Cocoșar sau sturz de iarnă

099

Cocoșarul sau sturzul de iarnă (Turdus pilaris) este o specie care în trecut era doar oaspete de iarnă pe la noi, până în urmă cu câteva decenii cuibărind doar în peisaje aflate mai la nord de zona noastră. Extinderea zonei de cuibărit spre sud și prezența masivă a lor în timpul verii, când ajungeau frecvent să fie specia dominantă a multor comunități de păsări spre exemplu în Maramureș, a făcut necesară schimbarea numelui… că evident nu mai era doar sturz de iarnă ci și de primăvară, vară și toamnă… așa că a devenit mai răspândită denumirea de cocoșar…

Niște imagini făcute în careva iarnă, cu un oarecare exemplar care se hrănea pe o tufă… cu penajul înfoiat în frigul Maramureșului de peste dealuri… Un gest simplu de a posta câteva fotografii în care se văd culorile, stilul, cam cum își duce zilele în perioada când afară este zăpadă. Este frumoasă ființa asta… are ea valoarea ei în sine ca manifestare a viului sălbatic? Poate să îți placă să o privești, să o asculți, să o admiri pentru aspectul ei și pentru faptul că supraviețuiește în pofida gerului și lipsei de hrană, în pofida prădătorilor și mai are și chef de viață, speranțe că va mai exista o nouă primăvară… sau poți să vrei să o împuști, să o vânezi… doar așa, încă una din seria de crime comise din dragul de a ucide?

Interesant, sturzul de iarnă. Ar mai trebui incluse cândva în postarea asta și alte imagini și idei… amintirea cuiburilor de cocoșari, a ouălor verzi-albăstrui, a puilor și adulților, a cântecului de dragoste… poate că ar merita povestite odată… sau, poate nu ar merita. Este primăvară afară. Oare anul acesta va exista dorința de a îi admira pentru o vreme, de a îi privi cu câtă pasiune se curtează, câtă dragoste este în comportamentul lor de pasăre sălbatică, cum își construiesc cuibul și cum sunt clocite ouăle, cum sunt puii hrăniți și apoi cum ajung să își vadă de viața lor? Sau toate astea demult nu mai contează.

094

119

129

158

163

173

005

015

017

018

033

034

039

043

048

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost publicat în Pasari. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Cocoșar sau sturz de iarnă

  1. Adriana zice:

    Am ramas fara cuvinte. Superba pasare iar imaginile acestea o surprind cel mai bine.

  2. Radu Suciu zice:

    Multumim, Peter. Este un adevarat haiku pentru / despre cocosar…I-am vazut si la Telita in iarna asta.

  3. mariatirenescu zice:

    Un jour, grand-père jette
    quelques pommes rouges et gelées –

    une grive litorne arrive

    Într-o zi bunicul aruncă
    nişte mere roşii şi îngheţate –
    soseşte un sturz (cocoşar)

    din Ploc! nr. 21

  4. mariatirenescu zice:

    At daybreak
    the grandfather nourishing a mistle –
    a frosty apple

    Au point du jour
    le grand-père nourrit une grive litorne –
    une pomme gelée

    În zori bunicul
    hrăneşte cocoşarul –
    un măr îngheţat

  5. Sava zice:

    Minunat!!! Am o familie cu 2 musafiri curajosi, dimineata ne intalnim prin via neculeasa, adora boabele dulci si inghetate… Suporta mici sedinte foto! – La Suceava

  6. Timotei zice:

    Astăzi un vecin trecea pe drum cu o pasăre în mână. L-am întrebat ce pasăre e și a zis că nu știe ce e, a găsit-o în curte neputând zbura. L-am rugat să mi-o dea să o bag la prepelițe. Pe seară am văzut că era în același loc din cușca prepelițelor. Am căutat pe net poze de păsări de pe la noi și am văzut că e un cocoșar. Crezusem că are vreo aripioară sau un picioruș rupt așa că am riscat și am controlat. Este vioi și nu are nicio ruptură de oase dar am constatat că gheruțele erau inerte și am conchis că are degerături. Am înjghebat o cușcă din carton și am adus-o în casă. I-am băgat piciorușele de multe ori în tinctură de untul pământului și i-am dat apă. semințe de muștar, varză kale, creson și mâncare de la prepelițe pe cioc. A mâncat foarte puțin, s-a încăpățânat după vreo 5 înghițituri. Apă doar odată a vrut. Am încălzit un prosop de bucătărie din bumbac și i l-am pus așternut. Am pus cutia lângă calorifer cu apă și hrană. După ce am citit comentariul domnului Sava am luat stafide și i-am dat. A mâncat doar 3 boabe apoi iar s-a încăpățânat. I-am pus ciripit de aici cu păsări. Îl țineam în mână și avea ochii închiși iar când am pus ciripit de cocoșar a tresărit și a deschis ochii. Sper să se facă bine. E tare vioi, ciupește mereu când îl iau să-i bag piciorușele în tinctură. Îi mai fac o cură și apoi îl las ca să nu-l stresez prea mult. Poate cineva mă va sfătui ce să fac, poate greșesc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s