este un film despre un virus, contaminare, biohazard, bazat pe o oarecare înțelegere a efectelor potențiale ale unui agent biologic activ și ucigător; 2007, coproducție britanico-spaniolă. Izbucnirea unei masive epidemii mortale, populația umană a Marii Britanii este eradicată de un virus al turbării. În 5 săptămâni, cei infectați au murit de foame. Case goale, străzile neumblate, mașini și vapoare lipsite de sens… fără mișcare. Impresionante peisaje ale locurilor care au devenit brusc lipsite de viață umană. După 8 săptămâni zona este declarată ca fiind relativ sigură; după 28 de săptămâni începe repopularea sub control militarizat american. Sosesc avioane cu imigranți, cu oameni care urmează să locuiască în zona centrală din Londra, curățată; restul este încă plin de rămășițele celor care erau înainte pe aici, plus șobolani și risc de contaminare.

Dacă reapare? În film există și supraviețuitori; un bărbat a ajuns să se refugieze, să scape din fața oamenilor contaminați de la care putea să ia morbul mortal. În etapa de recolonizare, el se reîntâlnește cu copiii lui, care revin din Spania, din ceva excursie. Cei doi copii ies din zona securizată, ca să își aducă niște obiecte din fosta lor casă (o fotografie cu mama…)…; ajungând în casa respectivă, constată că ea a supraviețuit, dar este în condiții groaznice. Este adusă de militari în zona medicală, dar se constată că este purtătoare a virusului, imună, fără a dezvolta semne clinice ale bolii. Soțul ei, bărbatul care a scăpat din zonă și și-a reîntâlnit copii, este contaminat la primul nou sărut cu ea. Dezvoltă boala, o ucide pe ea, și contaminează alți oameni, încât molima este iar scăpată de sub orice control într-un efect domino. Începe operațiunea “Rază de Soare”, uciderea celor contaminați… dar nu se mai poate face diferența în contextul haotic și sunt împușcați în masă toți cei din zonă, aria este pârjolită cu bombe incendiare. Să vezi cum fiica își împușcă tatăl contaminat care îi atacă. Unul din cei doi copii are imunitatea pe care o avea mama lor… un context genetic care îl face rezistent… și ar putea da șanse pentru a dezvolta medicație salvatoare. (?) Sau a contamina pe alții… dacă devine purtător asimptomatic? Uciderea oamenilor de pe străzi cu gaze neuro-otrăvitoare și lansatoare de flăcări… asta da decontaminare. Nu mai contează nimic decât eradicarea focarului.

Aspectele biologice/ virologice prezentate în film nu sunt de prea mare însemnătate (și nu asta interesa marile mase de privitori…), în schimb dramatismul evenimentelor este ilustrat puternic; nu mă refer doar la manifestările horror ale bolii, cum un virus face din om o fiară, ci la faptul că soluțiile de intervenție în cazul unor astfel de epidemii pot ajunge extrem de drastice, brutale. Copiii sunt trecuți în Franța cu un elicopter militar… dar băiatul imun este deja contaminat de tatăl lui, și devine purtător asimptomatic al virusului… Finalul filmului prezintă izbucnirea unei noi epidemii, în mijlocul Parisului.

Ce este dur la un asemenea film este conștientizarea riscurilor biologice, a vulnerabilității ființei umane la nivel de societate în fața unor entități biologice dimensional-nesemnificative dar cu efecte incomensurabile… Desigur, în film este multă exagerare, referitor la viteza cu care manifestările bolii se dezvoltă șamd… dar situația în esență nu devine mult diferită într-un caz mai apropiat de real. Totodată, există o ilustrare a ideii că odată o asemenea epidemie scăpată de sub control, duce la efecte devastatoare la nivel uriaș. La finalul filmului, cu epidemia instalată în Paris/ Franța, poți extrapola ideatic efectele la nivelul Eurasiei… și global. Ca biolog dacă percepi cam ce e cu ebola, SARS, febre hemoragice, virusul Marburg, hepatita virală B, diferite virusuri producătoare de felurite cancere umane, gripa spaniolă care a ucis în 1918 circa 50-100 de milioane de oameni (deci, de 8-16 ori mai mulți oameni uciși de o epidemie decât de Holocaust)… HIV/ SIDA sau diferitele entități care nu au nume și nu au ajuns în contact cu noi (încă?)… plus cele dezvoltate în laboratoare de cercetări ca arme biologice… îți dai seama că este un teren minat. Cred că nu ai dubii în privința ideii că există și virusuri cu efecte mult mai dure decât cele produse de un jalnic virus gripal, fie el chiar o tulpină mai agresivă numită gripă spaniolă… care a produs efectele dramatice din anul de grație 1918… Pe lângă boli virale evidente, se ajunge să se constate că patologii umane din tot felul de categorii oncologice la auto-imune, degenerative și culmea… până și la unele care au efecte comportamentale au legături cu agenți virali. Multitudinea de efecte potențiale și de riscuri nu poate să fie prea ușor închipuită măcar. A înțelege, a cunoaște, a crea soluții funcționale la problematici de acest gen… vor avea biologii viitorului cu ce să se ocupe.

Dacă Primul Război Mondial (1914-1918) a produs 9-16 de milioane de morți (din estimările cu 16 milioane, circa 7 milioane erau civili), iar al Doilea Război Mondial (1939-1945) a mai ucis 50-80 milioane de oameni (incluzând aici 6 milioane de victime ale Holocaustului și cei care au murit de foame și boli asociate războiului)… se poate constata că estimările recente ale efectelor pandemiei de gripă spaniolă din 1918, care menționează circa 100 de milioane de victime, arată că acest episod a avut efecte pe la nivelul consecințelor celor două războaie mondiale luate împreună. Totuși, despre războaiele mondiale, Holocaust șamd există o oarecare conștientizare publică măcar în linii mari, dar despre pandemia de gripă spaniolă nu au auzit prea mulți… Dură este și conștientizarea legăturilor dintre dezastrele societale-militare de genul războaielor, și epidemiile de variate feluri care se pot asocia cu ele, adâncind mizeria umană. Te poți întreba, la actuala interconectare globală a populației umane prin uriașul număr de zboruri de linie, oare cât au crescut riscurile unei pandemii… dacă ea a putut să se dezvolte în 1918, când circulația oamenilor la distanță mare era mult mai puțin dezvoltată? Situația caracterizată de creșterea populației umane globale și sărăcirea resurselor, epuizarea lor…, presupune că subiectele de genul războaielor pentru acapararea versus protejarea de resurse vor deveni de actualitate, indiferent de dorințele nostre de a le evita. Te poți întreba, oare cât de previzibil este ca la o asemenea densitate umană aflată în creștere, concomitent cu scăderea resurselor disponibile, conflicte militare globale să devină inevitabile? Oare cât de previzibil este ca la o creștere a densității să apară pandemii devastatoare? Cât pot ele să fie evitate (amânate…) prin management performant, politici funcționale și reușite științifice? Te mai poți întreba, sunt oare pandemiile și războaiele niște mecanisme de autoreglare la nivelul ecosferei (ceva de genul unor mecanisme previzionate în teoria Gaia a lui James Lovelock), prin care se manifestă o tendință de readucere la echilibru, de controlare a unui element destabilizator, cum este acum civilizația umană pentru ecosfera planetară? Bune întrebări…

© dr. Peter Lengyel

PS. Costul realizării filmului “28 Weeks Later” a fost de 15 milioane de dolari. Încasările la nivel global au ajuns la 64,2 milioane de USD; 1,3 milioane de DVD-uri vândute în USA până în iulie 2010 au mai adăugat 24,3 milioane USD. Semn că există ceva preocupare a intelectului uman față de acest subiect… dur.

PS2. Se mai poate citi și Outbreak – între ficțiune și realitate
https://peterlengyel.wordpress.com/2014/05/11/outbreak-intre-fictiune-si-realitate/

PS3. Biohazard – Pandemie – Arme Biologice
https://peterlengyel.wordpress.com/2013/12/30/biohazard-pandemie-arme-biologice/

Acest articol a fost publicat în Bacteriene si Virale. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s